În umbra lui Ceauşescu

Românii nu par dispuşi să înveţe din istorie, fie ea chiar şi recentă, iar efectul este o revenire ciclică la aceleaşi soluţii păguboase. Experienţa ultimelor decenii arată cum austeritatea a fost folosită cu efecte catastrofale, dar evenimentele sunt repede uitate şi transfigurate. Nu este deloc întâmplător că această uitare colectivă se transformă, pentru mulţi, într-o formă de reabilitare: de ce austeritatea impusă de Ceauşescu, cu efecte devastatoare pentru societate, ar fi fost inacceptabilă, iar succesoarele ei, fie ele marca Băsescu sau Bolojan, ar putea fi acceptabile? Cu siguranţă, războiul hibrid purtat în ultimii 15 ani împotriva orientării pro-occidentale a României - amplificat de eficacitatea conspiraţionismului digital - a contat în conturarea acestei tendinţe. În spatele acestei amnezii colective se află slăbiciunea culturii politice democratice, marcată de predispoziţia spre uitare şi resemnare.

De la Ceauşescu încoace, de fiecare dată când se vorbeşte despre „reformă” - fie că e numită „perfecţionarea sistemului socialist”, „îmbunătăţirea conducerii”, „reforma statului” sau „eficientizarea administraţiei” - discursul politic românesc se centrează pe aceleaşi teme: responsabilitate, disciplină, modernizare. Dincolo de această retorică populistă, „reforma” a însemnat invariabil austeritate, sacrificiul populaţiei şi concentrare autoritară a puterii. Această ideologie anti-stat a fost inaugurată brutal în anii 1981-1982, când Ceauşescu a refuzat restructurarea datoriei şi a ales să sacrifice societatea în numele plăţii integrale a datoriei contractate la băncile occidentale pentru a finanţa politica de industrializare forţată din anii 70. Cei care o folosesc astăzi, fie că se numesc Traian Băsescu sau Ilie Bolojan, au fost părtaşi sau cel puţin martori ai acelui moment fondator. Şi totuşi, prea puţini au curajul să analizeze austeritatea pornind de la deciziile politice din 1981-1982, preferând să o considere doar un episod „excepţional”, nu originea unei ideologii care continuă să ne bântuie. Această ideologie anti-stat s-a născut într-o zonă de contact între teza marxistă a birocratizării şi neoliberalismul libertarian: pentru primii, statul trebuia redus pentru a elibera societatea, pentru ceilalţi, pentru a elibera economia. Împreună, aceste viziuni au creat o ostilitate structurală faţă de stat, care a fost reciclată sub forme politice diferite, dar mereu cu aceleaşi efecte.

În 1981 şi 1982, România a traversat două episoade de faliment tehnic când nu şi-a mai putut plăti datoria externă. În loc să accepte soluţiile internaţionale de restructurare, Ceauşescu a impus un drum unic: plata integrală şi anticipată. „Reforma” sa nu a însemnat modernizarea instituţiilor sau eficientizarea economiei, ci raţionalizarea consumului şi tăierea brutală a cheltuielilor sociale. Întreaga societate a fost sacrificată pentru un obiectiv contabil. În aprilie 1989, România şi-a lichidat datoria externă, dar şi-a lichidat în acelaşi timp contractul social cu cetăţenii.

În 2010, sub presiunea crizei financiare globale, România a apelat la FMI şi UE. Spre deosebire de Ceauşescu, guvernul de atunci nu era izolat internaţional, dar a adoptat aceeaşi logică: austeritatea ca reformă. Tăierea salariilor bugetare cu 25%, reducerea cheltuielilor sociale şi îngheţarea unor investiţii au fost prezentate ca soluţii pentru „modernizarea statului”. În realitate, a fost doar o ajustare brutală, cu efecte pe termen lung: scăderea consumului intern, accelerarea migraţiei şi accentuarea polarizării sociale. „Reforma” a rămas un slogan, în timp ce populaţia a suportat costurile.

Astăzi, Ilie Bolojan devine un simbol al „reformei” locale. Tăieri masive de posturi, reducerea cheltuielilor, concentrare a deciziilor şi prioritizarea investiţiilor vizibile definesc stilul său. Retorica este familiară: „disciplină”, „eficienţă”, „lupta cu risipa”. Dar, la fel ca în trecut, reforma nu înseamnă întărirea instituţiilor sau crearea unor servicii publice reziliente, ci o austeritate justificată politic. Serviciile sociale devin mai fragile, iar puterea se concentrează în jurul unui lider perceput ca „necesar” şi „necruţător”.

Ceauşescu, Băsescu, Bolojan - trei contexte diferite, dar aceeaşi logică: reforma redusă la tăieri şi disciplină contabilă, nu la construcţie instituţională. În toate cazurile, populaţia a plătit costul, iar liderii şi-au consolidat pe termen scurt puterea, după care a urmat o criza politică devastatoare. Din cauza acelor politici de austeritate ceauşiste, România nu a avut o tranziţie lină, ci violentă spre democraţie şi economie de piaţă, iar brutalitatea socială a tăierilor anunţate de Traian Băsescu a fosilizat statul până într-acolo încât a fost nevoie de intervenţia SUA şi a occidentului european pentru ca Romania să nu se prăbuşească în haos politic.

Această repetiţie spune mult despre cultura politică românească: „reforma” este încă asociată cu sacrificiul impus de sus, nu cu negocierea democratică şi construcţia pe termen lung. În loc să învăţăm din trecut, România pare condamnată să repete ciclul austerităţii prezentate drept modernizare. Fie că vorbim de Ceauşescu, Băsescu sau Bolojan, reforma a fost de prea multe ori o umbră a lui Ceauşescu: un exerciţiu de putere, nu de responsabilitate democratică.

Opinia Cititorului ( 15 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 00:17)
... ma gandesc ca sucesul "statului" vine din slabiciunea omului ... daca nu ma insel - ca o particularitate - daniel david s-ia propus sa desfinteze inspectoratele ... aia ar fi si mai nostim - o groaza de invatatori fara cauza - daca ar fi avut vuna... ... lol - in umbra lui ceausescu ... hai! sariti pe mine - va doare de salarii ... ca si pe altii! ... s-a intamplat sa inceapa cu voi ...
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 00:20)
  ... castig 4k lei in privat si muncesc toata ziua ... im i place ca nu am programa - decat probeleme de rezolvat ...
  1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 00:39)
  ... vreo inca 2-3k cheltuie sefu' cu mine ca sa ma plimb toata ziua ... 1k combustibil (fk greens) ... asta inseamna vo 8-10 zece ore ca firma sa paoata sa mi le asigure si luna viitoare ... bani pe care altii ii cheltie altii pentru ca primesc ceva!!! ... contraziceti-ma ...
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 09.09.2025, 06:27)
...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 09:16)
Bolojan este incapabil sa inteleaga statul si mecanismele sale. Nu exista stat fara institutii, iar institutii nu exista fara oameni. El nu intelege nimic din economie si de asta e si asa hotarat si obtuz. Orice idiot e capabil sa taie cheltuieli, dar niciodata un idiot nu poate reforma nimic, ci doar distruge si atat.
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 11:42)
  Marii analisti economici nu sunt in stare sa dea solutii coerente rapide asa cum cereau cei care imprumuta statul roman.Ei voiau un semnal clar si rapid, nu vrea niciun creditor sa imprumute pe cineva care nu stie decat sa faca cheltuieli fara nicio perspectiva palpabila de reducere a deficitului. Toti stiu sa critice nu sa dea solutii
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 11:46)
  Da, și idiotul a început cu pensionarii, fiind laș nu a avut/nu are curaj să-i supere pe cei care i-ar băga imediat pumnul în gură.
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 15:02)
  Asta cu semnale la creditori poate fi privita cu mai mare atentie intrucat atata timp cat ai propria moneda, cum e cazul Romaniei, ai putere proprie de negociere si nici un creditor international nu-si permite sa nu imprumute Romania acum, pentru daca o face va schimba leii la un cu totul alt curs. Ca premier trebuie sa ai grija de colectare si creare de noi oportunitati pentru afaceri in Romania. L-a vazut careva pe Bolojan preocupat de asemena lucruri? Nu, el a inteles sa atace a treia putere in stat, distragand atentia maselor, oferindu-le un fals cap al lui Motoc.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 10:10)
Niste comparatii fortate cu epoci si sisteme sociale diferite.
Ceausescu a fost produsul unui sistem totalitar. Ca persoana masurile sale draconice din anii 80 au coincis cu decaderea sa fizica si mentala .
Ce s-a intimplat pe plan economic dupa 1990 a fost rezultatul unor viziuni diferite ale fortelor politice dar avand ca numitor comun dorinta de imbogatire in special pe seama bugetului de stat, incompetenta si lipsa specialistilor onesti si neintalegerea lumii in care traim ,in care in spatele unor principii generoase fiecare jucator isi urmareste interesele.
Din pacate cu trecerea timpului incompetenta a ceea ce numim clasa politica a crescut si interesele de grup au predominat.
Apartenenta la UE si NATO nu inseamna ca statul se bucura de imunitate financiara si poate pradui resursele si sa se indatoreze fara limita. Prostiile se platesc si creditorii externi nu ne iarta.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 10:30)
In toate 3 situatiile, Ceausescu, Base-Boc, si azi Bolojan, s-a pierdut increderea creditorilor si accesul la finatarea externa.
Ceausescu, stim, dobanzi 8-12%, valuta insuficienta din exporturi ca sa poata plati ratele la credite. In afara de austeritate, ca sa faca rost de valuta din export mancare, energie, si eliminare importuri, n-avea ce face. Bine, ca a dus-o la extrem aia e partea a 2-a.
Basecu-Boc, deficite 9% din PIB , dobanzi urcate la 14% , cer ajutorul FMI, Fmi spune austeritate, 25% jos din saslariile bugetarilor, si tva 24%.
Azi, Bolojan, pierderea increderii creditorilor, deficite 9%, dobanzi 7-8%. Nerespectarea recomandarilor EU, deficit maxim 3%, conditiilor pnrr, pensii speciale, manageri la companiile de stat angajati politic, evaziunea fiscala etc. Cu spatele la zid exact ca Ceausescu si Boc, sau Grecia. Nu are de ales.
Sunt si alte tari in situatia noastra, franta, UK , US, cei aventuristi au probleme la un moment dat. Bulgaria a ajuns sa fie un exemplu de asa da.
De ce tot noi ajungem in aceleasi cheltuieli nesabuite(cauza , austeritatea e doar efectul), PCR, aceiasi oameni conduc tara. Cu aceleasi idei.
Fanfaronada si megalomanie pe credit, "victoria socialismului" ceasca, economia "duduie"base, "tigrul Europei" ciolacu, pana la semifaliment, din nou si din nou.
1. 5.1. BASESCU a avut un scop (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 11:33)
  Si anume intrarea in zona EURO. Cum a simtit peeicolul, Seoul de la ERSTE a dat interviu in Financial Times cum ca in EST oamenii sunt invatati cu brutalitatea. Toate critwriile de aderare fusesera indeplinite si a venit Referendum pentru demitere in 2012. Cand s a dus la Washinton in toamna aceluiasi an, Seoul BNR a declarat ca aderarea la Euro nu mai este un deziderat pentru Romania. Astazi nici in 20 de ani nu mai indeplinim criteriile de aderare. Ce inseamna pentru dobsnzi cand ai moneda nerecunoscuta de piata unica....ce zuceti de un comentariu domn profesor
  5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 13:05)
  Ceausescu s-a autodetonat, limitand importurile de materiale esentiale pentru industria creata de el, ceea ce a condus la imposibilitatea de a produce bunuri cerute de pietele externe. S-au produs bunuri industriale nevandabile, cu serioase probleme de calitate, pe stoc.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 15:28)
Problema reala este ca;
comparand actualii conducatori Nicusor-Bolojaf,
cu Ceauşescu,dictatorul comunist,
pare un mare si bun conducator ptr. romanii saraci.
E catastrofal,dar nu populatia e de vina !!!
7. fără titlu
(mesaj trimis de esop în data de 09.09.2025, 16:01)
Austeritatea este una si readucerea in normalitate a tuturor institutiilor ce asigura functionarea statului este alta .Austeritatea poate fi raportata doar la micsorarea valorii pensiilor si a salariilor si nicidecum la existenta tuturor formelor de recompensa asezonata pe categorii sociale sau politice .Bolojan ne readuce normalitatea ceea ce evident nu convine multora .Colac peste pupaza Bolojan va vinde (multiple forme similare)toate entitatile economice ce inca apartin statului si care produc pagube uriase si va face partial o mini reforma administrativ teritoriala ceea ce va creste valoarea materiala a bugetul de stat .Bolojan nu ia bani de la nimeni .Bolojan doar regleaza si elimina toate aceste avantaje mari consumatoare de resurse .Sa nu confundam termenii .
1. 7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2025, 16:25)
  partial mini reforma teritoriala, si noi platim taxe duble pe proprietati de la anul. pt ca sa taie unii frunza la caini ca nu-si incaseaza nici macar salariile si facturile. d-apoi sa aiba bani pt orice altceva la comuna.
  jos putorile ce taie frunza la caini. Pt ce atatea mariri de taxe la proprietati cumparate deja din bani taxati? mars la munca in domeniul privat in frunte cu toti idiotii ce nu stiu decat sa mareasca taxe, sau stai si crapa de foame.