PAWE£ OLECHNOWICZ, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI POLONEZE CEEP:"România are şanse mari să devină pilonul securităţii energetice a Europei"

A consemnat Alina Toma Vereha
Ziarul BURSA #Companii #Energie / 2 februarie 2015

"Cu investiţiile programate, România îşi întăreşte poziţia în regiune, dar încă se confruntă cu anumite provocări, dintre care cea mai grea este infrastructura".

"Cu investiţiile programate, România îşi întăreşte poziţia în regiune, dar încă se confruntă cu anumite provocări, dintre care cea mai grea este infrastructura".

Coridorul energetic nord-sud, promovat intens de Polonia, are un rol crucial în diversificarea resurselor Europei, arată un raport elaborat recent de Atlantic Council şi asociaţia Central Europe Energy Partners (CEEP). Coordonatorii proiectului - generalul James Jones, fost consilier de stat în SUA pe probleme de securitate naţională, şi Pawe³ Olechnowicz, preşedintele asociaţiei CEEP - consideră că acest coridor trebuie să fie finanţat prioritar de către Uniunea Europeană, întrucât diversifică sursele de aprovizionare cu gaze a Europei Centrale şi de Est, în prezent dependentă de Rusia. Coridorul Nord-Sud are rolul de a lega Marea Baltică de Marea Adriatică şi de Marea Neagră.

Costul total al proiectelor strategice ale acestui coridor este de circa 50,5 miliarde de euro (27 miliarde euro pentru energie, 20 miliarde euro pentru transport rutier şi feroviar şi 3,5 miliarde euro pentru telecomunicaţii).

Într-un interviu acordat ziarului BURSA, Pawe³ Olechnowicz spune că România are şanse mari să devină pilonul securităţii energetice a Europei, prin resursele de care dispune. Domnia sa consideră că rolul Mării Negre este crucial pentru Europa, întrucât poate aduce resurse importante din zona Mării Caspice. Preşedintele CEEP mai consideră că România şi-a întărit poziţia pe piaţa europeană regională şi că trebuie să ne întărim interconexiunile.

Reporter: Care sunt sursele de aprovizionare cu gaze ale coridorului de transport Nord-Sud, pe care l-aţi propus recent comunităţii europene ca alternativă la gazul rusesc?

Pawe³ Olechnowicz: Principalul beneficiu al proiectului este flexibilitatea pe care o oferă în alegerea furnizorilor de gaze. În prezent, ţările din zona central-europeană sunt obligate să cumpere gaze de la monopoluri. Aceste state nu-şi pot diversifica sursele de aprovizionare cu gaze, petrol şi alte resurse energetice, în lipsa unei infrastructuri adecvate. Situaţia actuală a Europei Centrale nu numai că reprezintă un risc privind securitatea alimentării, ci conduce şi la majorarea preţului energiei faţă de Europa de Vest.

Principala problemă este că toate ţările care se confruntă cu această problemă discută situaţia de un sfert de secol. Dar statele au abordat problema individual, ceea ce nu a fost constructiv pentru dezvoltarea infrastructurii. Uitaţi-vă la sistemul de autostrăzi: are sens şi este eficient numai dacă este conectat la nivel internaţional, astfel încât să te urci în maşină la Gdañsk şi să ajungi uşor în Atena sau Lisabona. Acelaşi principiu este valabil şi pentru infrastructura energetică.

O piaţă pan-europeană de gaze trebuie să meargă mână în mână cu furnizori pan-europeni. Cu noi pieţe de furnizare la orizont, Europa creşte ritmul de instalare a terminalelor speciale, care permit importuri din ţări îndepărtate, sub formă de gaz lichefiat. Aceste terminale trebuie să facă parte dintr-o reţea mai mare. Cu infrastructura adecvată, poţi livra gaz la mii de kilometri depărtare, chiar şi pe alte continente.

Nu întrevăd obstacole în lanţul de aprovizionare. Ceea ce am observat în ultimii ani este o tendinţă de înmulţire a contractelor spot cu gaze şi petrol, ca răspuns la creşterea volatilităţii preţurilor acestor mărfuri.

Deja Norvegia vinde acum Europei aproape aceeaşi cantitate de gaze cu cea livrată de Rusia, iar acordul comercial UE-SUA ar putea conduce la o dezvoltare mai mare a pieţei gazelor lichefiate pe continentul nostru.

Astăzi, problema este nu de unde să cumperi gaz, ci cum să asiguri transportul şi distribuţia în Europa.

Reporter: Cum vedeţi poziţia şi rolul României în regiune din acest punct de vedere?

Pawe³ Olechnowicz: Guvernul României a fost primul care a susţinut oficial planul Poloniei de a avea o uniune energetică. Acest lucru arată că avem aceleaşi viziuni şi ţinte privind strategiile europene.

Cu rezerve importante de ţiţei şi gaze, România are toate şansele să devină pilonul central al securităţii energetice a Europei. Producţia de petrol a României depăşeşte consumul, permiţând exportul de produse petroliere. Cu investiţiile programate, România îşi întăreşte poziţia în regiune, dar încă se confruntă cu anumite provocări, dintre care cea mai grea este infrastructura. România are nevoie de o mai mare interconectivitate cu regiunea prin coridorul Ionian-Adriatic, dar şi fluxuri bidirecţionale de gaze, pentru a se lega la coridorul sudic, aflat acum în dezvoltare.

O dezvoltare suplimentară în domeniu poate veni ca urmare a nodurilor de transport cheie, care să conecteze România cu întregul spaţiu central-european, de-a lungul coridorului Nord-Sud prin porturi multimodale.

În urmă cu câţiva ani, România era nesigură în privinţa energiei, dar acum a devenit pilonul de bază al pieţei energetice regionale. Acest lucru se datorează şi infrastructurii, care încă mai are nevoie de îmbunătăţiri. Astfel, România poate conta oricând pe sprijinul CEEP în acest sens.

Reporter: Ce rol are Marea Neagră în planul coridorului Nord-Sud?

Pawe³ Olechnowicz: Marea Neagră poate juca un rol important pentru diversificarea surselor de aprovizionare nu numai în regiunea Centrală şi de Est, ci în întreaga Europă. Marea Neagră are un potenţial mare de a aduce noi rezerve de ţiţei din zona Caspică înspre Estul şi Centrul Europei şi mai departe către Occident.

CEEP pledează pentru construcţia unei conducte pan-europene de 1850 km pentru transportul ţiţeiului, care să conecteze portul Constanţa de Serbia şi Rijeka (Croaţia), şi de acolo mai departe, către Slovenia şi Trieste (Italia). Acest proiect ar servi drept coloană vertebrală pentru unificarea pieţei din est cu cea din vest.

Moştenirea relaţiilor strânse cu fosta Uniune Sovietică este încă vizibilă în Sud-Estul Europei, în special în privinţa gazelor. Ţările din această zonă a Europei fie duc lipsa unor conectări nord-sud, fie au reţele ce necesită modernizări. De aceea, CEEP recomandă transformarea interconexiunii existente România-Ungaria într-un interconector adevărat, capabil să transporte 6-7 miliarde mc de gaze pe an din România către Ungaria. Capacitatea de transport actuală este de 1,5 miliarde mc. Dar acest proiect trebuie implementat nu pentru securitatea energetică a două ţări, ci ca parte dintr-un proiect paneuropean.

Reporter: Care sunt resursele de electricitate pentru coridorul Nord-Sud, care nu presupune doar transportul gazelor în proiectul pe care l-aţi avansat?

Pawe³ Olechnowicz: Cum am mai spus, punctul forte al proiectului este flexibilitatea în aprovizionarea cu resurse energetice. Cu cât avem mai multe interconectări, cu atât vor creşte oportunităţile de trading cu electricitate. Ţările europene au structuri de producţie diverse, iar interconectările facilitează tranzacţiile şi acoperirea cererii acolo unde aceasta apare.

În prezent, capacitatea fizică de transport al energiei între ţări este limitată. Ne place să vorbim despre piaţa unică europeană, dar realitatea arată că doar 6% din total este reprezentat de tranzacţii între ţări.

Avem nevoie de un coridor de transport nord-sud. De exemplu, acesta ar putea să transporte energia eoliană din Germania în Polonia, iar în Polonia preţurile ar urma să scadă în acest fel. Sau o ţară nordică poate cumpăra surplusul de energie solară dintr-o ţară sudică. Aşa ar arăta o piaţă integrată în viziunea noastră.

Reporter: Când estimaţi că ar fi gata coridorul, dacă va fi disponibilă şi finanţarea necesară?

Pawe³ Olechnowicz: În primul rând, trebuie să găsim fondurile necesare. Ca să construim coloana vertebrală a proiectului, avem nevoie de 50 de miliarde de euro şi, deşi multe studii au fost deja finalizate, pot spune că suntem abia la începutul proiectului.

Coridorul este, de fapt, format din mai multe proiecte individuale, care trebuie implementate în baza legislaţiilor naţionale , a politicilor de mediu şi a celor privind infrastructura.

Cum strângerea capitalului necesar este cheia, cred că UE ar trebui să recunoască acest coridor ca pe un element critic în planul de investiţii de 340 miliarde de euro, astfel încât infrastructura Europei să fie întărită.

CEEP a spus clar că acest proiect trebuie abordat holistic, nu pe bucăţi, întrucât are o viziune comună asupra integrării infrastructurii de gaze, petrol, electricitate, cu cea rutieră şi feroviară. Proiectele individuale care compun coridorul trebuie prioritizate, odată cu interconexiunile care lipsesc şi sunt vitale.

Reporter: Cum vedeţi viitorul regiunii în contextul evoluţiilor crizei ruso-ucrainene?

Pawe³ Olechnowicz: La întrebarea aceasta trebuie să răspundă politicienii, pentru că ei sunt cei care iau deciziile finale. Din perspectiva mediului de afaceri, această criză demonstrează că avem nevoie de cooperare între ţări şi o piaţă puternică. Dar, ca să ajungem aici, avem nevoie de infrastructură şi nu este doar problema Europei Centrale, ci a întregii Europe. Avem nevoie să găsim soluţii pentru întregul sistem şi mecanisme de piaţă care să ne asigure imunitate la disputele politice.

Reporter: Vă mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro

Curs valutar BNR

19 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9474
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7141
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8270
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8404
Gram de aur (XAU)Gram de aur276.8333

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
piperea.ro
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro