Referendumuri false şi ilegale

Sorin Rosca Stanescu
Internaţional / 22 septembrie

Sorin Rosca Stanescu

Nelegitime şi imorale totodată. Nu întâmplător, o regulă internaţională este bătută în cuie. Într-o zonă de război nu poate fi organizat un referendum în condiţii cât de cât legale. Indiferent de obiectivul urmărit. Nu te poţi aştepta să-i întrebi pe cetăţeni dacă vor să mănânce pâine albă sau pâine neagră şi să obţii un răspuns corect. De natură să reflecte voinţa reală a majorităţii cetăţenilor. Dincolo de acest principiu universal acceptat, mai concret, care sunt particularităţile celor patru referendumuri din cele patru regiuni, pe care Federaţia Rusă intenţionează să le anexeze în câteva zile?

Doneţkul, Luganskul, Hersonul şi Zaporojie sunt regiuni aflate sub ocupaţie. Parţială sau totală. O particularitate o prezintă Zaporojie, unde încă funcţionează cea mai mare centrală nucleară din Europa, confiscată de armata Federaţiei Ruse. Însă capitala acestei regiuni este în continuare în mâna armatei ucrainene. Cu atât mai inadecvat este un referendum. La un referendum trebuie să participe în principiu toţi cetăţenii cu drept de vot, dacă doresc acest lucru. Indiferent de etnie. Indiferent de opţiunile lor politice. În niciuna dintre cele patru regiuni aflate în stare de război nu mai există şi nici nu ar putea exista o evidenţă clară a cetăţenilor cu drept de vot. Una dintre consecinţele războiului este mişcarea masivă de populaţie. Mulţi ucraineni locuitori ai celor patru regiuni au părăsit zona, refugiindu-se în Ucraina sau în alte state europene, de groaza asasinatelor în masă, a torturilor, a violurilor, a jafurilor sau pur şi simplu pentru că nu au mai avut un acoperiş deasupra capului. Pe aceştia nu încearcă nimeni să-i localizeze, ei nu sunt prinşi în listele de vot şi, în consecinţă, nu se vor putea pronunţa la referendum. Alţii - şi mă refer acum la rusofoni - sunt şi ei refugiaţi în teritoriile deţinute oficial de Federaţia Rusă sau se află sub arme în diverse puncte ale frontului. Deci nu există şi nu pot exista liste cât de cât acceptabile cu persoane îndreptăţite să participe la referendum. Un referendum nu se poate organiza sub ocupaţie. Sub presiunea armelor. Sub presiunea psihologică a celui care a iniţiat respectivul referendum şi care face tot ceea ce este posibil pentru a obţine sau pentru a simula rezultatul dorit. Într-o chestiune atât de importantă cum este un ansamblu de modificări de graniţe după cel de-al Doilea Război Mondial, legalitatea unui referendum este condiţionată fără doar şi poate de prezenţa unui mare număr de observatori neutri, care să urmărească cap coadă întregul proces. Ceea ce nu se va întâmpla în niciuna dintre cele patru regiuni. Şi, în orice caz, cu sau fără cercetări de piaţă competente şi independente, un referendum nu poate fi organizat, dacă rezultatul este dinainte planificat şi cunoscut. Vor fi fi patru operaţiuni de prestidigitaţie făcută sub presiunea armatelor de ocupaţie, astfel încât, la capătul următoarelor câteva zile, opinia pubică internaţioală va fi informată că cetăţenii respectivelor regiuni s-au pronunat cu o majoritate covârşitoare în favoarea anexării lor de către Federaţia Rusă. Consecinţa imediată şi implacabilă este că aceste aşa-zise rezultate nu vor fi recunoscute de comunitatea internaţională.

Momentul ales de către Vladimir Putin pentru această operaţiune este cu totul şi cu totul greşit. Niciunul dintre principalele obiective, cele enunţate, nu a fost îndeplinit de către forţele de invazie şi de ocupaţie. Dimpotrivă. Războiul fulger de trei zile durează nesfârşit de mult, Kievul nu a fost ocupat, conducerea politică a Ucrainei nu a fost schimbată şi încredinţată unui guvern marionetă, Odesa nu a fost luată şi, în numai şase zile, sub aspectul teritoriului, armata Federaţiei Ruse a pierdut tot ceea ce câştigase în şase luni. Statele occidentale au strâns rândurile, măresc cadenţa ajutoarelor acordate Ucrainei, la Organizaţia Naţiunilor Unite un număr covâşitor de mare de state ale lumii s-au pronunţat ferm împotriva invadării Ucrainei, iar aşa-zişii aliaţi ai Federaţiei Ruse au pus coada între picioare şi s-au dezis de Vladimir Putin, afirmând cât se poate de răspicat că acest război iniţiat de el trebuie să înceteze.

Nu numai conjunctura politică este total nefavorabilă acestui demers, ci şi conjunctura militară. Vladimir Putin a fost silit să abandoneze teza "operaţiunii militare speciale" şi să admită implicit că desfăşoară un război în toată legea împotria unui stat vecin. Aceasta este consecinţa decretului de mobilizare parţială. Formal, mobilizarea parţială, aşa cum a fost ea definită de către Kremlin, înseamnă chemarea sub arme a unor rezervişti reprezentând cel mult 1,5% din potenţialul Federaţiei Ruse, iar cifra care ne-a fost avansată este de 300.000 de viitori militari. Care vor fi instruiţi cât de cât adecvat, echipaţi şi aduşi pe front, prin complicate operaţiuni logistice, în circa trei luni. Împreună cu ce a mai rămas viu şi nerănit din armata rusă dizlocată pe frontul ucrainean, totalul forţelor umane va fi inferior cu cel puţin o treime forţelor ucrainene. Şi, în mod cert, mult mai slab echipate şi înarmate. În aceste condiţii, din nou calculele la Kremlin sunt greşite. Noile efective umane nu vor putea genera o răsturnare de situaţie. Tocmai de aceea, în ecuaţie Vladimir Putin a introdus două particularităţi. Prima, care a scandalizat din nou opinia publică internaţională, este teza conform căreia, odată anexate cele patru regiuni şi considerate teritorii ale Federaţiei Ruse, orice acţiune a forţelor armate ucrainene în respectivele zone va putea fi taxată drept un atac armat împotriva Federaţiei Ruse. Şi, conform noii doctrine militare, Federaţia Rusă se poate apăra utilizând arsenalul nuclear. Şi poate la nevoie ataca chiar şi state NATO de pe flancul sud-estic, tot nuclear, pentru a distruge bazele logistice de aprovizioare cu armament a trupelor ucrainene. Iar aici intervine o prognoză înspăimânătoare a lui Friedman, unul dintre cei mai importanţi şi confirmaţi analişti geostrategi ai Statelor Unite, care susţine că România şi Polonia, fix în această ordine, urmează să fie supuse unor atacuri nucleare.

A doua circumstanţă la care mă refer este că, deşi aparent sunt vizaţi doar 300.000 de recruţi, decretul semnat de Vladimir Putin se referă la toate persoanele cu vârste între 18 şi 65 de ani apte să lupte în război. Ceea ce ne conduce la o cifră înspăimântăoare de aproape 100 de milioane de persoane. Să mai adăugăm că aceştia nu au voie să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse decât cu aprobarea Ministerului Forţelor Armate.

Prizonieri în propria ţară, care le refuză dreptul de a se deplasa în alte state, şi sancţionaţi de aproape întreaga comunitate internaţioală, care le refuză vizele turistice, ruşii se trezesc din amorţeală într-un adevărat coşmar. Cine nu a reuşit şi nu reuşeşte să fugă, strânge provizii pentru a le lăsa familiei şi aşteaptă ordinul de încorporare sau pur şi simplu se revoltă. Revoltele de ieri şi din noaptea precedentă, oricât de mult au fost mediatizate, sunt nesemnificative. Forţele de ordine au intervenit cu brutalitate, au împiedicat populaţia să se adune, au arestat oameni la grămadă, circa 2.000 din 25 de oraşe ale Federaţiei Ruse, şi încearcă să pună capacul pe o revoltă, a cărei amploare poate să crească cu repeziciune.

Cel patru referendumuri ilegale nu vor fi de natură să potolească spiritele nici în plan naţional, nici în plan internaţional. Nu mă număr printre cei care îl consideră pe Putin mort şi apoi demis şi nici nu prognozez că regimul său va fi înlocuit cât ai zice "peşte", în ciuda gravelor eşecuri şi crimelor de care se face vinovat. Dar toate cele de mai sus sunt semne, după opinia mea concludente, că Federaţia Rusă este foarte departe de a marca vreun gol în acest război cu Ucraina.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Dar în fosta Jugoslavia cum sa putut

    1. Acolo s'a putut pentru ca asa au vrut patronii Mapamondului. Americanii par sa nu constientizeze ca nu pot face chiar ce vor ei, oriunde si oricand.

      Cu o minimă inteligență, răspunsul devine simpliu.

      A fost la fel. După măcelurile dintre toate națiile fostei Iugoslavii, americanii au intervenit pentru cei mai năpăstuiți. Kosovarii n-au fost dezlipiți de Serbia de către Imperiul albanez.

      Ucraina își apără independența față de Mongolia de Nord. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro