America şi Europa relaxează condiţiile de capitalizare bancară şi deschid calea către o nouă criză

Tensiunile continuă să se acumuleze pe piaţa titlurilor de stat americane, pe fondul cererii reduse pentru noile emisiuni, care a condus la menţinerea tendinţei de creştere a randamentelor, în condiţiile unei lichidităţi în scădere.

Mai mult, o serie de analişti independenţi avertizează că "ruperea" corelaţiei dintre randamentele obligaţiunilor pe termen lung şi indexul dolarului reprezintă un puternic semnal de alarmă referitor la interesul cumpărătorilor externi ai obligaţiunilor americane (vezi graficul).

În opinia lor, asistăm la o schimbare structurală majoră, iar "piaţa globală începe să decupleze dominaţia geopolitică a SUA de dominaţia financiară a SUA", în condiţiile în care "randamentul obligaţiunilor de 10 ani, rămas ridicat în timpul a două conflicte, arată o scădere a încrederii capitalului străin, care nu mai consideră că datoria americană pe termen lung merită asumarea riscului de durată".

"Relaţia strânsă dintre randamentele obligaţiunilor guvernamentale americane şi dolar s-a rupt pe măsură ce investitorii au renunţat la activele americane ca răspuns la politicile volatile ale preşedintelui Donald Trump", a scris recent Financial Times, în condiţiile în care "costurile împrumuturilor guvernamentale şi valoarea monedei au avut tendinţa de a evolua în acelaşi ritm în ultimii ani, randamentele mai ridicate indicând de obicei o economie puternică, care atrage fluxuri de capital străin".

În faţa cererii externe tot mai reduse, autorităţile americane au decis să relaxeze o normă importantă de reglementare a capitalului bancar, astfel încât instituţiile financiare să poată cumpăra mai multe obligaţiuni emise de guvernul federal.

Conducerea Federal Reserve a votat reducerea unui indicator cheie al adecvării capitalului, rata de levier suplimentară (supplementary leverage ratio), cu până la 1,5 puncte procentuale de la valoarea actuală de 5%.

Indicatorul se calculează fără a se ţine seama de gradul de risc al activelor din bilanţ, prin raportarea capitalului social la activele totale, inclusiv titlurile de stat. Agenţia de ştiri aminteşte că indicatorul SLR a fost introdus după criza financiară globală, astfel încât să se asigure îndeplinirea unui nivel minim al capitalului bancar.

Estimările de la Bloomberg arată că o reducere a SLR cu 2 puncte procentuale, până la 3%, ar putea conduce la disponibilizarea unui capital bancar de circa 70 de miliarde de dolari, care ar permite o creştere a achiziţiilor săptămânale de obligaţiuni guvernamentale cu până la 340 de miliarde de dolari.

Analiştii consultaţi de Bloomberg consideră că această reducere a SLR poate determina o scădere cu până la 50 de puncte de bază a randamentului obligaţiunilor de 10 ani emise de guvernul american.

"Propunerea va contribui la consolidarea rezilienţei pieţei titlurilor de stat din SUA şi va reduce probabilitatea disfuncţionalităţii pieţei şi necesitatea unei intervenţii a Federal Reserve într-un viitor eveniment de stres", a declarat Michelle Bowman, noul vicepreşedinte al băncii centrale responsabil cu supravegherea bancară.

Predecesorul doamnei Bowman, guvernatorul Michael Barr, avea o opinie radical diferită, conform căreia capitalul bancar pentru băncile de importanţă sistemică s-ar reduce cu 210 miliarde de dolari şi "ar creşte semnificativ riscul ca o astfel de bancă să dea faliment, fără posibilitatea unei rezoluţii ordonate, iar Fondul de asigurare a depozitelor să suporte pierderi mai mari".

Estimările Federal Reserve arată că necesarul de capital pentru cele mai mari opt holdinguri bancare americane s-ar reduce cu 13 miliarde de dolari, în timp ce necesarul de capital pentru subsidiarele bancare s-ar reduce cu circa 200 de miliarde de dolari.

O serie de analişti independenţi consideră că relaxarea reglementării de capital nu va garanta creşterea volumului de obligaţiuni cumpărate de de sistemul bancar şi trimit la situaţia din 2020, când aplicarea SLR a fost suspendată temporar în perioada pandemiei.

Nici atunci băncile nu au majorat achiziţiile, deoarece le limita opţiunile de răscumpărare a acţiunilor sau de plată a dividendelor.

Criticii avertizează că relaxarea acestei cerinţe de capital va avea efecte negative asupra stabilităţii financiare.

"Din păcate, dereglementarea avută în vedere nu va remedia situaţia, ci doar va fragiliza şi mai mult sistemul financiar", a declarat Graham Steele, fost secretar adjunct pentru instituţii financiare în cadrul Trezoreriei SUA (2021 - 2024), pentru Bloomberg.

În timp ce Federal Reserve pregăteşte relaxarea cerinţelor de capital pentru titlurile de stat, Comisia Europeană propune relaxarea reglementărilor privind securitizarea, adoptate tot după criza din 2008.

Propunerea este justificată prin "eliberarea capitalului bancar şi încurajarea creditării", după cum scrie Financial Times, unde se mai precizează că "reformarea pieţei, în care active precum datoriile corporative, creditele auto şi împrumuturile ipotecare sunt grupate în titluri pe care băncile le pot vinde investitorilor, ar putea atrage sute de miliarde de euro de finanţare pentru economia blocului comunitar".

Cotidianul financiar subliniază că propunerile vizează reducerea ponderilor de risc pentru anumite categorii de active securitizate, în condiţiile în care Maria Luís Albuquerque, comisarul european pentru servicii financiare, a declarat că "propunerile vor contribui la relansarea pieţei securitizărilor din UE", iar "băncile trebuie să utilizeze acest cadru pentru a oferi mai multă finanţare gospodăriilor şi întreprinderilor".

FT subliniază că "propunerile Comisiei subminează stabilitatea financiară şi standardele internaţionale menite să prevină repetarea crizei financiare globale", conform unor opinii critice.

"Ceea ce propune Comisia este, de fapt, o relaxarea a standardelor Basel", a declarat Julia Symon, şefa departamentului de cercetare la Finance Watch, în condiţiile în care "Acordul de la Basel a fost singurul standard pe care l-am avut şi a fost deja un compromis, iar acum îl vom dilua".

Dar cine va cere mai multă finanţare, în condiţiile în care preţurile energiei fac ineficientă producţia în Europa, în timp ce costul tot mai crescut al vieţii degradează accelerat capacitatea gospodăriilor de rambursare a datoriilor?

Dar asta nu este tot. Povara datoriilor private este deja foarte mare, iar acesteia i se adaugă şi presiunea datoriilor publice, care introduc un element masiv de incertitudine cu privire la politicile fiscale, în special în ceea ce priveşte traiectoria impozitelor.

Toate aceste "elemente" nu par să conteze pentru autorităţile UE, care încă mai cred că relaxarea condiţiilor de creditare este calea sigură spre o nouă prosperitate.