Începând cu alegerile parlamentare din anul 1996 am prezentat de fiecare dată câte o propunere de strategie de guvernare pentru "telecomunicaţii", sperând a fi o sursă de inspiraţie pentru guvernul şi ministrul de resort învestit după alegeri. În spiritul acestui obicei voi prezenta şi în acest an o propunere de strategie de guvernare pentru "telecomunicaţii", cu speranţa de a fi utilă, mai ales că partidele cu pretenţii la guvernare nu şi-au comunicat stratregia sau obiectivele, sau nu au făcut-o cum trebuie.
Telecomunicaţiile sunt un sector de importanţă vitală în depăşirea crizei economice induse de criza sanitară, în dezvoltarea economică a ţării, în digitalizarea economiei şi societăţii. Perioada care urmează crizei sanitare ar trebui să fie dominată de folosirea intensă a comunicaţiilor electronice şi a tehnologiei informaţiei, de digitalizare pentru îmbunătăţirea vieţii, a proceselor de producţie, a activităţilor de orice fel şi chiar a relaţiilor sociale. Din acest motiv obiectivele pe care trebuie să şi le propună România ar trebui să fie pe termen lung şi ar trebui începute şi consolidate în mandatul 2021-2024.
Obiectivul pe termen lung pe care ar trebui să şi-l propună România ar trebui să fie România Digitală, iar propunerea de strategie de guvernare pentru "telecomunicaţii" are ca scop facilitarea digitalizării, a reducerii decalajului digital al ţării.
• 1. Obiective, bune practici:
- reînfiinţarea ministerului "telecomunicaţiilor" pentru deblocarea activităţii;
- salarii în noul minister al telecomunicaţiilor la nivelul telecomunicaţiilor pentru construirea unei organizaţii stabile şi a unei culturi adecvate;
- legislaţie predictibilă şi favorabilă competiţiei, dezvoltării reţelelor de telecomunicaţii şi adoptării noilor servicii pe scară largă;
- licenţierea 5G, implementarea şi utilizarea tehnologiei 5G (inclusiv în adiministraţie) pentru accelerarea procesului de digitalizare;
- administrarea profesionistă a activelor de telecomunicaţii deţinute de stat;
- prezervarea competitivităţii pieţei prin păstrarea unui număr adecvat de operatori şi de fabricanţi, precum şi uşurarea accesului la reţelele mobile;
- restructurarea activităţii SN Radiocomunicaţii şi ulterior privatizarea;
- păstrarea Telekom România pentru prezervarea competiţiei, apoi vânzare parţială (bursă, ..);
- România Inteligentă - un proiect de ţară pe termen lung;
- accesul de bandă largă în sfera serviciului universal;
- denominarea în lei a tarifelor serviciilor de comunicaţii mobile;
- pregătire pentru înlocuirea cablului din cupru cu fibră optică;
- reconsiderarea telecomunicaţiilor - motor de creştere economică şi nu sursă de venituri pentru "găurile negre" ale economiei.
• 2. Implementarea tehnologiei 5G pentru accelerarea digitalizării
Implementarea tehnologiei 5G în România stagnează de mai mulţi ani ca urmare a unor amânări succesive ale licitaţiei 5G, încă din anul 2017. Ce ar trebui făcut:
- Strategia 5G pentru România şi documentaţia licitaţiei 5G refăcute, adaptate necesităţii de reducere rapidă a decalajului digital al României şi nu furnizării de fonduri bugetului de stat;
- ghişeul online unic pentru autorizare infrastructuri funcţional înainte de licitaţia 5G ;
- rezolvarea problemei securităţii reţelelor 5G şi deci şi a memorandumului România-SUA prin alinierea la practicile din Uniunea Europeană şi la liberalismul economic;
- stimularea operatorilor pentru: achiziţia licenţelor 5G, lansarea de proiecte pilot bazate pe tehnologia 5G, dezvoltarea rapidă a noilor reţele;
- stimularea de proiecte pilot bazate pe tehnologia 5G (oraş inteligent, sănătate, transporturi);
- stimularea adoptării serviciilor oferite de noua tehnologie 5G.
• 3. Administrarea profesionistă a activelor de telecomunicaţii deţinute de statul român
- angajarea în funcţii de conducere (SN Radiocomunicaţii, ANCOM, etc.) pe baza de concurs de competenţe, prin agenţii de head - hunting;
- reprezentanţi profesionişti (nu clientelă politică) ai statului în consiliile de administrare ale companiilor de telecomunicaţii deţinute de stat: Telekom, SNRadiocomunicaţii, etc.
- restructurarea activităţii SNRadiocomunicaţii, adăugarea de noi linii de afaceri;
- achiziţionarea Telekom şi ulterior listarea la bursă, sau vânzarea unui pachet de acţiuni;
- INSCC şi ICI - implementarea proiectului de ţară pe termen lung România Inteligentă.
• 4. România inteligentă, un proiect de ţară pe termen lung
- digitalizarea localităţilor ţării pornind de la un proiect pilot de oraş inteligent bazat pe tehnologia 5G, care să formeze expertiza (tehnică şi economică) şi echipa necesară. Proiectul pilot "Alba Iulia 2018, oraş inteligent" s-a derulat fără implicarea MCSI astfel că expertiza tehnică şi economică şi echipa nu există la minister. Acestea ar trebui formate printr-un nou proiect pilot - bazat pe tehnologia 5G, proiect care să funcţioneze şi ca "laborator" şi incubator pentru inovare:
- proiect pilot oraş inteligent bazat pe tehnologia 5G, pentru determinarea unei reţete tehnice şi economice, dar şi pentru formarea unei echipe capabile să-l replice la nivel naţional;
- proiectul de ţară România Inteligentă - replicarea pe termen lung a reţetei tehnice şi economice la nivel naţional pentru digitalizarea tuturor localităţilor ţării.
• 5. Proiecte realizabile în anul 2021
- reînfiinţarea ministerului "telecomunicaţiilor" - ministerul comunicaţiilor şi digitalizării, de exemplu, ministrul cu rang de vice prim-ministru. Ce se aude: ministerul Cercetării, Inovării, Comunicaţiilor şi Digitalizării, pare o reţetă similară celei din guvernarea anterioară : transporturi, infrastructură şi comunicaţii, care a dus la blocarea telecomunicaţiilor. Cercetarea şi inovaţia (?) mai degrabă ar trebui ataşate ministerului educaţiei.
- adaptarea Strategiei 5G pentru România la nevoia de reducere rapidă a decalajului digital;
- ghişeul online unic pentru autorizare infrastructuri de telecomunicaţii ;
- stimularea achiziţiei licenţelor 5G de către operatori;
- proiect pilot "Smart city" bazat pe tehnologia 5G, pentru proiectul de ţară pe termen lung România Inteligentă
- proiecte pilot pe baza tehnologiei 5G (transport, sănătate, reţele private, etc.);
- achiziţionarea Telekom România de către statul român;
- restructurarea activităţii SN Radiocomunicaţii;
- accesul de bandă largă în sfera serviciului universal;
- denominarea în lei a tarifelor serviciilor de comunicaţii mobile;
- transpunerea în plan naţional a Codului European al Comunicaţiilor Electronice.
Articol preluat de pe https://nicolaeoaca.blogspot.com