TABAC 2013 / ÎN 2012JTI a investit 25 milioane euro în capacităţile de producţie de la noi

Ziarul BURSA #Companii #Contrabanda / 29 martie 2013

"În 2012, JTI Bulgaria a trecut sub managementul JTI România, alături de piaţa din Moldova", ne-a spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs JTI România, Moldova şi Ungaria.

"În 2012, JTI Bulgaria a trecut sub managementul JTI România, alături de piaţa din Moldova", ne-a spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs JTI România, Moldova şi Ungaria.

Japan Tobacco International (JTI) a investit, anul trecut, 25 de milioane de euro în capacităţile de producţie din ţara noastră, după cum ne-a spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs JTI România, Moldova şi Ungaria.

Domnia sa ne-a declarat: "Putem spune că 2012 a fost un an bun pentru noi. Anul trecut am finalizat o investiţie de 25 de milioane de euro în capacităţile de producţie, care a presupus crearea a peste 125 de locuri de muncă. Tot anul trecut, am angajat peste 50 de oameni în forţa de vânzări. În 2012, JTI Bulgaria a trecut sub managementul JTI România, alături de piaţa din Moldova".

Investiţia totală făcută în ţara noastră de compania care fabrică produse din tutun depăşeşte 100 de milioane de euro, ne-a mai spus Gilda Lazăr, precizând: "De 20 de ani de când suntem prezenţi pe piaţa locală, am continuat să investim. Am fost prima companie multinaţională de tutun care a început să producă local, în 1994. În anul 2002 am fost primii care ne-am constituit o forţă proprie de vânzări, prilej cu care am angajat circa 400 de oameni. Iar investiţiile au continuat, an de an. Aşadar, şi în 2013 vom investi în oamenii noştri, în mărci, exporturile vor creşte şi, de asemenea, vom continua să susţinem programele sociale pe care le derulăm de 15 ani".

Fabrica JTI de pe Platforma Pipera exportă circa 65% din producţie, în peste 45 de ţări din întreaga lume. Anul trecut, ponderea producţiei JTI România destinată exportului a crescut.

"Cu ani în urmă, exporturile reprezentau doar 5% din producţie, în jurul anului 2009 procentul a cres-cut la 20%, pentru ca acum să exportăm 65% din producţie. Ne dorim să ne atingem obiectivele asumate şi în acest an. Suntem, însă, o industrie extrem de vulnerabilă la factorii externi, aşadar depindem în foarte mare măsură de politicile fis-cale, de cadrul de reglementare şi de eforturile autorităţilor pentru combaterea contrabandei", ne-a precizat Gilda Lazăr.

Gilda Lazăr: "Valoarea taxelor plătite la stat de producătorii din industria tutunului a crescut, anul trecut, faţă de 2011"

Compania a putut investi anul trecut datorită scăderii nivelului contrabandei, susţine Gilda Lazăr, care ne-a spus că valoarea taxelor plătite la stat a crescut. Potrivit domniei sale, dacă în 2011 cele trei mari companii de tutun din industria noas-tră au virat către buget circa 2,75 miliarde euro, însemnând accize şi taxe, în 2012 suma a crescut la peste 3 miliarde euro.

"Această dezvoltare, firească de altfel, s-a datorat în foarte mare măsură politicii fiscale coerente, precum şi eforturilor concertate ale autorităţilor pentru combaterea comerţului ilicit cu ţigarete, în ciuda contextului politic instabil de care am avut parte în 2012", ne-a declarat reprezentantul JTI.

Gilda Lazăr susţine că acest an nu a început la fel de bine ca 2012, adăugând: "Mai întâi, au fost resimţite pe piaţă efectele noului curs de schimb valutar la care se calculează acciza. Ca urmare, preţurile de pe piaţa legală au crescut, în timp ce preţurile produselor de contrabandă au rămas la nivelul de anul trecut. Apoi, majorarea de acciză stabilită pentru luna iulie a fost decalată în aprilie. În plus, în viitorul apropiat se anunţă şi o reorganizare a instituţiilor competente în combaterea comerţului ilicit cu ţigarete, iar orice reorganizare creează cel puţin în primă instanţă probleme de funcţionare. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, Comisia Europeană a finalizat în pripă Proiectul de Directivă privind produsele din tutun, trimiţându-l spre examinare către Parlamentele şi Guvernele Statelor Membre chiar în perioada Crăciunului. Interzicerea ţigaretelor slims, superslims, superlong, mentolate şi cu arome va crea o piaţă neagră pentru aceste tipuri de produse, care vor continua să se vândă legal în ţările vecine, care nu sunt membre UE. Iar standardizarea formei pachetelor, < cuboidă >!? (n.r. de formă aproximativ cubică) şi a sistemelor de deschidere a ambalajelor, precum şi mărirea pictogramelor şi a avertismentelor de sănătate până la 75% din suprafaţa pachetului vor stimula contrafacerile. În aceste condiţii, deşi mi-aş dori să fim optimişti şi să pot spune că perspectivele pentru acest an sunt bune, din păcate, însă, contextul actual ne alimentează îngrijorările".

Potrivit domniei sale, industria tutunului are o importanţă covâr-şitoare pentru veniturile bugetare, cele trei companii din domeniu situându-se în topul marilor contribuabili, alături de industria de petrol şi gaze.

Gilda Lazăr a exemplificat: "Aproape 9% din veniturile bugetare reprezintă taxele virate la stat de companiile de tutun, ponderea în PIB a industriei fiind de aproximativ 2,7%. Spre comparaţie, în Polonia, ponderea industriei tutunului în PIB este de circa 1,2%. Spania este al patrulea producător de tutun din Uniunea Europeană, în această ţară cultivându-se tutun pe o suprafaţă de peste 10.000 de hectare şi activitatea generând peste 56.000 de locuri de muncă. În aceste condiţii, contribuţia la bugetul de stat este de aproximativ 9,6 miliarde euro anual, numai prin impozitele plătite. În Cehia, companiile de tutun au plătit la stat, în 2012, suma de 1,8 miliarde euro din acciză".

Gilda Lazăr: "Procesul de revizuire a Directivei s-a radicalizat, devenind unul mecanic şi simplist"

Procesul de revizuire a Directivei s-a radicalizat, devenind unul mecanic şi simplist, consideră Gilda Lazăr, care ne-a declarat: "Aflată într-o situaţie dificilă după demisia comisarului Dalli, Comisia Europea-nă încearcă acum să-şi salveze obrazul. E o încercare de recredibilizare prin accelerarea cu orice preţ a procesului de adoptare a Directivei, în detrimentul principiului OECD al bunei reglementări.

Presiunea politică de a adopta orice propunere de proiect pare mai importantă decât necesitatea de a se asigura că textul Directivei conţine măsuri echilibrate, proporţionale şi bazate pe dovezi ştiinţifice.

Procesul la care asis-tăm poate duce la adoptarea unor măsuri care nu au nimic de-a face cu fumatul sau cu sănătatea, dar care vor încuraja şi vor facilita comerţul ilicit, afectând, astfel, afacerile legale şi, implicit, o serie de locuri de muncă, pe întreg teritoriul UE".

Referitor la recomandările UE de interzicere a fumatului în HoReCa, reprezentantul JTI spune că, deocamdată, în ţara noastră legislaţia în domeniu este foarte echilibrată, res-pectând drepturile nefumătorilor.

Legea prevede că proprietarii sau managerii localurilor cu o suprafaţă mai mică de 100 mp pot decide dacă spaţiile respective să fie alocate exclusiv pentru fumători sau nefumători, cu afişarea cores-punzătoare a acestei informaţii. Dacă suprafaţa este de peste 100 mp, iar proprietarul doreşte ca localul să fie deschis ambelor categorii, potrivit legii, trebuie amenajat un spaţiu închis şi ventilat separat, destinat fumatului. Aceasta este o soluţie rezonabilă, nedis-criminatorie, care ţine cont de costurile micilor întreprin-zători, este de părere Gilda Lazăr.

Potrivit domniei sale, o soluţie eficientă, care ţine cont de interesele legitime ale fumătorilor şi nefumătorilor, o reprezintă aşa numitele "Smoking-Lounges", instalate în marile centre comerciale.

"Începând din decembrie 2007, JTI a deschis mai multe astfel de spaţii destinate exclusiv fumătorilor. De exemplu, cel din incinta Galeriilor Comerciale Auchan din cartierul Titan - Bucureşti are o suprafaţă de circa 50 mp şi poate găzdui aproximativ 30 de fumători. Spaţiile beneficiază de amenajare specială, conform legii. Sunt dotate cu sisteme speciale de filtrare a aerului, fiind prevăzute cu filtre de mare capacitate, cu sisteme de extracţie a fumului şi de împrospătare a aerului din incintă".

JTI are nouă spaţii "Smoking Lounges", în Bucureşti, Iaşi, Suceava, Cluj, Timişoara, Constanţa şi Aeroportul Henri Coandă.

Având circa 1.050 de angajaţi, JTI România a lansat, anul trecut, Glamour Fashion Trends, Winston XStyle, Winston XSpression şi Winston Soft, precum şi More 100's.

JTI este prezentă pe piaţa din România cu un portofoliu variat de produse: Sobranie (categoria Prestige), Glamour şi Camel (Premium), Winston (middle), Winches-ter, Monte Carlo (Value) şi More (Base).

Gilda Lazăr ne-a spus că, întrucât preţurile din categoriile Value/Base s-au apropiat foarte mult de cele din categoria Premium, consumatorii preferă, mai ales în zonele urbane, produsele din acest segment.

JTI funcţionează în România cu două entităţi - JTI Manufacturing şi JTI Trading. Împreună, cele două au plătit la stat, în 2012, pes-te 4,3 miliarde lei (circa 970 milioane euro). Suma înseamnă accize, TVA, impozit pe profit, contribuţii pentru angajaţi şi alte taxe.

JTI este membră a Grupului de Companii Japan Tobacco. Compania are sediul central la Geneva, în Elveţia, operaţiuni în peste 120 de ţări şi aproximativ 25.000 de angajaţi. În 2012, JTI a realizat venituri de 11,8 miliarde dolari.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

07 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9410
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0408
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0873
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6488
Gram de aur (XAU)Gram de aur277.3997

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro