CONSECINŢA AMÂNĂRII IMPLEMENTĂRII DIRECTIVEI PRIVIND RESTRUCTURAREACompaniile publice şi private, sub ameninţarea unui tsunami de insolvenţe

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Insolvenţa / 31 mai

Gheorghe Piperea

Gheorghe Piperea

Întârzierea implementării în legislaţia internă a Directivei UE 2019/1023 privind restructurarea companiilor, ştergerea de datorii şi decăderile, peste care s-ar suprapune o încetare a acordării ajutoarelor de stat, ar duce la un tsunami al insolvenţelor firmelor private şi societăţilor de stat, au afirmat, vineri, participanţii la conferinţa "Liniştea dinaintea furtunii şi tentativele de îndiguire", pe subiectul redresării preventive şi a insolvenţei, organizată de Piperea & Asociaţii.

În deschiderea evenimentului, prof.univ. Gheorghe Piperea a spus că Directiva 2019/1023 a Uniunii Europene, ce trebuie implementată până la finalul lunii iunie 2021, este o formă adaptată pentru companii a conceptului de dare în plată.

"Darea în plată care nu trebuie să sperie creditorul, ci este o modalitate de asanare a situaţiilor dificile în care se află debitorul. Darea în plată nu este o ştergere de datorie, ci o îngheţare temporară a efectelor contractului, o negociere. Dacă crediorult financiar este prea arogant, egoist, se ajunge în faţa judecătorului care face acest lucru, iar in ultimul pas se ajunge la o ştergere a datoriei prin darea în plată.

Prin intermediul notificării oneste pe care o face debitorul către creditorii săi, spiritul directivei este că în 60 de zile se îngheaţă efectele contractului cu creditorii pentru a se face o negociere privind restructarea business-ului debitorului, corespunzător unui compromis în sens de remitere de datorie, de eşalonare din partea creditorilor; de asemenea intervină o antantă, care se numeşte concordat, între debitor şi principalii creditori care să asigure continuitatea, salvgardarea întreprinderii debitorului. Întreprinderea nu e doar o maşină de făcut bani pentru manageri şi acţionari, ci e centrul intereselor unor persoane extrem de variate, începând cu salariaţii, continuând cu companiile de utilităţi, administraţia locală, clientela firmei respective care au toţi interesul ca întreprinderea să funcţioneze chiar dacă îşi schimbă titularul. Ideea de salvgardare prin restucturare a întreprinderii este şi în interesul creditorilor", a precizat Gheorghe Piperea.

Domnia sa a avertizat că se încearcă pervertirea spiritul directivei europene printr-un proiect de modificare a legii insolvenţei, proiect aflat pe masa ministrului justiţiei, care a fost redactat în urma unei selecţii de oferte şi "a fost pseudo-dezbătut cu doar 50 sau 60 de persoane". Conform domnului Piperea, proiectul nu e gata şi nu vom avea o implementare până la termenul prevăzut în directiva europeană, ceea ce va atrage un tsunami de insolvenţe în rândul companiilor româneşti.

Referitor la sprijinirea companiilor publice, domnia sa a precizat că împrumuturile făcute de guvern în ultimii ani - peste 30 miliarde euro - nu se regăsesc în economie şi nici nu au fost folosite de autorităţi pentru salvarea unor importante companii de stat, cum ar fi CFR Marfă sau Complexul Energetic Oltenia.

"Ne confruntăm cu ceea ce ar fi trebuit să fie un concordat preventiv de succes la CFR Marfă, companie care a fost sub ancheta Comisiei Europene care a decis restituirea ajutorului de stat de peste 450 milioane euro chiar cu riscul falimentului. Până în 15 iunie, CFR Marfă va fi împărţită în mai multe bucăţi şi lichidată. Avem Liberty Galaţi, care are din 2019 probleme antrenate de obligaţiile financiare suplimentare rezultate din obligaţia de a cumpăra certificatele de CO2 şi care problemă e multiplicată de patru ori de faptul că grupul care deţine societatea, condus de Sanjeev Gupta, este la nivel global în situaţie de prefaliment, aş spune chiar că se prefigurează un faliment virtual, motiv pentru care a început să vândă din fabricile din Europa. Grupul ceruse de la statul român în martie 2021 o garanţie guvernamentală de 180 milioane euro, dar nu se ştie de ce premierul nu s-a grăbit să semneze o astfel de garanţie, care ar fi fost o mare problemă. Mai avem problema Complexului Energetic Oltenia, care a obţinut prin două ordonanţe de urgenţă succesive - OUG 21/2021 şi OUG 26/2021 - un ajutor de stat de 260 milioane euro. La 30 aprilie 2021, nici Complexul Energetic Oltenia şi nici Liberty Galaţi nu au fost în măsură să achite certificatele de CO2 ceea ce triplează datoria prin amenzile aplicate. Cele trei companii, care au 40.000 salariaţi direcţi şi alte zeci de mii de beneficiari pe orizontală, vor dispărea curând", a spus Gheorghe Piperea.

La toată această situaţie de mai sus, domnul Piperea nu exclude să asistăm şi la un tsunami al insolvenţelor persoanelor fizice, mai ales că amânarea pentru nouă luni a plăţii ratelor bancare este purtătoare de dobândă atât asupra creditului principal, cât şi a dobânzii neîncasate la termen, ceea ce duce la o supraîndatorare faţă de bănci a cetăţenilor.

"Legislaţia în domeniul insolvenţei persoanelor fizice este proastă, deoarece până acum nu au fost înregistrate anual mai mult de 100 de cazuri de insolvenţe personale. Acest fapt înseamnă că legea este nefuncţională şi trebuie modificată urgent. Aşteptăm, în 9 iunie, decizia Curţii Constituţionale privind legea dării în plată, act normativ care poate fi un scut pentru simplii cetăţeni şi care, prin analogie, ar putea să fie utilizată şi de IMM-uri", a spus Gheorghe Piperea.

Daniel Zamfir: "Guvernul a îngropat industria HoReCa"

IMM-urile şi Horeca au simţit din plin haosul legislativ al guvernărilor din ultimii doi ani şi, din păcate, nicio măsură nu a venit ca urmare a consultării cu actorii importanţi, a afirmat senatorul social-democrat Daniel Zamfir.

"Furtuna insolvenţelor e inevitabilă, e iminentă.Toată lumea aştepta ca cele trei măsuri adoptate anul trecut să fie gura de oxigen necesară IMM-urilor pentru supravieţuire. În realitate, pe măsura 1 - granturi pentru microîntreprinderi, din 29250 de solicitari, azi avem doar 40,6% din cereri admise, în condiţiile în care ea a început în urmă cu un an. La măsura 2 - capitalul de lucru, din cele 22226 solicitări, sunt semnate 8321 contracte, dintre care sunt neplătite 200. Adică sub 50% din solicitări soluţionate. Măsura 3 - granturile pentru investiţii, erau 27000 de solicitări ale companiilor româneşti, erau în joc aproape 16 miliarde lei, bani care acum nu se mai alocă pentru că ministrul actual al Economiei a constatat că fostul ministru nu ştiu ce a făcut şi lucrurile au ajuns la DNA, iar măsura s-a închis. În privinţa HoReCa, guvernul nu a făcut decât să îngroape această industrie, ce a fost pusă la pământ. Prin OUG 10/2021, guvernanţii au spus că acordă măsuri de sprijin financiar şi au modificat OUG 224/2020. Schema asta de ajutor de stat se derulează până la 31 decembrie 2021, iar plata sumelor urmează să fie realizată până în 30 iunie 2022. Cine mai rezistă din HoReCa până în la finalul lunii iunie 2022?", a spus senatorul Daniel Zamfir.

El a arătat că, într-un clasament global care a analizat 120 de ţări din perspectiva pachetelor de sprijin financiar adoptate de guverne, România e pe ultimele locuri primind calificative foarte slabe privind transparenţa pachetului financiar pentru sprijinirea companiilor şi a ponderii din Produsul Intern Brut privind sumele alocate pachetului de sprijin.

Lipsa de cultură a negocierii, un impediment în transpunerea directivei europene

Proiectul de transpunere a directivei 2019/1023 a Uniunii Europene este greu de pus în practică, deoarece în România nu există o cultură a negocierii, susţine prof.univ. Radu Bufan, de la Universitatea de Vest Timişoara.

"Directiva europeană spune că trebuie făcute negocieri cu creditorii atât individual, dar şi în şedinţă colectivă. Mie mi-e greu să văd cum ar arăta o şedinţă colectivă cu toţi creditorii respectivi. Dacă până acum documentele erau asumate de evaluatori şi specialişti, acum se vine cu negocierile individuale şi în şedinţă colectivă. Penalizarea excesivă, în ultimii ani, a relaţiilor dintre autorităţile publice şi particulari nu e de natură să încurajeze modificarea comportamentului creditorilor instituţionali de a se duce pe negocieri. Nu avem o procedură clară, nu există un cadru care să te ducă să iei o decizie pe documente asumate de mai multe persoane. Nu cred că această transpunere, aşa cum e luată din directivă, la nivel general, poate să conducă la rezultate, pentru că noi nu avem această cultură a negocierii", a spus Radu Bufan.

Situaţia creditorului bugetar, adică poziţia în care va fi pus statul român odată cu implementarea directivei europene 2019/1023, este una care ar trebui să îngrijoreze autorităţile, susţine avocatul Ciprian Păun, conferenţiar universitar, Universitatea de Vest Timişoara.

"Bugetul statului a fost văduvit, în ultimii ani, de resurse bugetare ce puteau să vină de la contribuabili ce îşi permiteau să plăteasca aceste impozite. Amnistia generează frustrare la nivelul contribuabilului corect, mai ales când e vorba despre chestiuni aflate în dubiu. Ideea de amnistie fără stimularea celor care au avut un comportament corect poate avea efecte negative pe termen lung din perspectiva conformării voluntare. (...) Sunt o serie de probleme între directivă şi Codul de procedură fiscală ce pot crea disfuncţionalităţi grave. Ideea statului român de a crea un mecanism de amnistie, suspendare, pauşalizând această chestiune, fără să facă o distincţie clară a celor care trebuie să beneficieze de acest suport este de natură să influenţeze comportamentul fiscal al contribuabilului pe termen mediu sau lung", a precizat Ciprian Păun.

Domnia sa a mai spus că scopul directivei este protejarea creditorului chirografar în faţa altor creditori puternici şi că interpretarea directivei se va face de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Implementarea directivei va îngreuna dosarele de executare silită

Pe lângă tsunami-ul de insolvenţe care se prevede în perioada următoare, este de aşteptat un tsunami şi în cazul executărilor silite, afirmă Dragoş Ivanovici, vicepreşedinte Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti (UNEJ).

"În această situaţie trendul va fi favorabil debitorilor care pot fi salvaţi de la desfiinţare. Directiva nu impune o modalitate de reglementare a procedurilor de restructurare, ci are ca scop doar implementarea standardelor europene. (...) Statele membre au obligaţia să preia dispoziţiile privind executarea silită a debitorilor aflaţi în procedură de reorganizare, dar cu necesitatea respectării echilibrului între ajutorul acordat debitorilor şi drepturile creditorilor", a precizat Dragoş Ivanovici.

Conform directivei europene 2019/1023, creditorii afectaţi de interdicţia urmăririi debitorului aflat în procedură de restructurare sunt diferiţi în funcţie de stadiul procedurii.

"Anterior demarării oricăror proceduri de executare silită, debitorul trebuie notificat în acest sens. Dar, în termen de 30 de zile, debitorul poate derula negocieri privind planul de restructurare, la care creditorul e obligat să participe. Nerespectarea creditorului a obligaţiei de participare la negocieri duce la respingerea cererii de executare silită ca prematur formulată. Faţă de această procedura, nu se ştie cum ia cunoştinţă creditorul respectiv, care este neafectat, de procedura de concordat sau restructurare care se notifică doar creditorilor afectaţi. Acest lucru va duce la noi litigii în instanţă. Practic dosarul de încuviinţare a unei executări silite devine din ce în ce mai stufos", a spus Dragoş Ivanovici.

Dacă proiectul de lege privind implementarea directivei 2019/1023 va rămâne în forma actuală va fi, împreună cu prevederile legii 85/2014 cu privire la măsurile de prevenire a insolvenţei, respectiv mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv, o sursă aproape inaplicabilă unei societăţi aflată în dificultate financiară, arată Valentin Drăgoi, avocat în cadrul DT Lawyers. El a menţionat că, din analiza proiectului de lege, a observat că "acordul de restructurare este un frate mai mic şi mai prost al procedurii de concordat preventiv", neavând niciun fel de aplicabilitate.

"În procedura de concordat preventiv poţi suspenda executarea încă de la momentul admiterii cererii de concordat preventiv. Acordul de restructurare nu priveşte această suspendare, decât dacă judecătorul sindic va considera că executarea poatea fi suspendată", a arătat Valentin Drăgoi.

Conform acestuia, acordul de restructurare nu se va aplica în detrimentul planului de concordat preventiv, cum la fel mandatul ad-hoc prevăzut de legea 85/2014 nu a fost aplicat niciodată.

La rândul său, Alexandru Răţoi, avocat, partener la Piperea şi Asociaţii, aprecizat că, dacă în legile 85/2014 şi 151/2015 nu am avut un temei juridic pentru a declanşa o procedură a insolvenţei, în ceea ce priveşte pe cei care exploatează o întreprindere civilă de tip profesie liberală, prin proiectul de lege privind implementarea directivei europene, se modifică regula în care se punea problema unor proceduri multiple de insolvenţă.

"Această problemă a dualităţii de proceduri de insolvenţă, respectiv tratament asupra îndatorării, a apărut odată cu intrarea în vigoare a legii 151/2015. (...) Proiectul de lege actual vine şi reformează această idee (...), dar realizează o confuzie între remediile puse la dispoziţia creditorilor în privinţa executării silite, întemeiate pe diviziunile patrimoniale de la articolul 2324 alineatele 3 şi 4, şi procedurile de insolvenţă. (...) Pentru accesul la procedură, trebuie să luăm în considerare textul directivei care îşi propune ca în situaţia în care nu putem să separăm în mod rezonabil datoriile personale şi profesionale, acest lucru ar trebui să fie tratat în cadrul unei proceduri unice sau coordonate. Numai că proiectul textului de lege lucrează cu mai multe ipoteze practice, care duc iar la proceduri duale", a spus Alexandru Răţoi, care a precizat că procedura insolvenţei ar trebui să urmărească natura obligaţiei asumate privind accesul la una dintre procedurile instituite prin lege.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Asta au urmarit

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Sistemul bancar după un an de pandemie”
Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro