DAN PAUL, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI BROKERILOR:"Momentul listării la bursă pentru companiile de stat este foarte important"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Companii #Insolvenţa / 31 mai

Dan Paul

Dan Paul

Momentul listării companiilor de stat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este într-adevăr foarte important, iar exemplul este nerealizarea vânzării planificate a pachetului de 10% din Petrom deţinut de stat în perioada în care a izbucnit criza datoriilor suverane în Europa, a afirmat, vineri, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor şi vicepreşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), în cadrul unei conferinţe organizate de casa de avocatură Piperea şi Asociaţii. Există însă o diferenţă între listarea unei companii de stat şi vânzarea ei, a precizat Dan Paul. Cu privire la listarea Hidroelectrica, acesta a spus că presiunea vine din partea Fondului Proprietatea, care vrea în mod evident să facă un exit din România. Anterior, senatorul PSD Daniel Zamfir a spus că la CEC Bank, companie aflată integral în portofoliul Ministerului Finanţelor, s-a făcut un audit cu intenţia clară de a vinde pe bursă CEC-ul.

Dan Paul a declarat: "Guvernul nu a vândut atunci (la debutul crizei datoriei suverane - n.r.) pachetul de 10% pentru că ar fi fost un preţ prost, cu toate că compania era listată la bursă. Deci aici vreau să facem o distincţie simplă între listare şi vânzare. Acea lege de care aţi amintit defapt anulează o altă lege care interzicea statului român să vândă participări pe care le are la anumite companii. Putem lista Hidroelectrica sau altă companie cu capital de stat fără ca statul să vândă din pachetul său. Ce ar fi rău în a face acest lucru? Eu spun listăm companiile... Dar sunt de acord şi cu dumneavoastră: dacă momentul nu e bun, statul nu vinde. Pentru că Hidroelectrica are un acţionariat format din 80% statul român şi 20% Fondul Proprietatea. Presiunea pentru listare este din partea FP care este clar că face un exit din România, dar listarea ar aduce transparenţă, management şi aşa mai departe. (...) Orice companie listată devine auditată, bancabilă, e transparentă, etc. Şi ar putea să creeze lichiditate în piaţă prin exit, Fondul Proprietatea să dea un free-float de 20%. Adică acţiuni libere la tranzacţionare fără ca statul să-şi diminueze cota de 80%. Şi trebuie să menţionez că sunt companii listate precum Nuclearelectrica unde statul şi-a păstrat pachetul majoritar. Mai avem Romgaz, Transelectrica, Transgaz, sunt foarte multe companii cu capital de stat listate la bursă unde statul încă are pachetul majoritar", a spus Dan Paul.

Acesta a adăugat că "Fondul Proprietatea pregăteşte exit-ul din toate companiile pe care le are" şi că Bursa de Valori nu doreşte listarea "listarea companiilor de stat de dragul listării". BVB nici nu stă cu mâna întinsă la stat pentru listări, a spus Dan Paul, dar listarea este metoda transparentă de privatizare.

"Nu vrem listarea companiilor cu capital de stat de dragul listării şi pentru a ne îmbunătăţi noi situaţia financiară. Chiar în ultimul an cred că am avut peste 40 de companii private care au venit la Bursa de Valori Bucureşti. Prima raţiune, primul rol pentru care există o bursă este acela de a finanţa companiile pentru diverse proiecte. Al doilea rol este piaţa în sensul de piaţă secundară, de tranzacţionare. Noi milităm (...) unde statul are o participare, ca aceasta să fie metoda transparentă de privatizare. Adică nu se mai dă şpagă în procesul de privatizare, mecanism care e folosit şi de alte ţări care au făcut privatizări, Anglia, Austria şi aşa mai departe. Deci considerăm că aceasta este o metodă prin care statul poate să elimine suspiciuni. Din nou, nu sunt pentru obligaţia statului de a vinde în acest proces, dar listarea în sine asigură transparenţă, lichiditate, dă posibilitatea cetăţenilor români de a investi într-o companie care poate e românească, cum este Nuclearelectrica şi pe viitor ar putea fi Hidroelectrica sau alte companii. Deci sunt mai multe beneficii, dar nu stăm cu mâna întinsă la statul român să ne dea companii pentru dezvoltarea bursei. Însă s-a demonstrat că statele care au înţeles că politica de investiţii şi piaţa de capital sunt legate, care au folosit mecanismele pieţelor de capital, sunt state mai dezvoltate. Astfel economia a fost mult mai mult ajutată. Cu o politică a statului alături de piaţa de capital economia românească cred că ar ajunge în altă parte. (...) Cea mai clasică metodă de listare a unei companii este aceea de IPO, adică majorare de capital prin ofertă publică iniţială. Asta nu are nicio legătură cu vânzarea de active sau vânzarea de acţiuni pe care statul sau un alt acţionar le deţine în acea companie. E pur şi simplu o atragere de bani printr-o metodă publică, reglementată, supravegheată, bani pe care compania îi foloseşte în dezvoltarea unui proiect. Aşa s-au dezvoltat companiile miniere din America, companiile Indiilor de Vest care au adus mirodenii din India în Europa şi aşa mai departe. Deci asta este cea mai bună metodă sau exemplu pentru raţionamentul de a avea o societate listată. Mecanism pe care multe companii, că sunt private 100% sau au un capital mixt, îl folosesc", a spus Dan Paul.

Acesta că a mai afirmat că este bine ca societăţile de stat să dea dividende pentru că altfel banii pot ajunge să fie sifonaţi din companie.

"Cred că este un lucru bun că companiile de stat dau dividende. O companie, înafară de rolul social şi alte roluri pe care le are, a fost înfiinţată pentru a face profit. Nu vorbesc despre profit cu orice scop. Cred că este bine ca la sfârşitul unui an, dacă compania face profit, să distribuie toate dividendele fără să păstreze decât o parte pentru dezvoltare, sau deloc, iar apoi compania să facă din nou o majorare de capital. Acţionarul care vrea să rămână în companie, banii sunt folosiţi pentru dezvoltare. Pentru că dacă banii rămân în companie şi compania nici nu foloseşte banii pentru dezvoltare, de exemplu Administraţia Portului Constanţa, atunci banii sunt sifonaţi. De aceea cred că este foarte bine ca o companie să dea dividende chiar 100%, urmat imediat de o majorare de capital prin care unii acţionari pot să revină sau să nu revină, adică au făcut ieşirea din afacere. Raţiunea pentru care un om investeşte la bursă este foarte simplă: pentru potenţiala creştere a valorii acţiunilor şi pentru dividende. Nimeni nu investeşte de dragul de a investi", a spus Dan Paul.

Alexandru Petrescu, fost ministru PSD al Economiei: "Decizia de promovare a pieţei de capital din România la statutul de emergentă a fost luată sub un guvern de centru-stânga"

Decizia de promovare a pieţei de capital din România la statutul de emergentă a fost luată sub un guvern de centru-stânga, a spus la rândul său Alexandru Petrescu, fost ministru PSD al Economiei. Acesta a punctat şi el că momentul listării este foarte important.

Petrescu a precizat: "Am făcut parte dintr-un guvern în 2019 când în septembrie a fost luată decizia de către FTSE Russell ca piaţa de capital românească să treacă de la statutul piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă. Acest lucru s-a întâmplat efectiv în 2020, în aceeaşi lună septembrie, dar decizia de promovare a pieţei de capital din România a fost luată sub un guvern de centru-stânga, asta ca să putem să dăm la o parte orice fel de neclaritate vizavi de determinarea pe care politica economică de stânga o are vizavi de listare. Eu sunt un susţinător al finanţărilor prin bursă. Din păcate, instrumentul este încă moderat dezvoltat în România, dar subscriu multora dintre ideile pe care colegii mei le-au enunţat înaintea mea, mă refer şi la domnul senator Zamfir. Însă vizavi de listarea companiilor de stat, acum cu toţii trebuie să fim de acord că timingul este esenţial. Momentul listării este cheie. O companie discutată în spaţiul public că ar fi listată, îmi şi doresc să fie listată la un moment dat, ar fi Aeroporturi Bucureşti, o companie care a înregistrat o scădere a veniturilor dramatică, din motive evidente. Acum avem o repornire a fluxului de tranzit, de călători la nivel european şi mondial, dar timid încă şi încet-încet aeroportul începe să se umple din nou. Managementul companiei, prin Minister a hotărât concedierea a câtorva sute de oameni. Deci cum ar arăta compania asta listată, ce fel de prezentare de bonitate îi poţi face unei coompanii care în esenţă este foarte bună, dar dacă te uiţi în istoricul ei recent arată absolut dezastruos. Şi vă daţi seama că ar fi listată la nişte parametri financiari extrem de nefavorabili pentru viitorul şi bonitatea companiei. Deci timingul este esenţial. Determinarea, dorinţa, strategia de a creşte piaţa de capital din România este fără dar şi poate unul din atributele guvernelor în care am fost eu".

Adrian Câciu, economist: "Foarte multă lume şi-a pus întrebarea de ce banii împrumutaţi nu ajung în economie"

Economistul Adrian Câciu a spus şi el că foarte multă lume şi-a pus întrebarea de ce banii împrumutaţi de Guvern nu ajung în economie, iar foarte puţini politicieni, mai ales de la putere, au dat un răspuns care să şi poată să stea în picioare. Potrivit acestuia, guvernul a intenţionat să împingă întreaga economie către îndatorare. Câciu a mai spus că economia României trebuie să se îndrepte către investiţii care să majoreze oferta din economie, respectiv capacitatea de producţie a ţării noastre.

Acesta a afirmat: "Foarte multă lume şi-a pus întrebarea de ce banii împrumutaţi nu ajung în economie. Foarte puţini politicieni, mai ales de la putere, au dat un răspuns care să şi stea în picioare. Eu vă spun că (...) tactica sau strategia guvernului a fost să ia banii, să creeze aparenţa că există bani, dar să împingă întreaga economie către îndatorare. Dacă vă uitaţi în anul 2020, singurul program de succes între ghilimele, care a funcţionat, a fost IMM Invest, un program care înseamnă creditare cu garanţii de stat. Deşi din martie discuţiile cu mediul antreprenorial au fost acelea care se învârteau în jurul unor granturi pe care statul să le acorde către economie, granturi care nu au ajuns nici până în ziua de azi. Poate mulţi nu ştiu dar statul român are un instrument, instrumentul de minimis, prin care poate să acorde granturi de până la 200.000 de euro oricărei întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), la orice moment, pentru elemente ce ţin de partea de capital de lucru sau promovare sau extinderea zonei de influenţă în piaţă. Statul român şi conducătorii săi nu au înţeles acest mecanism, nu l-au înţeles nici cei din trecut care nu au apelat la acest instrument de minimis. (...) Actele normative şi banii de implementare a granturilor nu au apărut în piaţă decât în octombrie. Între timp, domnul (Florin) Cîţu, ca premier şi mare economist, v-a îndemnat şi ne-a îndemnat pe toţi să luăm împrumuturi de la IMM Invest ca fiind singura soluţie. (...) Toţi cei care au vrut să mai reziste s-au dus să-şi ia credite pe capital de lucru şi acolo a fost o mare ţeapă pentru că acestea sunt pe 3 ani, infuzia în economie vine în 3 ani şi automat nu poţi să generezi redresare pe termen scurt".

Câciu a mai făcut referire şi la programele de tipărire de monedă derulate de băncile centrale din Statele Unite şi Europa, spunând că marea greşeală făcută atât în prezent cât şi în 2010 este faptul că banii nu au fost distribuiţi pe canalul direct, către economie.

"BCE a dat în piaţă un pachet de 3.700 de miliarde de euro din care 1.700 de miliarde au ajuns deja în piaţă sub formă de împrumuturi, către statele membre sau sistemului financiar bancar care să împrumute statele membre astfel încât acestea să poată da ajutoare de stat, perfuzii, către economie. Sunt datorii. La prima vedere ai spune: asta e situaţia. Dar situaţia este gravă pentru că noi nu venim după o perioadă în care datoria a fost restructurată, iar datoria aceasta este o datorie care adaugă la datoria pe care ai făcut-o în anii precedenţi", a spus Câciu, adăugând totuşi că scoaterea brutală a perfuziilor economiei europene ar putea duce la prăbuşirea acesteia. Conform lui Adrian Câciu, Europa se confruntă cu o lipsă cronică de cerere agregată.

Potrivit acestuia, datoria în zona Euro va depăşi în curând întreg PIB-ul regiunii, în timp ce la nivelul burselor din Statele Unite se manifestă o bulă financiară care se apropie de apogeu.

"Poate genera o volatilitate foarte mare la un moment dat (această bulă). Acel «moment dat» poate fi oricând. Vedeţi cât de volatilă devine piaţa când un antreprenor ca Elon Musk face tot felul de anunţuri pe Twitter. Trăim într-o lume care pur şi simplu mi se pare că a luat-o razna. Această volatilitate care se poate crea, dacă va conduce cumva (...) la implozia bulei bursiere americane, va genera un tsunami la nivel mondial mult mai grav şi mult mai mare decât ce a fost în 2008", a afirmat Câciu.

Acesta a spus că România va atinge anul viitor nivelul de 60% datorie publică raportat la PIB. Totodată, acesta a vorbit despre nevoia de investiţii în capacitatea de producţie a României.

"Economia românească a fost restructurată forţat prin privatizări succesive fără a se aduce plus-valoare de producţie, care ar fi trebuit să stea la baza unui pachet de privatizări. A fost pur şi simplu o valorificare a activelor statului care ne-a dus către dependenţa de o zonă de consum. Am devenit piaţă de consum. Este o piaţă încântătoare pentru orice antreprenor pentru că efortul de a valorifica bunuri produse de alţii e mult mai mic raportat la efortul de a produce tu bunuri pe care să le valorifici şi atunci suntem şi într-o situaţie în care doar statul, prin anumite stimulente, ar putea să intervină. Ajutoarele de restructurare a economiei pe care eu le-aş fi văzut în PNRR ar fi fost ca o anvelopă de cel puţin 40% pe zona aceasta care să înglobeze şi tranziţie verde şi transformare digitală, dar banii să se ducă în economie, nu pe infrastructura mare, care este sortită politicii de coeziune, şi să se creeze lanţurile de producţie pentru resursele pe care le am la îndemână. Nu avem fabrici de petrochimie, toată lumea depinde la orice de petrochimie. Industria farma, agricultura, îngrăşămintele depind de petrochimie şi suntem un importator net de produse petrochimice. Nici rafinarea propriului nostru combustibil, a resursei noastre naturale, petrolul, nu o facem în România, o facem în Austria. (...) Sunt investiţii mari, se pot face, nu trebuie să le facă statul, ci să le facă cu antreprenori care au nevoie de interes pentru a veni în România pentru a crea această petrochimie, o petrochimie orientată către viitor, verde şi nepoluantă", a spus Câciu.

Reprezentant ANAF: "OUG 6/2019 poate să facă numai bine, mai ales contribuabililor mari, şi pot beneficia de aceste prevederi, depunând notificările, în speţă aceste cereri de restructurare, chiar şi companiile aflate în insolvenţă"

Totodată, în cadrul dezbaterii a luat cuvântul şi Alexandru Luchici, director în cadrul direcţiei juridice ANAF, care a vorbit despre OUG 6/2019, ce are ca scopt prevenirea intrării în insolvenţă a firmelor aflate în dificultate financiară. Acesta a făcut o prezentare a OUG 6/2019 privind instituirea posibilităţii restructurării obligaţiilor bugetare.

Luchici a spus că inclusiv firmele aflate în insolvenţă pot fi beneficiari ai restructurării obligaţiilor bugetare, cu unele condiţii printre care şi ieşirea din insolvenţă până la decizia organului fiscal.

Potrivit acestuia, beneficiarii acestei proceduri de restructurare sunt persoanele juridice de drept public sau privat cu excepţia instituţiilor publice şi a UAT-urilor care 1. se află în dificultate financiară şi 2. înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2020 (termen prelungit ulterior), nestinse până la data emiterii certificatului de atestare fiscală de către organul fiscal central, precum şi obligaţii bugetare accesorii.

Scopul este prevenirea intrării în procedura insolvenţei a firmelor care se află în dificultate financiară şi revitalizarea firmelor pentru care s-a deschis procedura insolvenţe, în condiţiile în care acestea ies de sub această procedură până la data aprobării restructurării obligaţiilor bugetare.

Beneficiarii trebuie 1. să nu îndeplinească condiţiile pentru a beneficia de eşalonarea la plată reglementată de codul de procedură fiscală, 2. să prezinte un plan de restructurare şi un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent, şi 3. să nu se afle în procedura insolvenţei potrivit legii la data emiterii deciziei de aprobare a restructurării obligaţiilor bugetare - debitorul care se află în procedura insolvenţei şi doreşte restructurarea obligaţiilor bugetare, poate notifica organul fiscal cu privire la intenţia sa, cu condiţia ca până la data emiterii deciziei de aprobare a cererii de restructurare să iasă din procedura insolvenţei.

"Un subiect destul de discutat de majoritatea contribuabililor mari. Avem şi o hotărâre a unei instanţe unde s-a acceptat într-un final această restructurare prin aprobarea acestei ordonanţe 6", a spus Luchici.

Totodată, debitorul trebuie să nu fi fost dizolvat, să fie îndeplinite obligaţiile declarative, potrivit vectorului fiscal, să îndeplinească testul creditorului privat, să depună la organul fiscal competent o notificare competent o notificare privind intenţia de restructurare a obligaţiilor până la data de 30 septembrie 2021 şi să depună o cerere de restructurare până la data de 31 ianuarie 2022, sub sancţiunea decăderii acestui drept.

Măsurile de restructurare pot fi propuse prin acel plan de restructurare: a. plata eşalonată a obligaţiilor fiscale pe o perioadă maximă de 7 ani, măsură obligatorie să fie inclusă în planul de restructurare, b. conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de codul de procedură fiscală, c. stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor bunuri immobile ale debitorului, anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de maximum 50% din totalul acestora, dacă debitorul achită cel puţin 15% din obligaţii bugetare principale până la data de depunerii cererii de restructurare.

Planul de restructurare trebuie să cuprindă obligatoriu: a. prezentarea cauzelor şi amploarea dificultăţii financiare a debitorului, b. situaţia patrimonială a debitorului, c. informaţii referitoare la cauzele pentru care debitorul nu poate beneficia de eşalonarea la plată, d. măsurile de restructurare a debitorului şi modalităţile prin care debitorul înţelege să depăşească starea de dificultate financiară.

"Din punctul nostru de vedere, al organului fiscal, consider că această OUG 6 poate să facă numai bine mai ales contribuabililor mari şi pot beneficia de aceste prevederi depunând notificările, în speţă aceste cereri de restructurare, chiar şi când sunt în insolvenţă", a mai spus Luchici, adăugând că foarte important este acel test al creditorului privat. Costurile acestui test sunt suportate de către debitor.

Florian Mateiţă, practician în insolvenţă, partener în cadrul RomInsolv: "Acest sistem de avertizare trebuie gândit şi construit astfel încât să fie accesibil atât debitorului, cât şi creditorului"

Florin Mateiţă, practician în insolvenţă şi partener în cadrul RomInsolv, a afirmat că acest sistem de avertizare pregătit de Comisia Europeană trebuie gândit şi construit la nivel local astfel încât să fie accesibil atât debitorului, cât şi creditorului. Acesta s-a referit la modalitatea în care ar trebui să funcţioneze, din punctul său de vedere, acest "surplus de bunăvoinţă din partea curentelor şi tendinţelor care au loc pe plac european, respectiv de a doua şansă şi a doua şansă concretizată în cei 3 mari piloni, respectiv prevenţia, ştergerea de datorii şi, bineînţeles, în caz de faliment, lichidarea rapidă a ceea ce a mai rămas de pe urma debitorului".

Potrivit lui Mateiţă, firul logic al întregii construcţii pe care directiva europeană o pune în sarcina statelor pentru a fi implementată are legătură inclusiv cu costul excesiv al unei proceduri de insolvenţă sau reorganizare care ar apăsa asupra IMM-urilor, care sunt cele mai numeroase entităţi din economie şi care ajung cel mai des la insolvenţă.

"Prin urmare, unul dintre pilonii pe care stă această construcţie este avertizarea timpurie, gândită pare-se ca un sistem de indicatori care au rolul de a genera o alarmă, o atenţionare. Comisia Europeană îl vede doar către debitor şi prin urmare să se pregătească sau să se aştepte să fie şi perioade mai grele pe care să încerce să le străbată singur sau poate cu creditorii şi furnizorii săi în cazul în care intră într-o restructurare. Din punctul nostru de vedere, cunoscând comportamentul antreprenorului român, modul în care gândeşte şi văzând că de cele mai multe ori nu este posibilă negocierea decât atunci sau în momentul în care este prea târziu, acest sistem de avertizare ar trebui să fie gândit şi construit la un aşa nivel încât să fie accesibil tuturor, respectiv atât debitorului cât şi creditorului. Să fie gândit ca un sistem de rating, ancorat în realitatea fiecărei ramuri industriale pentru că ştim cu toţii că există termene diferite de plată în industria farma, industria alimentară şi aşa mai departe. Trebuie gândit ca fiind o medie, să nu pornească din nişte idealuri, ci să plece de la realitate, să determine media fiecărei ramuri şi fiecare întreprindere să aibă un asemenea sistem care să o poziţioneze în funcţie de restul întreprinderilor prin acest tunel. Am avea o atenţionare timpurie, nu neapărat din partea antreprenorului, pentru că probabil cu toţii ne gândim că atunci când nu mai poţi să plăteşti o factură sau când trebuie să te scuzi şi când trebuie permanent să ai un dialog neplăcut cu creditorii, că nu poţi plăti azi sau mâine sau că plăteşti peste o săptămână sau că eşti pe cale să pierzi un contract important... eu cred că avertizarea timpurie apare şi antreprenorul conştient, de bună credinţă, o simte, o are. Este vorba (însă) de a fi împins antreprenorul care şovăie în a lua decizii de către partenerii lui, de către creditori, care ar putea din timp să-i spună: omule, nu mai pot să-ţi dau cu 30 de zile termen de plată pentru că am sentimentul, aşa cum arată indicatorul respectiv, că încet-încet ai o problemă. Modul acesta de a-şi vedea interesul atât creditorul cât şi debitorul ar putea să ducă la deblocarea din timp a unei situaţii care să nu fie prea târzie", a spus Florian Mateiţă.

Dan Paul: "Schema de ajutor pentru Blue Air a fost aprobată doar pentru plata obligaţiunilor subscrise de SIF Banat-Crişana"

Schema de ajutor de stat pentru compania aeriană Blue Air a fost aprobată doar pentru ca Blue Air să returneze către SIF Banat - Crişana (SIF1) plata unor obligaţiuni în care SIF-ul nu ar fi trebuit să investească pentru că nu putea să o facă din punct de vedere legal, a spus, vineri, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, în cadrul unei conferinţe organizate de casa de avocatură Piperea şi Asociaţii. Dan Paul s-a referit la respectiva OUG aprobată de Guvern în contextul unei prezentări despre o lege promulgată recent de preşedintele României ce modifică schema de funcţionare pentru Fondul de Compensare a Investitorilor. "Guvernul Orban nu s-a uitat la legalitatea operaţiunii pe care urma să o acopere sub umbrela unei pandemii. Cred că mai mult au fost interese particulare", a spus Dan Paul.

Acesta a afirmat: "Dar am observat că după ce această lege (privind modificarea Fondului de Compensare a Investitorilor) a stat trei ani în Parlament, brusc a existat un interes major şi legea a trecut repede de Senat după ce trecuse de Camera Deputaţilor şi a fost aprobată şi promulgată de preşedinte. Noi am adresat o rugăminte şi preşedintelui Iohannis să o declare neconstituţională, preşedintele nu ne-a dat niciun semn, aşa că legea a trecut. Creează însă disfuncţionalităţi în sistem. (...) Parlamentul, Guvernul au avut timp să promoveze tot felul de legi: legea privind împroprietărirea unei entităţi private - Camera de Comerţ şi Industrie a României - cu un teren al statului în valoare de 300-400 de milioane de euro, am văzut o ordonanţă de urgenţă privind ajutorul de stat către Blue Air şi Tarom... Înţeleg că vrem să ajutăm firmele private şi de stat, dar defapt schema de ajutor pentru Blue Air a fost doar pentru ca Blue Air să returneze către alţi investitori privaţi, SIF Banat - Crişana, o plată de obligaţiuni pe care ASF-ul şi statul nu a văzut-o că... SIF Banat-Crişana nu putea să facă această investiţie într-o companie nelistată care emite obligaţiuni. Deci guvernul Orban care era atunci nu s-a uitat la legalitatea operaţiunii pe care urma să o acopere sub umbrela unei pandemii... Cred că mai mult au fost interese particulare".

Ziarul BURSA a scris pe larg despre investiţia SIF Banat-Crişana în obligaţiuni Blue Air şi despre faptul că această investiţie a încălcat normele ASF (vezi O DECIZIE NU DOAR INEXPLICABIL DE PROASTĂ / Investiţia SIF Banat Crişana în obligaţiuni Blue Air a încălcat normele ASF).

În finalul lunii octombrie 2020, Blue Air a plătit către SIF1 sumele aferente obligaţiunilor respective. La finele lui 2019, SIF Banat-Crişana achiziţionase obligaţiuni Blue Air de nouă milioane de euro, cu o dobândă anualizată de 13%, iar în data de 16 iunie a acestui an societatea a anunţat amendarea prospectului de ofertă şi prelungirea cu trei luni a termenului de maturitate a obligaţiunilor, care ar fi trebuit să fie 15 septembrie.

Dan Paul a mai afirmat vineri că legea privind modificarea Fondului de Compensare a Investitorilor creează disfuncţionalităţi în sistem. Acest Fond ar urma să treacă în gestionarea exclusivă a ASF, a spus preşedintele Asociaţiei Brokerilor.

Acesta a explicat: "Astăzi, Fondul de Compensare a Investitorilor este o societate de drept privat, o societate pe acţiuni, deţinută de societăţile care ar trebui să compenseze investitorii în anumite cazuri speciale. A fost cazul societăţii Harinvest, unde mai multe fonduri, prin tranzacţii ciudate, fonduri ale investitorilor, au dispărut, iar unde Fondul a compensat investitorii. Este o schemă care a apărut dintr-o directivă europeană prin care fiecare cont de investiţii compensabil pe piaţa de capital este compensat în limita a 20.000 de euro. (...) În acest an a apărut o nouă lege a acestui fond de compensare a investitorilor, legea 88, care transformă persoana juridică de drept privat într-o persoană juridică de drept public şi care transferă acest fond, această societate, pe care încă nu o vedem, nu ştim cum o să arate - legea a fost de abia promulgată, pe 18 aprilie a apărut în MO -, devine o altfel de entitate, sub cupola şi administrarea exclusivă a Autorităţii de Supraveghere Financiară. Aici aş vrea să ridic pentru legislativ, pentru că noi, actorii din piaţa de capital, am dori o modificare a acestei legi, astfel încât aceasta să atragă atenţia asupra faptului că ASF ar trebui să fie prima care supraveghează entităţile din piaţa de capital şi să nu ajungem în situaţia de a compensa investitorii. Compensarea de fapt se realizează doar pentru cazuri de furt, ca să folosesc un cuvânt foarte simplu. De ce spun asta: pentru că legea pieţei de capital obligă brokerii să aibă fondurile proprii ţinute separat de fondurile clienţilor, iar atunci când o societate chiar dacă intră în insolvenţă fondurile clienţilor să fie imediat returnate investitorilor, deci nu am avea nicio situaţie de imposibilitate de plată. Legea foloseşte termenul imposibilitatea de a returna investiţiile în bani sau titluri pe care brokerii le au în custodie. Deci legea defapt compensează doar furtul, dar furtul ar trebui să fie anulat, supravegheat, anihilat de ASF. Legea are mai multe probleme, nu intru în mai multe detalii... Modifică alte legi, legea 31 - legea societăţilor -, pentru că vechiul fond se dizolvă fără lichidare şi noi nu am găsit un mecanism în codul civil care să creeze această posibilitate de transformare a unei entităţi de drept privat într-una de drept public. Apoi mai modifică şi legea privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii. Această lege are rolul de a ne spune ce facem în situaţiile în care am putea să avem o firmă de investiţii în dificultate financiară. Acest fond, care ar trebui să fie administrat de Autoritate, care poate să fie ASF sau Ministerul de Finanţe, ar trebui să ajute firma de investiţii, de brokeraj sau de administrare de investiţii să se redreseze printr-un împrumut prin schimbul între acţionari, stat, privat, aşa cum s-a întâmplat în America cu fenomenul bail-out. În mod ciudat, acest fond de rezoluţie este transferat către noul fond de compensare a investitorilor, iar printr-un articol ciudat apărut în această lege acest fond nu poate da împrumuturi şi practic anulează tot efectul legii speciale privind rezoluţia".

Potrivit acestuia, au fost trimise mai multe propuneri de modificare a acestei legi, fără succes. Dan Paul a mai spus că actuala formă a legii este "un dezastru".

"Noi am trimis foarte multe propuneri de modificare, am fost invitaţi în Parlament de mai multe ori. Bineînţeles că nu am fost ascultaţi. Legea este promovată de către Ministerul de Finanţe ca iniţiator, Guvernul României a fost condus atunci de Viorica Dăncilă şi cred că se potriveşte proverbul românesc fiecare în banca lui. Legea e un dezastru pentru noi pentru că, pe de o parte, alte ţări dezvoltate stabilesc prin lege cuantumul pe care firmele de investiţii îl plătesc acestui fond. Măcar era o garanţie că actorii pieţei de capital erau şi acţionari şi membri ai acestui fond. Acum ei nu mai sunt proprietari ci devin doar membri. Administrarea se face numai de către ASF. Ne e frică de cheltuieli exagerate pentru că am citit toţi în presă care sunt salariile de la ASF şi am vrea dacă se poate să modificăm această lege. Mai mult decât atât, considerăm că este şi o naţionalizare pentru că prin dispariţia acţionariatului vechiului Fond acţionarii sunt despăgubiţi nu la valoarea activului net, aşa cum prevede legea societăţilor, ci la valoarea nominală a acţiunilor, ceea ce mi se pare că încalcă dreptul de proprietate", a spus Dan Paul.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. D-LE DAN PAUL , DACA CITESTI OPINIA ASTA , A MEA , CUMVA , SI SPER CA DA , EXPLICA-I COMUNISTULUI ALA TEMBEL DE ZAMFIR , CA CEC-ul ROMANESC , '''''' NU SE VINDE PE BURSA ''''', CI RAMANE IN CONTINUARE , IN PROPRIETATEA STATULUI ROMAN , ACESTA OFERIND EVENTUALILOR INVESTITORI , '''''' O PARTICIPATIE MINORITARA '''''' DIN EL , SI NU IN TOTALITATE , ASA CUM FACE EL ALUZIE !!! L-AM VAZUT SI AUZIT DESTUL , DE-A LUNGUL TIMPULUI , ARE LA ACTIV FOARTE BINE , SCOALA COMUNISTA DE PARTID , CEA DE TIP SOVIETIC , NU CEAUSIST !!! PALAVRAGEALA MULTA , INFIORATOARE , COMBINATA IN ACELASI TIMP , CU EXAGERARI ENORME , PE CARE LE DEBITEAZA , SI IN CARE CREDE SI EL CE SPUNE !!! CU GALGARE DE TIPUL ASTA , A AMETIT OAMENII , SI A AJUNS CUM-NECUM , SENATOR AL ROMANIEI !!! TOVARASUL LENIN , SE UITA LA EL , DIN MORMANT , CU ADMIRATIE , SI CU MANDRIE !!! FIINDCA VEDE UN BORFAS , MAI MARE CA EL !!! DACA NU APAREAU IN RUSIA , IN 1917 , LENIN SI INCA 3 - 4 PALAVRAGII CA EL , CARE AU AMETIT SI INTARATAT POPORUL , INDEMNANDUL SA PUNA MANA PE ARME IMPOTRIVA TARULUI SI STAPANIRII DE ATUNCI , UNIUNEA SOVIETICA N-AR FI EXISTAT NICIODATA !!! ROMANIA AR FI RAMAS SI EA , O TARA CAPITALISTA , RESPECTATA IN TOATA EUROPA !!! CE ESTE ROMANIA ACUM ??? DIN CAUZA UNOR OAMENI CUM E ZAMFIR , S-A TRANSFORMAT INTR-O TARA , PARCA A NIMANUI , DE TIP CUBANEZ , UN FEL DE COLONIE A ALTORA !!! JEFUITA SI SPOLIATA DE BANI , DE ORICE SMECHER DIN AFARA !!! DE ZECI SI ZECI DE ANI , SANTEM PRESUL ALTORA !!! DIN CAUZA INGAMFARII SI DISPRETULUI CONDUCATORILOR NOSTRII , FATA DE VECINI , AM AJUNS PRACTIC IZOLATI IN EUROPA !!! NU E DIFERENTA FOARTE MARE , INTRE NOI , SI BELARUS !!! TOT ATATIA PRIETENI , AVEM SI NOI , CA SI EI , MINUS RUSIA !!! POATE AM EXAGERAT UN PIC , PE ICI , PE COLO , DAR NU FOARTE MULT !!! CE STIE UN COMUNIST CA ZAMFIR , DE BURSA , SI DE PIATA DE CAPITAL ??? E AFON !!! EL E BUN , DOAR LA PROPAGANDA !!! EL STIE LA PERFECTIE , DE INVATATURILE TOVARASILOR MARX , ENGELS , SI LENIN !!! DE CE SANT BAGATI IN FATA , IN ROMANIA , TOTI TEMBELII ??? DE CE VORBESTE EL , DE BURSA ??? AAAAAA, A AUZIT SI EL , CA IN ROMANIA , EXISTA BURSA DE VALORI !!! FUGI BA , DE AICI !!! CE-I AIA ''''' BURSA ''''' ??? TU , AI CEC-ul COMUNIST !!! CA DE ALA , AI AUZIT !!!

    1. Baga mare nea STATY si la mai multa gargara succesuri !!!

    ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Sistemul bancar după un an de pandemie”
Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro