Gruia Stoica: „În România, transportul feroviar este tratat fiscal mai dur decât rutierul. Fără corecţii, piaţa va continua să se dezechilibreze”

În continuarea poziţiei exprimate public privind rolul strategic al transportului feroviar, Gruia Stoica, preşedintele GRAMPET Group, atrage atenţia asupra unei probleme structurale care afectează direct competitivitatea sectorului: diferenţele majore de taxare şi tratament economic între transportul feroviar şi cel rutier.

„Am spus că transportul feroviar este viitorul. Realitatea arată însă că, în România, politicile actuale împing piaţa în direcţia opusă. Avem un sistem în care feroviarul plăteşte semnificativ mai mult, iar rutierul mult mai puţin, deşi impactul asupra infrastructurii şi mediului este invers.”, a declarat Gruia Stoica.

Rutierul nu este taxat la distanţă, feroviarul plăteşte la fiecare kilometru

În momentul de faţă, în ţara noastră transportul rutier nu este taxat la distanţă, ci prin sisteme de tip rovinietă, care permit utilizarea infrastructurii pentru perioade de timp, indiferent de numărul de kilometri parcurşi.

În schimb, transportul feroviar este taxat pentru fiecare kilometru parcurs, prin taxa de utilizare a infrastructurii (TUI), la care se adaugă o serie de costuri obligatorii: certificare, audituri periodice, inspecţii tehnice, personal de siguranţă, asigurări, costuri de formare şi costuri operaţionale ridicate.

„Diferenţa de tratament este evidentă: feroviarul plăteşte la kilometru, rutierul nu. Acest lucru generează un avantaj competitiv artificial pentru transportul rutier.”, a subliniat Gruia Stoica.

Viitorul sistem TollRo nu corectează dezechilibrul

Chiar şi în scenariul introducerii taxării la distanţă pentru transportul rutier prin sistemul TollRo, nivelul propus în România rămâne redus: 0,48 lei/km pentru autostrăzi şi drumuri expres (camioane ≥12 t, EURO VI) şi 0,24 lei/km pentru drumuri naţionale. Comparativ cu nivelul actual de taxare din transportul feroviar, rezultă că, inclusiv în noul model, feroviarul va rămâne mai puternic taxat. Analizele comparative arată că, raportat la unitatea tonă-kilometru, taxarea infrastructurii feroviare va fi cu aproximativ 60% mai mare decât cea pentru transportul rutier.

„Cu alte cuvinte, chiar şi după introducerea TollRo, trenul va continua să plătească mai mult decât camionul pentru utilizarea infrastructurii. Aceasta nu este o corecţie, ci o perpetuare a dezechilibrului”, a menţionat Gruia Stoica.

Discrepanţe regionale şi facilităţi fiscale exclusive

În timp ce restul Europei taxează riguros transportul rutier, România rămâne una dintre cele mai permisive pieţe. Nivelul de taxare rutieră în statele din regiune este mult mai ridicat:

- Bulgaria: de aproximativ 2 ori mai mare decât în România.

- Slovenia: de aproximativ 3 ori mai mare.

- Ungaria şi Austria: de aproximativ 6 ori mai mare.

Dezechilibrul este accentuat de măsuri fiscale aplicate exclusiv transportului rutier. În trecut, dar şi în prezent, au existat scheme de restituire a unei părţi din acciza pentru motorină către transportatorii rutieri. Astfel de mecanisme reduc direct costul combustibilului pentru camioane, în timp ce pentru transportul feroviar nu a existat niciodată o măsură similară, deşi operatorii feroviari suportă costuri energetice semnificative, fie pentru energie electrică, fie pentru motorină.

„Nu doar că feroviarul plăteşte mai mult pentru infrastructură, dar rutierul beneficiază şi de facilităţi fiscale suplimentare. Este o dublă presiune asupra competitivităţii transportului feroviară.”, a adăugat Gruia Stoica.

Concurenţă distorsionată şi probleme de control

Pe lângă diferenţele de taxare, piaţa este afectată şi de practici neconforme in domeniul transportului rutier: transporturi la supra-tonaj, controale insuficiente în teren şi costuri reale de utilizare a infrastructurii care nu sunt reflectate în taxare.

În alte state europene, politicile publice urmăresc corectarea acestor dezechilibre - taxarea rutieră la distanţă este semnificativ mai ridicată, costurile externe sunt integrate în tarife şi există măsuri de transfer modal către feroviar.

În Austria, de exemplu, pentru anumite fluxuri, inclusiv transportul deşeurilor, legislaţia încurajează explicit utilizarea transportului feroviar pe distanţe lungi, prin limitarea transporturilor rutiere de deseuri pe distante mai mari de 100 km.

Impactul asupra pieţei şi mediului

Rezultatul acestor politici este vizibil în cifre: transportul rutier domină piaţa, reprezentând aproximativ 88,4% din volumele transportate şi 87,8% din totalul tone-km. În paralel, transportul feroviar pierde constant cotă de piaţă, inclusiv pe segmente unde era competitiv. Dacă în primul an după Revoluţie pe căile ferate se transportau în jur de 220 milioane de tone de marfă, în 2024 volumul a scăzut la doar 43 milioane de tone, în timp ce pe şosea s-au transportat aproximativ 323 de milioane de tone.

Această involuţie este în contradicţie cu obiectivele Pactului Verde European, care prevede o reducere cu 90% a emisiilor din transporturi până în 2050. Deşi transportul rutier este responsabil pentru 70% din emisiile de gaze cu efect de seră din sector, în România acesta continuă să fie favorizat în detrimentul feroviarului, cea mai nepoluantă formă de transport terestru.

Propuneri pentru un cadru echitabil şi apel la dialog instituţional

Pentru a opri marginalizarea sistemului feroviar, sunt necesare acţiuni rapide şi coordonate:

- Recalibrarea TollRo la valori comparabile cu cele din regiune.

- Reducerea Taxei de Utilizare a Infrastructurii (TUI) feroviare.

- Direcţionarea veniturilor din taxarea rutieră către infrastructura feroviară.

- Combaterea supra-tonajului rutier prin intensificarea controalelor ISCTR.

- Introducerea unor politici clare de transfer modal.

„Este momentul pentru un dialog real între operatorii feroviari, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Finanţelor. Nu cerem tratament preferenţial, ci un cadru echitabil. Dacă nu corectăm aceste diferenţe, România va continua să stimuleze transportul rutier în detrimentul unui sistem mai eficient şi mai sustenabil.”, a concluzionat preşedintele GRAMPET Group.