Mihai Şeitan: Cheltuielile cu pensiile publice vor creşte cu 3,7% din PIB

Ziarul BURSA #Macroeconomie / 29 mai 2012

Mihai Şeitan: Cheltuielile cu pensiile publice vor creşte cu 3,7% din PIB

Cheltuielile cu pensiile publice vor creşte cu 3,7% din Produsul Intern Brut între anii 2010 şi 2060, cu cea mai mare creştere, de 1,38%, între anii 2030 - 2040, când se va finaliza creşterea vârstei legale de pensionare, a declarat, ieri, Mihai Şeitan, coordonatorul proiectului "Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii", realizat de Centrul Român de Politici Economice (CEROPE). Domnia sa a precizat: "Potrivit simulărilor şi ajustărilor efectuate, cheltuielile cu pensiile publice vor creşte cu 3,7% din PIB între 2010 şi 2060, cu cea mai mare creştere între 2030 şi 2040, respectiv cu 1,38%, când se va finaliza creşterea vârstei legale de pensionare. Proiecţia balanţei bugetare a sistemului de pensii s-a bazat pe ipotezele macroeconomice potrivit cărora salariul mediu se va dubla între 2040 şi 2060, în timp ce PIB-ul va creşte cu 76%. Contribuţiile la pensiile publice vor creşte şi se aşteaptă o îmbunătăţire a colectării contribuţiilor, atât în ceea ce priveşte numărul contribuabililor cât şi sumele".

Potrivit sursei citate de Agerpres, cheltuielile cu pensiile publice au crescut semnificativ în ultimii zece ani, deoarece nivelul pensiei medii era foarte scăzut, echivalentul a 403,8 euro în 2000. "Valoarea punctului de pensie a continuat să crească, astfel că pensia publică medie a crescut de 2,5 ori, în timp ce PIB-ul a crescut cu numai 70%. De aceea, cheltuielile cu pensiile au căpătat o greutate semnificativă în PIB", a subliniat Şeitan.

Rata totală de ocupare în România, decalaj de 5,3% faţă de media UE 27

Rata totală de ocupare în Româ-nia, de 63,3%, înregistra un decalaj de 5,3% în 2010, faţă de media UE 27, pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, în timp ce ţinta stabilită pentru 2020 este de 70%, a declarat, ieri, fostul ministru al Muncii, Mihai Şeitan. "Stabilirea obiectivului de 70% în ceea ce priveşte rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 de ani s-a bazat pe un scenariu care a inclus evoluţia istorică a ritmului anual de creştere a ratei ocupării, potenţialul de creştere economică şi evoluţia demografică prognozată pentru următorul deceniu. La nivelul anului 2010, în România, rata totală de ocupare înregistra un decalaj de 5,3 % faţă de media UE 27, fiind de numai 63,3%, pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, faţă de 68,65 în UE", a spus Şeitan.

La nivelul UE 27, obiectivul pentru anul 2020 este de 75%. Coordonatorul proiectului a precizat că decalajul între nivelul naţional şi cel comunitar se va menţine şi în anul 2020, dar va înregistra o uşoară tendinţă de scădere de la 5,3% la 4,8%.

Principalele direcţii de acţiuni ale României pentru creşterea ocupării vizează îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii prin reformarea cadrului legislativ în domeniul relaţiilor de muncă, respectiv adoptarea Legii nr.40/2011 de modificare şi completare a Codului muncii, a dialogului social prin adoptarea Legii dialogului social nr.62/2011, dar şi prin reglementarea activităţilor cu caracter ocazional prestate de zilieri prin adoptarea Legii nr.52/2011. Potrivit sursei citate, una dintre direcţii vizează facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare prin implicarea activă a serviciilor publice de ocupare în sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, încurajarea angajării şomerilor de lungă durată prin oferirea de consiliere profesională şi încurajarea spiritului antreprenorial. Nu în ultimul rând, creşterea calităţii ocupării a persoanelor rezidente în mediul rural, a tinerilor şi femeilor prin creşterea competitivităţii sectorului agricol şi asigurarea sus-tenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale poate fi o altă măsură pentru creşterea ocupării în România.

Mihai Şeitan: Rata şomajului va fi în scădere până în 2060, dar numai cu 0,6%

Rata şomajului în România va fi în scădere până în 2060, dar numai cu 0,6 puncte procentuale, de la 7,6% în 2010 la 7% în 2060, a mai spus Mihai Şeitan. "În cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, rata şomajului se presupune că va scădea cu 3,2 puncte procentuale, de la 9,7% în 2010 la 6,5% în 2060. În această perioadă, şi în România se preconizează o rată a şomajului în scădere, dar numai cu 0,6 puncte procentuale, de la 7,6% în 2010 la 7% în 2060", a spus Şeitan. Oferta totală de muncă în UE 27 se estimează să crească cu 1,4% în perioada 2010-2020 (grupa de vârstă 20-64 de ani), reprezentând aproximativ 3,3 milioane de persoane. Această creştere se datorează creşterii ofertei de muncă a femeilor, în timp ce oferta de muncă a bărbaţilor rămâne neschimbată. "În perioada 2020-2060 însă, forţa totală de muncă se va contracta cu 11,8%, reprezentând circa 27,7 milioane de persoane sau 24,5 milioane de persoa-ne, comparând cu anul 2010. Există o mare diversitate între statele membre UE, forţa de muncă înregistrând de la o creştere cu 24,9% în Irlanda, la o scădere de 38,5% în România. Practic, în majoritatea ţărilor UE, în 21 de state, se vor înregistra scăderi semnificative ale ofertei de muncă până în 2060", a subliniat Şeitan.

Studiul coordonat de fostul ministru al Muncii arată că Danemarca, Polonia şi România vor înregistra o reducere medie anuală a forţei totale de muncă în jur de 1% timp de peste 40 de ani, Italia, Spania şi Olanda vor înregistra o reducere de 0,2-0,3%, în timp ce Franţa şi Marea Britanie vor realiza mici creşteri ale forţei totale de muncă.

Rata medie de fertilitate la nivelul UE pentru perioada 2010-2060 este exagerat de pesimistă

Rata medie de fertilitate la nivelul Uniunii Europene de 1,46 naşteri/femeie, respectiv un număr mediu de 155.540 de naşteri pe an, în perioada 2010-2060, este o prognoză exagerat de pesimistă, consideră Mihai Şeitan. "Analiza indicatorilor demografici în România pe perioada 1990-2010 scoate în evidenţă că, pentru perioada menţionată, numărul mediu anual de naşteri a fost de 234.700, la o rată medie de fertilitate de 1,36 naşteri/femeie. Putem fi de acord că din ce în ce mai puţine femei care ajung la vârsta reproducerii nasc ca în trecut. Păstrând neschimbată proporţia femeilor care nasc din totalul populaţiei, un calcul simplu arată că, aplicând acelaşi procent de circa 1,05% din totalul populaţiei, care reprezentau femeile ce au născut în perioada 1990-2010, la populaţia medie a intervalului 2010-2060, de 19,6 milioane de persoane, ar rezulta 205.800 de naşteri annual", a precizat Şeitan. Acest aspect ar conduce la un număr total al naşterilor cumulate de 10,495 milioane pentru intervalul 2010-2060, adică cu peste 2,718 milioane în plus faţă de situaţia prognozată de studiul Comisiei Europene. Coordonatorul proiectului consideră că proporţia femeilor care ar dori să nască ar putea să crească, odată cu ameliorarea condiţiilor socio-economice din România, comparativ cu perioada până în 2010. "O creştere modestă, de la 1,05% la 1,2% din totalul populaţiei a femeilor care nasc ar rezulta într-un număr mediu anual de 235.200 de naşteri şi într-un număr cumulat de naşteri de 11.995.200 în intervalul considerat. O altă ipoteză este aceea că rata medie a fertilităţii, de 1,36 copii/femeie, realizată în perioada 1990-2010 în România, ar putea fi dusă la 1,46 naşteri, fapt care ar conduce la 224.571 de naşteri medii anuale şi într-un număr cumulat de naşteri de 11.453.121 pe intervalul 2010-2060. Orice ipoteză am avea în vedere, prognoza de numai 155.540 de naşteri pe an, avută în vedere în studiul Comisiei Europene, este exagerat de pesimistă", a explicat Mihai Şeitan. Acesta a afirmat că există totuşi un anumit risc care poate face ca această prognoză pesimistă să se îndeplinească, şi anume faptul că cea mai mare parte a emigraţiei româneşti, peste 63% în anul 2010, o constituie femeile. "Dacă la aceasta adăugăm că aproximativ 63,6% din totalul emigraţiei româneşti e reprezentată de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani, adică tocmai perioada de fertilitate, obţinem imaginea unor naşteri care nu mai au loc sau au loc în străinătate. Acceptând cifra totală de decese înaintată de studiul Comisiei Europene, de 12,549 milioane, dar corectând cifra totală de naşteri la 10,495 milioane, ajungem la un spor natural negativ, pentru perioada 2010-2060, de numai 2,054 milioane de locuitori, faţă de un spor natural negativ de 4,772 milioane de locuitori, prognozat de Comisia Europeană", a subliniat coordonatorul proiectului. Potrivit studiului, ţările din Uniunea Europeană pot să compenseze sporul natural negativ printr-o migraţie netă, un influx net de imigranţi. Studiul Eurostat prognozează că, la nivelul Uniunii Europene, întreg sporul negativ de 47,9 milioane de persoane va fi mai mult decât compensat printr-un influx net de 58,22 milioane de imigranţi. "În primii ani după aderarea lor la Uniunea Europeană, ţări ca Grecia, Portugalia şi Spania au avut rate de migraţie netă nesemnificative. După această perioadă, migraţia netă în aceste ţări a crescut foarte mult, compensând scăderea naturală a populaţiilor autohtone. Acum, cele trei ţări au populaţii în continuă creştere, în pofida unui spor natural negativ. După părerea experţilor, acelaşi fenomen se poate petrece şi în România, pe măsură ce îşi va consolida economia şi statutul de membru al Uniunii Europene", a explicat Mihai Şeitan.

Cu toate acestea, coordonatorul studiului consideră nu este plauzibil ca România să atragă doar 18,4 imigranţi la mia de locuitori, adică de trei ori mai puţini, proporţional, decât Slovacia, de şapte ori mai puţini decât Cehia, de nouă ori mai puţini decât Grecia şi de unsprezece ori mai puţini decât Portugalia. "Numai dacă avem în vedere potenţialul de imigranţi dinspre Republica Moldova, Ucraina, China şi alte ţări asiatice, răspunsul pare a fi negativ. O creştere modestă a ratei migraţiei nete, la numai 25 la mie sau 2,5% de locuitori s-ar traduce într-un influx total de imigranţi în România de 479.250 de persoane, iar o creştere a ratei la 40 la mie ar echivala cu un influx de 766.880 de persoane, ceea ce ar reduce din sporul natural negativ", a subliniat Mihai Şeitan.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. "satan" asta, care a fost "propulsat" la mansele de comanda pentru promovarea pensiilor private care au mancat de fapt din fondurile publice de pensii nu trebuie sa ne mai dea lectii !!!

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

30 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.9030
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4936
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8925
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5798
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.6082

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro