MUGUR ISĂRESCU, GUVERNATORUL BNR:"Când vom vedea primele semne că inflaţia coboară, probabil vom reduce pasul de creştere a dobânzii cheie"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 7 iulie

"Când vom vedea primele semne că inflaţia coboară, probabil vom reduce pasul de creştere a dobânzii cheie"

BNR a majorat ieri dobânda de politică monetară cu 100 de puncte de bază, la 4,75% Isărescu: "În politica monetară nu trebuie să te repezi; vom face paşi stabili" "Stagflaţia este cel mai mare risc la adresa economiei globale", a mai punctat guvernatorul BNR

Banca Naţională a României (BNR) va continua să majoreze dobânzile la următoarele şedinţe de politică monetară, a semnalat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei de presă ce a urmat şedinţei Consiliului de Administraţie de la banca centrală. Isărescu a punctat că atunci "când vom vedea primele semne clare că rata inflaţiei vine în jos, probabil că vom reduce pasul" de creştere a dobânzii-cheie.

În ceea ce priveşte principalul risc la adresa economiei globale, guvernatorul BNR a spus că acesta este reprezentat de stagflaţie, respectiv de prelungirea perioadei cu inflaţie ridicată şi creştere economică slabă, cum s-a întâmplat în anii 1970. Totodată, Isărescu a spus că România beneficiază de un instrument "contra-ciclic" important, care nu este inflaţionist, respectiv banii europeni asociaţi Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care trebuie utilizaţi.

BNR a decis ieri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% anual, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% de la 4,75% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75% de la 2,75%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Majorarea de 1% a dobânzii-cheie a venit în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei, potrivit actualelor evaluări ale BNR, va continua să crească, "cu un ritm vizibil încetinit", până la mijlocul trimestrului trei din acest an (luna august), peste valorile prognozate în luna mai, pe fondul impactului şocurilor pe partea ofertei.

"Avem următoarea şedinţă în mai puţin de o lună: vom mai recupera (din diferenţialul de dobândă faţă de celelalte ţări din regiune) şi atunci. În politica monetară nu trebuie să te repezi. Vom face paşi stabili şi să ştiţi că îi vom face", a punctat ieri guvernatorul în conferinţa sa de presă.

Isărescu: "Nicio ţară nu îşi permite să meargă cu dobânzile unde este inflaţia, după aceşti ani buni de represiune financiară; creşterile de preţuri sunt, în acelaşi timp, inflaţioniste şi recesioniste"

Isărescu a declarat ieri că strategia BNR rămâne majorarea graduală a dobânzii-cheie până la o eventuală întâlnire cu rata anuală a inflaţiei. Oficialul BNR a spus că nicio ţară nu îşi permite să meargă cu dobânzile în teritoriul real-pozitiv având în vedere perioada îndelungată de represiune financiară prin care am trecut în perioada scursă de la criza financiară globală încoace. Guvernatorul a mai spus că actualele creşteri de preţuri la ţiţei şi celelalte produse energetice sunt, în acelaşi timp, atât inflaţioniste cât şi recesioniste.

Amintim că BNR a început în octombrie 2021 ciclul de majorare a dobânzilor, cu 3 creşteri de câte 25 de puncte de bază, apoi a început să grăbească pasul la 50 de puncte de bază la şedinţele din februarie şi aprilie. În luna mai, BNR a majorat rata-cheie cu 75 de puncte de bază, iar pentru şedinţa de ieri analiştii anticipau cel puţin o majorare similară.

"Am sugerat (în luna mai) că am putea să ne oprim acolo (la 5%). Aşa cum reiese şi din comunicat, ne situăm deja pe o traiectorie mai înaltă a inflaţiei, precum şi mai prelungită faţă de cea pe care am avut-o în vedere când am discutat Raportul privind inflaţia. Şi factorii care au determinat această creştere a inflaţiei - nu numai la noi, ci peste tot inflaţia este mai mare decât s-a anticipat anterior - sunt bine prezentaţi în acest comunicat. (...) Pot să spun şi acum: aş vrea să ne întâlnim undeva, adică inflaţia să coboare şi dobânzile să urmeze. Este vorba despre o strategie, deci nicio ţară nu îşi permite să meargă acum, direct, după ani buni de represiune financiară, (unde este inflaţia). Că asta este perioada prin care am trecut: dobânzi foarte scăzute, (acum trăim) cu o inflaţie foarte înaltă şi cu şocuri pe partea ofertei din partea energiei şi a ţiţeiului care, uitându-ne şi la anii 70, aceste creşteri de preţuri la ţiţei şi energie sunt în acelaşi timp şi inflaţioniste şi recesioniste. Atunci trebuie să navighezi cu foarte mare atenţie ca să nu înrăutăţeşti situaţia, inclusiv din punct de vedere al inflaţiei. În consecinţă, nicio ţară nu îşi permite să sară pe dobânzi real-pozitive, dintr-odată, şi nici o ţară nu o face. Noi suntem într-o situaţie mijlocie, dar gândiţi-vă la ţările baltice, care au rata de politică monetară a Uniunii Europene, care este încă zero, şi inflaţie de 20-22%. Deci ce niveluri masive, mari de dobânzi negative sunt în aceste ţări. Asta apropo de avantajele şi dezavantajele de a intra în zona euro. Deci nu mai au instrument de politică monetară propriu. Trebuie să se adapteze la rata de politică monetară a Băncii Centrale Europene. (...) Strategia este cea pe care am sugerat-o data trecută: mergem treptat, ţinem strâns lichiditatea, lucrăm cu toate instrumentele, vedem ce se întâmplă în stânga şi în dreapta, şi înainte şi chiar şi înapoi să vedem dacă am procedat bine - şi aşteptăm, ca pe măsură ce inflaţia vine în jos şi noi ne ducem cu rata de politică în sus, să ne întâlnim undeva. De aceea am sugerat 5%. Probabil că am fost optimist", a explicat Mugur Isărescu.

"Este foarte important cum calibrezi politica monetară de aşa manieră încât să eviţi pe cât posibil o recesiune"

Potrivit acestuia, stagflaţia este cel mai mare risc la adresa economiei globale.

"Asta este, am trăit anii 70. (...) Se iese foarte greu (din stagflaţie), a durat zece ani atunci. În sfârşit, a fost şi altă situaţie, şocul a fost, după mine, mai mare decât cel actual. Atunci de la ţiţei de mai puţin de 1 dolar barilul s-a sărit spre 10 dolari la sfârşitul anilor 70. Dar aceasta este problema la momentul actual. Din punct de vedere economic, al teoriilor monetare dar şi fiscale, nu poţi să ieşi uşor dintr-un şoc care în acelaşi timp este inflaţionist, dar este şi recesionist. (...) Căutăm soluţii. Asta căutăm, nu merge ca şi cum ai pocni din degete. Dacă ducem rapid dobânzile sus... Nici nu poţi să le duci, la 16% sau la 20%. Nu sunt nici pentru soluţiile unor vecini din sud care pe măsură ce creşte inflaţia coboară dobânzile. Categoric asta nu este soluţia, dar probabil că acest gradualism, cu o politică fiscală corectă, este foarte important, şi cu reforme structurale, într-un an de zile ne vor duce în poziţia să ne apropiem, cum am spus, rata de politică monetară cu rata inflaţiei", a mai spus Isărescu.

"Ieşim dintr-o perioadă de represiune financiară, cu emisiune monetară masivă, o lichiditate care va fi dificil de resorbit"

Guvernatorul BNR a mai punctat că ieşim dintr-o perioadă de represiune financiară, caracterizată de o emisiune monetară masivă, care va trebui resorbită. Această resorbire a emisiunii monetare va fi foarte dificilă, consideră Mugur Isărescu, care adaugă că România nu se poate izola de ce se întâmplă în lume.

Isărescu a explicat şi dificultăţile cu care se confruntă România şi de ce se continuă cu gradualismul politicii monetare: "Ieşim dintr-o perioadă de represiune financiară, cu emisiune monetară masivă, cu expansiune a bilanţurilor băncilor centrale mari. Nu putem să ne izolăm acum de ce se întâmplă în lume şi această ieşire vedeţi câte probleme ridică. Şeful Fed-ului s-a exprimat clar: «abia acum începem să înţelegem ce este cu inflaţia». (...) Suntem gata să folosim toate instrumentele, când trebuie (pentru a îmbunătăţi lichiditatea din piaţa primară şi pentru a ajuta emisiunile de datorie ale Ministerului Finanţelor - n.r.) şi aşa cum m-am exprimat suficient de clar cred eu, în şedinţa precedentă, în dozajul necesar. Este foarte important, cum să calibrezi politica monetară de aşa manieră încât să eviţi pe cât posibil o recesiune. Din ce cauză. Probabil că va fi greu de evitat, nu numai la noi, în lume, dar la noi ar apărea 2 dificultăţi în plus: prima pe partea fiscal-bugetară, avem deja un deficit fiscal mare, nu ai cum să mai faci corecţia bugetară pe venituri, în recesiune. Veniturile bugetare scad foarte mult în perioade de recesiune. Şi nu poţi nici să majorezi impozitele pentru că accentuezi recesiunea. Deci, sunt momente pot să spun dramatice în ceea ce priveşte mixul de politici, într-o asemenea situaţie. Iar, la nivel micro, o firmă, ca urmare a scăderii activităţii economice, trebuie să facă faţă unei cereri mai scăzute, costuri mai ridicate de la energie şi mai vine şi politica monetară care adaugă la costuri. Deci şi aici este nevoie să facem un dozaj fin. Şi, în consecinţă, fără să dau detalii, mergem şi noi văzând şi făcând. Dozajul, calibrarea politicii monetare este foarte bună şi combinaţia cu politicile fiscale şi celelalte politici. În text apare un element cheie, întrucât este contra-ciclic, adică stimulează economia fără să stimuleze inflaţia, aş spune că mai avem şi altele, dar este unul important: banii aceştia de la PNRR. Foarte importanţi sunt. Nu sunt inflaţionişti. (...) Ajută să ieşim din impasul actual. Pe de altă parte, sunt investiţii care creează locuri de muncă, activitate economică".

Mugur Isărescu a mai spus că România încearcă să evite măsurile de austeritate. Potrivit guvernatorului, criza actuală are alt specific în comparaţie cu cea din 2007-2010.

"Problema la care trebuie să fim atenţi este că avem creştere economică în continuare bazată pe consum, ceea ce se poate duce în deficitul de cont curent. Şi la el trebuie să ne uităm, apropo şi de stabilitatea cursului. (...) Avem o orientare care este foarte clară, de mai mult de jumătate de an: ţinem strâns lichiditatea. Şi în momentul în care am dus dobânzile în jos şi am relaxat politica monetară nu am inundat piaţa monetară cu lichiditate. (...) Am ţinut lichiditatea uşor sub control. Am coborât dobânda, am ieftinit creditul, am cumpărat titluri de stat, dar niciodată nu am inundat piaţa cu lichiditate. De aceea ne-a fost mai uşor să controlăm lichiditatea când am văzut că inflaţia a luat-o în sus. În plus, am aplicat de data asta chiar ca la carte: am început stopând cumpărările de titluri de stat, în primăvara anului trecut, am mai cumpărat sporadic, am trecut la controlul lichidităţii şi apoi, gradual, fără să şocăm economia, am început să creştem dobânda. (...) Acesta este specificul nostru, când ne judecaţi politica să ştiţi că aşa am făcut. Nu este neapărat original, este mai degrabă ca la carte şi de asta avem presiuni mai mici pe piaţa monetară şi pe piaţa valutară", a explicat guvernatorul.

Acesta a reiterat că România şi BNR nu pot să rămână foarte mult în urmă cu ratele de dobândă faţă de ţările vecine, pentru că "investitorii internaţionali ne judecă de undeva de sus".

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. "Tara sa sufere. pentru ca noi sa traim bine !"

    Când va zbura porcu, vom vedea o îmbunătățire a nivelului de trai la români

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

11 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9090
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7494
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0470
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8036
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.2231

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro