STRATFOR România: în căutarea stabilităţii după alegerile parlamentare

Alegerile parlamentare în România s-au încheiat, iar noul guvern se va confrunta acum cu sarcina descurajantă de abordare a provocărilor dificile ale politicii externe, scrie agenţia americană de analiză a informaţiilor Stratfor. Printre aceste provocări se numără aderarea la Acordul Schengen, protecţia cotei de subvenţii acordate de Uniunea Europeană, şi menţinerea acordului cu Fondul Monetar Internaţional. Luptele politice interne au împiedicat România să realizeze progrese în aceste domenii pe aproape întreg parcursul lui 2012, dar noul guvern va trebui să obţină stabilitatea, dacă vrea să dea dovadă de mai multă fermitate în politica sa externă, confruntându-se în acelaşi timp cu criza economică aflată în desfăşurare şi cu fragmentarea crescândă a Uniunii Europene.

• Analiză

România a organizat alegeri parlamentare pe data de 9 decembrie. Chiar dacă rezultatul oficial nu a fost încă anunţat, un exit-poll al TVR susţine că Uniunea Social Liberală aflată la putere a câştigat aproximativ 57% din voturi. Preşedintele României Traian Băsescu se va întâlni cu toate partidele înainte de a numi viitorul prim-ministru al ţării. Rezultatele acestei negocieri vor fi esenţiale pentru formarea unui guvern stabil. Următorul prim-ministru, va veni probabil de la Uniunea Social Liberală, care a primit cele mai multe voturi. În 2012, România a fost afectată de o criză politică, provocată de rivalităţile dintre cele două partide politice: Partidul Democrat Liberal de centru-dreapta al lui Băsescu şi Partidul Social Democrat de stânga al premierului Victor Ponta. Ca urmare a acestor rivalităţi, România a avut trei prim-miniştri începând din ianuarie, iar Băsescu a fost suspendat temporar din funcţie.

Cu România atât de preocupată de problemele sale interne, Bucureştiul nu a reuşit să-şi realizeze obiectivele sale de politică externă. Dar instabilitatea sa internă explică numai parţial problema. În prezent, Bucureştiul are puţină influenţă la nivelul Uniunii Europene. România este pe locul 17 ca mărime între economiile Europei şi nu este un membru al zonei euro. Ca atare, are o relevanţă relativ redusă în luarea de decizii în cadrul UE. Între timp, criza financiară europeană a forţat liderii UE să se concentreze mai mult pe problemele din zona euro si mai puţin pe probleme ale altor state membre UE.

• Confruntarea cu problemele într-o perioadă complicată

România se confruntă cu o triplă provocare pentru politica sa externă. În primul rând, ea se străduie să obţină progrese în ceea ce priveşte negocierile cu privire la aderarea la zona Schengen. Această problemă este o prioritate pentru România, dar îngrijorarea Uniunii Europene că Romţnia nu este capabilă să asigure controlul frontierelor a făcut ca negocierile să stagneze. De asemenea, Uniunea Europeană îi cere României să combată corupţia şi să realizeze reforma judiciară.

Faptul că guvernul român a fost atât de slab ca instituţie în 2012, a făcut ca negocierile să fie şi mai dificile. În septembrie, o întrunire a Consiliului privind Justiţia şi Afacerile Interne al UE (EU Justice and Home Affairs Council), care fusese stabilită pentru a discuta primirea României ca membru în zona Schengen, a fost anulată din cauza instabilităţii politice din ţară. Uniunea Europeană şi-a exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la presiunea crescândă a guvernului asupra sistemului judiciar. Noul guvern român se va vedea nevoit să reia aceste negocieri (care sunt prevăzute să fie reluate în martie 2013).

În al doilea rând, noul guvern al României va încerca să apere posibilitatea ţării de a primi fonduri de la Uniunea Europeană. Una dintre cele mai sărace ţări membre UE, România primeşte ajutor de la UE sub formă de fonduri de coeziune şi structurale, care au ca rol să ajute ţările mai puţin dezvoltate ale Uniunii, şi subvenţii pentru agricultură. Pentru perioada 2007-2013, României i-au fost alocate aproximativ 20 de miliarde de euro (aproximativ 25.9 miliarde de dolari) prin diverse programe de asistenţă. România a primit, de asemenea, aproape 14 miliarde de euro în Baza Politicii Agricole comune.

Criza financiară europeană - şi încercările unora dintre ţările membre ale UE de a reduce cheltuielile Uniunii - pun în pericol aceste mecanisme de ajutor. De fapt, în timpul dezbaterilor pentru bugetul UE pentru perioada 2014-2020, unele ţări, precum Marea Britanie si Suedia, au făcut presiuni pentru reducerea sau în cel mai rău caz îngheţarea bugetului. Dar chiar dacă nivelurile actuale ale subvenţiilor s-ar menţine, alte sectoare de cheltuielilor UE, cum ar fi proiectele de investiţii sponsorizate de Banca Europeană de investiţii au şanse să fie puse în discuţie dat fiind continuarea crizei.

Noul guvern român va trebui să găsească o modalitate de a proteja ajutoarele financiare pe care le primeşte de la Uniunea Europeană. Dar Bucureştiul nu poate influenţa Uniunea Europeană singur, aşa că probabil va încerca să consolideze parteneriate cu alte guverne din Europa centrală şi de est. Pentru subvenţiile agricole, s-ar putea vedea de asemenea nevoit să curteze alte ţări membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Franţa.

În al treilea rând, pentru a se proteja de şocuri financiare, noul guvern va onora acordurile cu creditorii internaţionali. De la începutul crizei, România a semnat acorduri stand-by cu Fondul Monetar Internaţional--o dată în 2009 şi din nou în 2011--şi a semnat contracte pentru linii de credit asemănătoare cu Comisia Europeană şi cu Banca Mondială.

Iniţial, criza a lovit puternic economia românească; produsul intern brut a scăzut cu 6.6% în 2009 şi cu 1.6% în 2010. Dar economia şi-a revenit încet de atunci. Comisia Europeană se aşteaptă ca România să aibă o creştere de 0.8% în 2012 şi 2.2% în 2013 - una dintre cele mai mari rate de creştere din Uniunea Europeană.

Dar aceste realizări economice au fost compromise de instabilitatea politică a României. De fapt, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional chiar şi-au exprimat îngrijorarea fata de situaţia politică şi consecinţele acesteia asupra economiei. Noul guvern va reînnoi probabil acordul cu Fondul Monetar Internaţional - România este vulnerabilă la şocurile economice externe, iar moneda sa a fost instabilă în 2012 - odată cu expirarea acordului curent, în martie 2013. Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană va trimite o misiune comună în România după alegerile din 9 decembrie, şi, cu toate că semnarea unui acord este probabilă, României i se va cere să obţină mai multe progrese în privinţa reformelor economice şi a privatizării.

În primul rând, România se confruntă cu aceste provocări într-un moment foarte complicat. Europa continuă să se fragmenteze politic, iar criza financiară este departe de a se fi rezolvat. Chiar dacă tensiunile între principalele partide politice ar putea continua sub noul guvern, rezultatele solide ale Uniunii Social Liberale în alegerile generale fac ca un guvern stabil să fie mai probabil.