Revista BURSA Construcţiilor

SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAŞIParcursul Antibiotice Iaşi la Bursa de Valori Bucureşti

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital #Sănătate / 10 mai

Parcursul Antibiotice Iaşi la Bursa de Valori Bucureşti

Acţiunile Antibiotice Iaşi (simbol ATB) au intrat la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în data de 16 aprilie 1997, numărându-se în rândul primelor companii tranzacţionate la cota bursei după redeschiderea din 1995. În acelaşi an, acţiunile companiei au fost incluse în componenţa indicelui BET.

În anul 2000, capitalul social al emitentului era de 68.836.310 de lei, fiecare acţiune având o valoare nominală de 1.000 de ROL. În urma unei majorări de capital întreprinse în 2001, capitalul social al societăţii a ajuns să fie în valoare de 344.181.550 de milioa­ne de lei, divizat în tot atâtea acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 1.000 de ROL, participaţia Statului fiind de 53,01% (deţinere menţinută încă de la listare), respectiv 182.475.680 de acţiuni. Un alt pachet, de 161.705.870 de acţiuni, respectiv 46,98% din companie, a ajuns să fie deţinut de investitori persoane fizice şi juridice în urma ofertei publice iniţiale.

Parcursul Antibiotice Iaşi la Bursa de Valori Bucureşti

Primul ordin şi-a găsit contrapartea la un preţ de referinţă de 0,35 lei/acţiune, iar maximul istoric a fost atins în data de 10 iulie 2007, la preţul de 2,17 lei/acţiune, în timp ce minimul istoric de 0,065 lei/acţiune a fost consemnat la finalul şedinţei din 8 iunie 2000. În prezent, acţiunile companiei sunt incluse în componenţa indicelui BETPlus, al celor mai lichide 40 de titluri şi a indicelui BET-BK.

De-a lungul anilor, compania a consfinţit o practică de a oferi dividende către acţionari, inclusiv prin emisiune de noi acţiuni în urma majorărilor de capital cu valoarea dividendelor nete aferente acelor ani. Astfel de operaţi­uni au fost efectuate în anii 2002-2004, 2009 şi 2010, potrivit datelor companiei.

În primele luni de la finalizarea lis­tării, preţul a crescut pe fondul unor volume consistente, în special avute în primele două luni şi jumătate de tranzacţionare. În intervalul 1997-1999, economia României s-a confruntat cu mari probleme economice, Statul Român fiind la un pas de încetarea de plăţi. Pe acest fond, titlurile ATB s-au tranzacţionat până în anul 2000 sub preţul de la startul tranzacţionării.

De menţionat că în 1999 compania a obţinut primul certificat GMP (good manufacturing practice) din ţara noas­tră. În 2000, ţara noastră, prin Traian Băses­cu, ministru pe vremea aceea şi negociator şef al României cu Banca Mondială pentru programul PSAL, introducea societatea în programul de privatizări. După mai multe încercări eşuate de vânzare compania a scăpat de privatizare, directorul general Ioan Nani opunându-se public procesului. Potrivit acestuia, francezii de la Societe Generale voiau la începutul anilor 2000 să plătească pentru majoritatea acţiunilor ATB doar 2 milioane de dolari, plus alte 5 milioane de dolari în investiţii ulterioare.

Parcursul Antibiotice Iaşi la Bursa de Valori Bucureşti

Discuţiile despre privatizare au mai apărut sporadic în anii următori, cel mai notabil în 2004 şi 2006 - în 2004 senatorul Varujan Vosganian, atunci preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Senat declarase că va purta dis­cuţii în acest sens cu Ministerul Sănătăţii, acţionarul majoritar, iar în 2006 chiar s-a realizat un anunţ preliminar privind intenţia de privatizare care a fost blocat de împotrivirea angajaţilor companiei. Liderii sindicali au cerut în 2006 AVAS un pachet de 10% din companie pentru angajaţi, la preţ preferenţial, încercând să blocheze procesul, la îndemnul conducerii executive (potrivit lui Teodor Atanasiu).

În perioada 2000-2005, compania s-a eficientizat crescând vânzările, producţia şi profitabilitatea afacerii, Antibiotice ajungând de la 0,5 milioane de dolari profit la aproape 10 milioane de dolari în 2007. Compania a început un program ambiţios de inves­tiţii în retehnologizare şi profesionalizarea personalului, societatea mar­când creşteri ale afacerilor. Societatea a operat mai multe majorări de capital în perioada aceasta. Trecerea la RON şi majorarea capitalului a însemnat că societatea avea un capital social de 45.489.729,1 lei în 2005.

În 2004, conducerea a luat decizia de a se concentra pe producţia de nistatină, în contextul anumitor reglementări europene privind utilizarea antibioticelor şi invadarea pieţei europene de către producătorii chinezi competitori, ce realizau aceleaşi substanţe produse şi de Antibiotice. La nivelul anilor 2000, producţia de nistatină reprezenta doar circa 10% din producţia ATB. Compania a investit masiv în tehnologie şi personal, ajungând să dezvolte activităţi de cercetare. În decembrie 2005, Antibiotice a aniversat 50 de ani de existenţă.

De menţionat şi faptul că în 2005 acţiunile ATB au intrat în structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index) al Bursei din Viena, iar în 2007 în cea a indicelui Dow Jones Wilshire Global Total Market Index al Bursei din New York. În 2007, compania a obţinut recunoaşterea implementării unui sis-tem de management-integrat (calitate, mediu, sănătate şi securitate în muncă) conform standardelor internaţionale, după ce în 2006 înfiinţase propriul Centru de Evaluare a Medicamentului (CEM), ce efectuează studii clinice şi studii de bioechivalenţă.

Eficientizarea companiei pe par­cursul anilor 2000-2007 se observă în graficul pe termen lung al cotaţiei ATB, care a atins în această perioadă maxim după maxim, ultimul fiind înregistrat în iulie 2007, la fel ca precedentul maxim al indicelui BET. Prăbuşirea cotaţiei ATB din maxime a fost subită şi abruptă. Întregul an 2008 este definit de vânzări constante, pe fondul înrăutăţirii perspectivei economice dat fiind debutul crizei financiare globale, iar cotaţia a atins un "bottom" în jurul intervalului descendent de 0,3 - 0,2 lei, la finalul lunii decembrie a anului 2008.

Primii ani post-criză financiară

Deprecierile severe în cazul cotaţiei ATB au început iniţial pe seama factorilor interni, însă s-au accentuat pe fondul crizei economice şi financiare ce era pe cale să înceapă. Au fost totuşi două luni de creşteri în aprilie şi mai pentru ATB, pe volume scăzute, determinate de menţinerea unor rezultate financiare pozitive.

Parcursul Antibiotice Iaşi la Bursa de Valori Bucureşti

Anul 2008 a fost încheiat pe profit de companie, în ciuda îngheţării preţurilor medicamentelor, creşterea continuă a costurilor cu materiile prime şi utilităţi, devalorizarea leului spre sfârşit de an (ce a ajutat competitivitatea companiei) şi scăderea consumului de medicamente generice.

Primi ani post-criză financiară ai cotaţiei Antibiotice a adus o revenire iniţială, însă una destul de mică, urmată de o nouă evoluţie descendentă multianuală în condiţiile deteriorării situaţiei macroeconomice a României, care a semnat în 24 martie 2009 un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD în valoare de 19,95 miliarde de euro. Tot în martie 2009 statul, prin AVAS, suspendă demersurile de privatizare a Antibiotice Iaşi.

Evoluţia descendentă multianuală a ţinut până în 2012, iar ulterior compania nu a reuşit revenirea către vechile maxime. ATB a marcat o revenire scurtă de la un bottom-ul de circa 0,33 lei atins în finalul lui 2008, la aproximativ 0,80 de lei în luna august 2009, în contextul în care acţiunile ATB erau catalogate de brokeri drept acţiuni defensive şi compania raportase rezultate pozitive după primele 3 luni din an. Nici nivelul maxim din august 2009 nu a mai fost atins în perioada scursă de atunci şi până în prezent. A urmat o nouă perioadă de scăderi, însă de data asta în disonanţă cu evoluţia pieţei, pe fondul rezultatelor mai slabe pe primele şase luni din an, evoluţie descendentă ce s-a prelungit până în finalul anului, în contextul scăderii profitabilităţii şi a creşterii afacerilor sub aşteptări.

La finalul lui 2009 a fost introdusă şi taxa de clawback, aplicată producătilor de medicamente, numită atunci drept o soluţie temporară la nivel european, în contextul crizei financiare. Producătorii de medicamente erau obligaţi să plătească o taxă de 5 - 11% din valoarea cifrei de afaceri realizată într-un trimestru. Preţul ţintă pentru acţiunile producătorilor de medicamente a fost redus semnificativ de analiştii din piaţa de capital.

Evoluţia cotaţiei a continuat trendul preponderent negativ în următorii ani, caracterizat de volatilitate. Parcursul a fost totuşi în corelaţie cu piaţa. În iunie 2010 compania a livrat şi primele produse finite pe piaţa Statelor Unite, piaţă pe care compania era prezentă până în 2010 doar cu substanţe active. În anii 2011-2012 compania obţine mai multe certificări şi îşi duce la îndeplinire planul de afaceri pe timpul recesiunii, ce se concentra ca primă prioritate pe extinderea cotei exporturilor. Compania îşi continuă majorarea cifrei de afaceri şi a profitului, deşi marja profitului operaţional se deteriorează.

Parcursul Antibiotice Iaşi la Bursa de Valori Bucureşti

Cotaţia atinge un nou minim post-criză în iunie 2012, evoluţia fiind în ton cu piaţa, de unde demarează apoi un parcurs ascendent susţinut ca să atingă maximul anilor 2010 în ianuarie 2014, după un episod de consolidare al cotaţiei în luna decembrie 2013, după o perioadă de creştere puternică în luna noiembrie. Compania estimase în decembrie 2012 exporturi de 70 milioane de lei în acel an, de 2,7 ori mai mari decât în 2008. În ianuarie 2013, Food & Drug Administration (FDA), agenţia americană a medicamentelor, desfăşoară la ATB o inspecţie, ce permitea, potrivit companiei, extinderea pe pieţele extrem de reglementate ca Australia, America de Sud, Canada sau Africa de Sud.

Perioada de consolidare începută în ianuarie 2014 şi petrecută în intervalul 0,54 - 0,6 lei s-a încheiat în august 2015 odată cu debutul corecţiei îndelungate a cotaţiei ATB, corecţie în ton cu evoluţia indicelui BET până în ianuarie 2016 însă încheiată complet în iunie 2016 odată cu atingerea minimului multianual de 0,44 lei. Un efect negativ asupra cotaţiei l-a avut creşterea taxei de clawback din 2015.

Un alt element negativ în 2015 a fost scăderea preţurilor interne la 21 de medicamente ale ATB, impusă de Ministerul Sănătăţii, care deşi nu a afectat sever profitabilitatea (profit net de 14,56 milioa­ne de lei la 9 luni, cu 5,71 milioane de lei mai puţin decât în perioada similară a anului anterior), a planat ca o ameninţare asupra companiei. De menţionat că volumele tranzacţionate pe emitent s-au redus în 2014 şi 2015 în comparaţie cu anii anteriori, o tendinţă de scădere a rulajelor ce s-a amplificat în anii ce au urmat, având un efect de muţenie asupra fluctuaţiilor cotaţiei.

Parcursul Antibiotice Iaşi la Bursa de Valori Bucureşti

Redresarea puternică a cotaţiei din a doua jumătate a lui 2016 şi revenirea din 2017 în evoluţia descendentă pe termen lung

Luna iunie 2016 aduce totuşi şi debutul unei reveniri a cotaţiei înapoi în intervalul de consolidare menţionat anterior, revenire impulsionată de anunţul privind vânzările din Statele Unite. Totodată, în 7 august, compania a raportat că veniturile din vânzări din primul semestru au crescut cu 9% faţă de perioada similară a anului anterior, un alt element ce a fost de natură să creeze reacţii la cumpărare pentru titlurile ATB. Cotaţia a intrat apoi într-o nouă perioadă scurtă de evoluţie laterală, din care cotaţia a ieşit, tot pe termen scurt, în luna ianuarie 2017, evoluţia pozitivă fiind în ton cu sentimentul pozitiv ce domina piaţa. Cumpărările, ce au angrenat volume peste media precedentei luni, au fost în majoritate ale SIF Oltenia.

Deciziile de a nu acorda dividende suplimentare din rezerve a companiilor controlate de stat au rupt tendinţa puternic ascendentă ce a dominat piaţa în primele şase luni ale anului 2017, trăgând uşor în jos acţiunile ATB din stagnare. Rezultatele financiare pozitive din 16 august au impulsionat pentru un număr redus de şedinţe cotaţia, urmând astfel o perioadă scurtă de creştere, întreruptă însă de corecţia ex-dividend din finalul lunii august 2017.

De aici a urmat înscrierea pe o nouă tendinţă descendentă multianuală, mai întâi în corelaţie cu piaţa. Revenirea indicilor bursieri de la bursa locală, începută la mijlocul lunii decembrie 2017, nu a însemnat tractarea acţiunilor emitentului la mişcarea generală de creştere, iar cotaţia ATB şi-a continuat scăderea, în ciuda creşterii profitului şi a cifrei de afaceri la export, atât în 2017, cât şi în 2018. Totuşi, deşi cotaţia nu a marcat o evoluţie pozitivă în 2017, volumele tranzacţionate au marcat o îmbunătăţire faţă de ultimii doi ani. De notat că, în septembrie 2017, compania obţine, din partea United States Pharmacopeia (USP), titulatura de standard de referinţă la nivel internaţional pentru substanţa activă nistatină.

Cum cotaţia era deja la niveluri foarte scăzute în decembrie 2018 prăbuşirea pieţei adusă de adoptarea OUG 114 în ultima lună din an nu a avut un impact ultrasever asupra cotaţiei ATB. Cotaţia a marcat o revenire rapidă la nivelurile pre-OUG114, urmată de o consolidare scurtă şi ulterior o continuare a scăderii spre minime ultima dată atinse în 2016.

Tendinţa descendentă multianuală s-a încheiat în primă fază în luna mai a anului 2019, revenirea fiind demarată în contextul evoluţiei pozitive a întregii pieţe pe fondul îndulcirii măsurilor din OUG 114/2018, care a lovit puternic iniţial piaţa bursieră locală. Revenirea a fost totuşi curmată în februarie 2020 odată cu prăbuşirea generală a cotaţiilor şi a pieţei provocată de debutul crizei sanitare şi economice Covid-19. ATB a găsit suport la nivelul de 0,43 lei/acţiune în crahul Covid-19, precedentul minim post-criză atins în iunie 2016. Minimul intraday în luna martie a fost de 0,413 lei/acţiune (12 martie). Fiind considerată o acţiune defensivă şi fiind o companie producătoare de medicamente, cotaţia ATB a "beneficiat" într-o anumită măsură de natura crizei şi a recuperat complet şi chiar mai mult plonjonul cauzat de crahul Covid încă din debutul lunii aprilie 2020, evoluţie urmată de o perioadă de consolidare şi de corecţie în luna septembrie, corecţie în corelare şi tandem cu cea a indicelui BET şi a pieţelor internaţionale.

Cotaţia ATB, aproape de ieşirea din canalul descendent pe termen lung

Finalul corecţiei pe indici nu a însemnat şi finalul corecţiei ATB, care abia în luna ianuarie a anului 2021 a revenit pe creştere şi a atins un nivel de 0,53 lei/acţiune, nivel de preţ de la care cotaţia a corectat în februarie-martie pentru a stabili un "higher low" (conform teoriei lui Dow). De menţionat că volumele tranzacţionate pe ATB au cunoscut o îmbunătăţire semnificativă începând cu finalul lui 2020 şi mai ales începutul lui 2021. Luna ianuarie 2021 a fost luna cu cele mai multe tranzacţii la cumpărare pe ATB cel puţin din ultimii cinci ani.

În anul 2020 compania a realizat un profit de circa 26,4 milioane de lei, cu aproape 20% sub cel din 2019, din care doar 2,22 milioane urmează să meargă către distribuirea de dividend aprobată de inves­titori şi restul către rezerve.

De asemenea, în 2020 compania şi-a dublat investiţiile în cercetare de produse noi, echipamente pentru asigurarea calităţii, modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi digitalizarea activităţilor. Potrivit companiei, până în anul 2028, Antibiotice urmăreşte dublarea cifrei de afaceri, a exportului, precum şi obţinerea unui profit de 2,5 ori mai mare.

De menţionat că în data de 12 aprilie SIF Oltenia (SIF5) a raportat ajungerea la o deţinere de 23,07% din An­tibiotice. În acea zi, în piaţa "deal" au fost realizate două tranzacţii cu 26,46 milioane de acţiuni ale producătorului de medicamente, echivalentul a 3,94% din companie. Raportarea cu privire la deţinerea SIF Oltenia a generat un nou raliu pe termen scurt până la 0,55 lei, uşor sub maximele ultimilor ani atinse pentru scurt timp în august 2020.

În prezent, cotaţia ATB se află pe un trend ascendent pe termen mediu şi gata să iasă din canalul descendent pe termen lung, configuraţie tehnică relevantă pentru posibila evoluţie viitoare a preţului acţunii.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
CCIB - Emitere de certificate forta majora
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro