DAREA ÎN PLATĂSă îi ajuţi, pe ascuns, pe cei care nu au nevoie e o ticăloşie

BOGDAN OLTEANU, Viceguvernator BNR
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 3 decembrie 2015

Să îi ajuţi, pe ascuns, pe cei care nu au nevoie e o ticăloşie

Viceguvernatorul Olteanu, la cuţite cu avocatul Piperea

Războiul care a izbucnit săptămâna trecută pe marginea Legii dării în plată, aprobată de parlamentari cu un singur vot împotrivă şi o abţinere, se înteţeşte.

După ce reprezentanţii băncilor au ieşit şi au spus cât de negre vor fi efectele acestei reglementări asupra sistemului şi a întregii economii, contrazicându-i pe iniţiatorii proiectului (deputatul liberal Cătălin Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea), zilele trecute a apărut şi poziţia oficială a Băncii Naţionale a României (BNR).

Aceasta este redată pe larg, pe blogul BNR, în cadrul unei ample opinii a viceguvernatorului Bogdan Olteanu, care îl atacă dur pe avocatul Gheorghe Piperea. Acesta din urmă îi răspunde oficialului Băncii Centrale, pe propriul blog, cei doi contrazicându-se pe mai multe aspecte ale legii.

Redăm mai jos opiniile celor doi.

Acest articol urmăreşte să clarifice poziţia juridică a BNR în raport cu propunerea legislativă privind darea în plată. Este o încercare de a explica în mod corect şi în limbaj accesibil. Poziţia oficială va ajunge, pe căile normale, la Preşedinţie. Remarcile privitoare la interese nelegitime servite de această propunere vor fi transmise organelor în drept.

În fine, colegii de la Direcţiile de specialitate se vor ocupa în aceste zile de demontarea afirmaţiilor false referitoare la numărul de persoane cu datorii restante, la numărul de familii aflate în pericol să îşi piardă locuinţa şi alte asemenea cifre aruncate în dezbatere cu grave neglijenţe privitoare la ordinul de mărime.

În intervenţii publice anterioare am demontat mai multe afirmaţii neprofesioniste ale avocatului Piperea, legate de chestiunea supravegherii macroprudenţiale, a condiţiilor de conversie a creditelor în franci elveţieni, a altor împrejurări în care acesta a îmbinat necunoaşterea legislaţiei europene cu reaua credinţă. (...)

Avocat Piperea: "Potrivit art. 6 alin. 6 din Codul Civil, dispoziţiile legii noi se aplică şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din raporturile de proprietate, inclusiv regimului general al bunurilor.

Principalul text care este reglementat de această lege se referă la transferul dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat de la debitor la bancă, la colectorul de creanţe, după caz. În consecinţă, această lege reglementează regimul juridic al bunurilor şi a dreptului de proprietate. Astfel, Codul Civil spune la articolul 6, alineatul 6, că această lege nouă se aplică situaţiilor juridice care se perpetuează după intrarea sa în vigoare".

Acest citat, ca şi următoarele, sunt preluate literal din declaraţiile avocatului Piperea, aşa cum au fost redate, sub formă de citate, între ghilimele, de ziarul Bursa din 27.11.2015 (n.r. în cadrul articolului "Legea dării în plată/Piperea şi Zamfir răspund acuzaţiilor băncilor:

«Împrumutatul nu trebuie să mai fie sclavul băncii»".

Textul de lege:

"Art. 6 Aplicarea în timp a legii civile

(1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.

(2) Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor. (...)

(5) Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. (...)"

Interpretarea juridică: contractul de credit este un act juridic, al cărui regim este stabilit prin alineatul 2. Efectele sale sunt cele prevăzute prin legea în vigoare la data încheierii actului, iar legea viitoare nu are putere retroactivă (alineatul 1). Mai mult, alineatul 2 clarifică şi mult vehiculata greşeală că prin caracter neretroactiv se înţelege că nu se revizuiesc efectele produse în trecut, dar se reîncadrează legal efectele produse după intrarea în vigoare a legii ale actelor juridice anterioare acesteia. Evident, nu este aşa: efectele juridice vor fi cele prevăzute de legea în vigoare la momentul încheierii actului.

Confuzia avocatului Piperea, care se referă la alineatul 6, este regretabilă. Situaţia juridică este o stare de fapt reglementată prin lege (în cazul raporturilor de proprietate, putem vorbi de situaţie juridică în cazul detenţiei, posesiei etc.) - o relaţie fără acte. Relaţiile dintre creditorul bancar şi debitor sunt întotdeauna guvernate de contract, deci de un act juridic, astfel încât ipoteza alineatului 6 nu le este niciodată aplicabilă.

Avocat Piperea: "Dacă banca preia în contul creanţei o casă, un teren, chiar dacă este vorba de o vilă care este în proprietatea deţinătorului de Ferrari, acea creanţă se stinge în totalitate. Vorbim despre un text din Codul Civil care este valabil din 1 octombrie 2011".

Textul de lege:

"Art. 2463 Efectele preluării în contul creanţei

(1) Preluarea bunului de către creditor în contul creanţei:

a) stinge creanţa ipotecară;

b) transferă creditorului toate drepturile pe care constituitorul le are asupra bunului;

c) stinge toate ipotecile şi privilegiile de rang inferior.

(2) Contractul de ipotecă împreună cu notificarea de preluare în contul creanţei ţin loc de titlu de proprietate".

Interpretare juridică: Citirea textului de către avocat este corectă. Dar textul se referă la altceva, mai mult, se referă la ipoteza contrară. Să citim mai întâi articolul prin care se reglementează preluarea ale cărei efecte sunt descrise la art. 2463.

"Art. 2460 Preluarea bunului ipotecat în contul creanţei

(1) Creditorul îşi poate însuşi bunul ipotecat pentru stingerea creanţei, dacă prin lege nu se prevede altfel, constituitorul consimte la aceasta, iar persoanele prevăzute la art. 2.450 nu se opun.

(2) Consimţământul constituitorului la preluarea bunului de către creditor în contul creanţei trebuie să fie exprimat în scris şi să fie ulterior neexecutării".

Vorbim, iată, de o preluare voluntară. E firesc ca, în cazul în care părţile agreează, să poată deroga de la o prevedere contractuală, şi Legea le permite expres acest lucru. Or, în cazul de faţă, părţile nu au agreat, şi, mai mult, debitorul nici măcar nu se află în situaţia de neexecutare a obligaţiilor sale, adică de restanţe la plată. În concluzie, trimiterea este greşită, iar comparaţia este nefondată.

Avocat Piperea: "Potrivit articolelor 42 şi 43, Directiva nu se aplică în mod direct contractelor care sunt în derulare la momentul emiterii acesteia. Mai întâi se implementează Directiva şi apoi legea internă se aplică acelor contracte. Există o singură situaţie în care Directiva se aplică direct în dreptul intern, aceea în care legea nu o implementează sau o implementează incorect. Din momentul 21 martie 2016, când trebuie să se implementeze, Directiva 2014/17 se va aplica direct în dreptul intern, inclusiv contractelor care vor fi fost în momentul respectiv în vigoare".

Textul de lege:

"Articolul 42 Transpunere

(1) Statele membre adoptă şi publică până la 21 martie 2016 actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte.

(2) Statele membre aplică măsurile menţionate la alineatul (1) începând cu 21 martie 2016.

[...]

Articolul 43 Dispoziţii tranzitorii

(1) Prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016. [...]"

Interpretare juridică: intrăm pe teritoriul cel mai puţin favorabil avocatului Piperea, acolo unde carenţele profesionale s-au văzut repetat, atât în intervenţiile publice, cât şi în procesele pierdute. În primul rând, să îndreptăm minciuna directă din prima frază. E de două ori fals că Directiva nu se aplică în mod direct contractelor în derulare la momentul emiterii acesteia, aşa cum susţine avocatul. E vizibil din text, chiar pentru cei de altă meserie, că Directiva nu se aplică deloc contractelor în derulare ("existente") la data aplicării legislaţiei de transpunere a acesteia, 21 martie 2016, şi nu la data emiterii acesteia în 2014.

Trecând de la greşelile de formă la greşelile de fond, să notăm că domnul avocat nu stăpâneşte mecanismele de legiferare la nivelul Uniunii Europene. Directivele se transpun ("implementează" în limbajul aproximativ al avocatului) prin legi naţionale care le păstrează, iar nu le alterează conţinutul. Odată ce Directiva nu se aplică contractelor în derulare, nici legea naţională nu o va face. În plus, după transpunere, ceea ce se va aplica în România va fi legea naţională, nici vorbă de aplicarea directă a Directivei din 21 martie 2016. Ideea că neretroactivitatea funcţionează în intervalul de transpunere, dar este înlăturată după momentul aplicării, este mai mult decât greşită, este ridicolă. În concluzie, avocatul Piperea greşeşte; Directiva 17 nu se aplică contractelor în curs, nici înainte şi nici după transpunere. (...)

Potrivit declaraţiilor publice ale iniţiatorilor, legea este una "specifică protecţiei consumatorului". Acest argument urmăreşte, fără îndoială, să ofere o bază legală forţării încălcării angajamentelor contractuale agreate de părţi, în cursul executării contractelor, prin asimilarea cu situaţia, reglementată la nivel european, a identificării de clauze abuzive în contract. Diferenţele fac însă imposibilă o asemenea asimilare. Iată trei argumente, pe care le găsesc mai importante:

- Legea nu se referă la consumatori. Pe formă, textul legii nu asumă aşa ceva. În expunerea de motive apare o referire indirectă la domeniul protecţiei consumatorului, în paragrafele finale, dar nici acolo nu se asumă încadrarea legii în această categorie. În sfârşit, pe fond, legea nu poate fi una de protecţie a consumatorului pentru că subiectul legii nu se înscrie în această categorie, ci include, pe lângă consumatori, şi alte categorii de tipul dezvoltatorilor imobiliari ori a speculatorilor de terenuri.

- Nu e vorba de clauze abuzive. Obligaţia de rambursare integrală a creditului nu a fost considerată niciodată, de nicio instanţă şi de nicio autoritate, ca reprezentând o clauză abuzivă. La fel, acordul debitorului de a constitui garanţii. Astfel, mecanismul derogator de la dreptul comun prin care se pot constata a fi nule clauze contractuale agreate de părţi nu e aplicabil în speţă, pentru că lipseşte situaţia excepţională care să justifice intervenţia externă în contract.

- Nu există nicio reglementare europeană care să sprijine o asemenea forţare. Afirmaţia iniţiatorilor, în expunerea de motive, că proiectul ar "transpune şi prevederile Directivei 2014/17/UE" este falsă. Nu există nicio prevedere în cadrul respectivei Directive care să se refere la dreptul debitorului de a decide unilateral darea în plată. (...) Vom concluziona, astfel, cu o marjă confortabilă de argumente, că nu se propune o reglementare de protecţie a consumatorului, ci avem de-a face cu o iniţiativă de a modifica prevederi ale Codului Civil privitoare la ipoteci şi executarea acestora. Iniţiativa este greşită pe fond, înlăturând reguli introduse în baza unor experienţe şi practici seculare, şi este abuzivă în extinderea retroactivă a dispoziţiilor sale la contractele în curs. Referirile declarative la reglementări europene ori la necesităţi de protecţie a consumatorului nu sunt acoperite în substanţa textului şi urmăresc în mod evident construirea unei false justificări.

(...) Când vine vorba de subiectul legii, principala trimitere trebuie făcută la art. 1 alin. 2 - debitorul dintr-un contract de credit garantat cu ipotecă. Alin. 1 al aceluiaşi articol ne arată că debitorul trebuie să fie persoană fizică, iar creditorul trebuie să fie instituţie de credit, IFN sau cesionar al unei creanţe. Potrivit alin. 3, regimul debitorilor va fi extins şi asupra codebitorilor, fideiusorilor etc.

Legea nu prevede alte calificări ale debitorului. Or, potrivit legislaţiei româneşti, persoanele fizice au putut/pot exercita activităţi comerciale, incluzând achiziţionarea de bunuri în vederea revânzării - categorie în care se încadrează speculatorii de terenuri, dezvoltarea de proiecte imobiliare sau achiziţionarea de ansambluri imobiliare în vederea revânzării.

De asemenea, persoanele fizice pot avea situaţii materiale dintre cele mai diverse. Or, dacă deţinerea unei averi însemnate nu îl lipseşte pe un cetăţean de drepturile de consumator în numeroase arii de bunuri şi servicii, este o practică veche şi necontestată limitarea protecţiei publice de care asemenea persoane beneficiază atunci când este vorba de servicii financiare. Astfel, împotriva unei practici naţionale şi internaţionale consacrate, propunerea de faţă favorizează în mod egal pe cel care s-a împrumutat pentru a-şi asigura o locuinţă şi pe cel care s-a împrumutat spre a-şi dezvolta patrimoniul imobiliar.

Mai mult, legea nu cere persoanei care renunţă la plata creditului să se afle în dificultate financiară, să se afle în dificultate de a plăti ratele, să se afle în orice fel de dificultate.

(...) Potrivit discursului public, iniţiatorii au avut în gând situaţia românilor aflaţi în dificultate financiară, care nu reuşesc să îşi plătească ratele la creditul de locuinţă şi sunt în pericol de a fi evacuaţi. Este o preocupare care îi onorează. Cu certitudine, cazurile sociale trebuie rezolvate. Situaţia unui om care îşi pierde o casă, fie din cauza alunecărilor de teren sau a celor financiare, nu e o cifră într-un tabel, e o dramă care doare, o dramă faţă de care trebuie să fim solidari. Din păcate, această preocupare socială a iniţiatorilor nu a trecut de la discurs în textul legii. Textul propus nu face nicio referire de asemenea natură. Potrivit legii, obiectul acesteia îl reprezintă "contracte de credit garantate cu imobile". Pentru aceia dintre cititori care nu au preocupări juridice, noţiunea de imobil cuprinde, în aceeaşi măsură, clădirile cu destinaţie de locuinţă, clădirile de locuit cu altă destinaţie (ex. de închiriat ori de vacanţă), construcţiile industriale, terenurile destinate construirii şi cele agricole sau forestiere.

Putem astfel observa că proiectul de lege nu circumstanţiază cine îi sunt beneficiarii: tinerii care au cumpărat un apartament cu credit ipotecar, cei ce au construit case de vacanţă, investitorii în pensiuni, investitorii în hale industriale, speculatorii de terenuri. Nu face diferenţe între investitorii în terenuri agricole, cei care au cumpărat 5 hectare sau cei care au cumpărat 5.000 de hectare. Beneficiază, potrivit textului propus, toţi. Dar justificarea publică adusă e valabilă numai pentru cei în nevoie.

(...) Autorii insistă în discursul public pe ideea micii locuinţe cu caracter rezidential. În schimb, evită în textul legii orice circumstanţiere a imobilului ce face obiectul dării în plată. E puţin probabil să vedem o rată însemnată de dări în plată a locuinţelor; experienţa de până acum arată că debitorii fac efortul de a plăti, iar băncile evită greşeala de a executa silit apartamentele în care locuiesc debitorii ce nu deţin alte imobile. Şi atunci, cine va beneficia? În mod logic, principalii beneficiari vor fi cei bogaţi, nu cei săraci. (...).

Autorii au refuzat sistematic introducerea unor plafoane:

1. Plafon de venituri pentru debitor - acum beneficiază atât şomerii, cât şi bancherii;

2. Plafon de valoare a bunului - acum se aplică pentru garsoniere şi pentru palate, pentru petice de pământ şi pentru bărăgane.

3. Condiţii referitoare la inexistenţa unor alte bunuri imobile ale debitorului - acum se aplică şi celui care are un singur apartament şi locuieşte în el, şi celui cu mai multe case sau terenuri.

Desigur, refuzul iniţiatorilor de a lua în considerare experienţa singurei alte legi din Europa poate fi pus pe seama neprofesionalismului dublat de orgoliu, ceea ce în cazul avocatului Piperea este credibil. Lucrurile devin însă dubioase atunci când observăm că şi în alte proiecte aflate pe circuitul de adoptare, precum proiectul privind scăderea ratelor sau cel privind conversia creditelor acordate în franci elveţieni, am observat acelaşi refuz de introducere a unor plafoane. Observ, altfel spus, un discurs public destinat să mascheze introducerea discretă a celor care nu au nevoie în mecanisme de ajutor pentru cei în nevoie.

Consecinţa legii pe termen scurt este o chestiune financiară. Chestiunile financiare se rezolvă întotdeauna, cu observaţia că cineva va trebui să plătească. Problema mai gravă o văd însă pe termen lung, unde consecinţa legii este una socială. Uşurarea poverii pentru dezvoltatorii imobiliari de astăzi va cauza îngreunarea accesului la locuinţe pentru tinerii de mâine.

După cum am arătat într-o discuţie pe această temă la seminarul de la Sinaia din noiembrie, consecinţa dramatică a adoptării acestei legi va fi creşterea cerinţelor de avans la creditele ipotecare până acolo unde acesta să acopere riscul de dare în plată. O evaluare pesimistă poate duce avansul astfel impus până la 50% din credit, una optimistă îl va situa peste 35%.

Se poate pune întrebarea, într-o perioadă în care populismul e la căutare, de ce un avocat care şi-a câştigat averea prin populisme împotriva băncilor ar susţine o măsură care în mod evident îi favorizează cu mult mai mult pe debitorii înstăriţi? Păi, să evaluăm consecinţele aplicării acestei legi. O familie în nevoie, care ar da înapoi băncii apartamentul în care locuieşte, s-ar elibera de credit, dar ar rămâne o familie în nevoie - de unde să plătească avocatul? În schimb, un investitor imobiliar care s-ar descărca de vreun teren luat în 2007 şi a cărui valoare s-a prăbuşit, ei bine, acela ar avea de unde să plătească avocatul. Cine are urechi să audă.

Opinia Cititorului ( 34 )

  1. PARUL DINTRE URECHI NU A CAZUT DEGEABA.>>> CEVA MAI MULTA MINTE SA SE VADA DAR SE PARE CA NU....OLTEAN SINT SI NU DEGEABA.

    Sectantule, ti-a dat dauna totala? La lupta dragi consumatori CHF, nu va lasati manipulati! Nu ne impiedica pe noi niste argumente juridice!!! Suntem multi si vocali asa ca avem dreptate!!!!

    Cap de cauciuc manipulator! 

    1. generalizez un pic, tot azi citesc o stire ca 6 milioane de romani ar fi saraci.

      Iar pamantul tarii e nelucrat. 

      Asta e cheia, Munca. 

      America e facuta cu irlandezi care au supravietuit foametei in sec 19 si au trecut oceanul pt Pamant. 

      noi il avem, restituit, retrocedat! ,arendat , dar nemuncit. 

      Atata timp cit un metru de pamant romanesc e nemuncit nu ar trebui sa mai plangem de grija altora,dandu le ajutoare sociale,legi ingaduitoare,etc 

      Marx a zis ca munca a coborat maimutza din copac.

      demodat,dar adevatat!av deleanu. 

      Multi, da prosti! 

      De ce vorbesti asa subtire, Cristian Dan? Dor picioareele in coa mai rau decat pumnii la ficat, nu? Dumnezeu te va pedepsi pentru MINCIUNA (manipulare prin omisiune si celelate, stii matale mai bine), LACOMIE (te-ai intains la apartamentul ala pe care nu ti-l permiteai) si RAUTATE.

    Isarescu il scoate la inaintare pe acest individ abject fara sa ia in calcul ca individul este oricum respingator. Un hotoman bun de gura pote o farmeca pe miss Tecuci dar pentru noi ceilalti, Olteanu este doar imaginea coruptiei si nepotismului din BNR!

    1. Sigur ca da, papagalule (merge si canalie), individul este respingator, dar de argumente nefondate. 

      atacul la persoana nu va rezolva problema.

      aici e vorba de legi, principii, politica a unui stat, si nu de parul unuia dintre noi.

      concluzia despre noi: lene si reactii emotionale.pacat! 

      Bogdan Olteanu nu are nici o calitate de a lucra la BNR decat traficul de influenta. Bogdan Olteanu este un individ respingator, un hotoman bun de gura si asta este o constatare. O alta constatare este ca daca il scot pe dobitoc in fata, se genereaza mai multe sentimente negative impotriva BNR decat pozitive. Aducerea lui Olteanu in vitrina aduce mai aproape discutarea rolului BNR in distrugerea industriei romanesti si in distrugerea economiei reale. BNR a ajuns o adunatura de derbedei securisto masonic comunisti care nu are personaje pozitive de scos in fata pentru ca nu au angajat decat derbedei. A il inlocui pe batranul derbedeu Cinteza cu tanarul derbedeu Olteanu este inutil. Ce am spus despre Olteanu este o simpla constatare, nu un atac.

      Nepotu' lu' Guisella ! 

    hai sa vedem cine e de fapt acest bogdan olteanu si cum a ajuns viceguvernator pardon ce meserie are la baza ca sa administreze atatia bani .un lingau hotul striga hoti sau el crede ca am uitat ce functii a ocupat pana a ajuns la bnr si cum a ajuns aceasta marioneta a lui isarescu

    1. un avocat care a fost exmatriculat de la doctorat ptr ca avea absente multe asta conduce bani romanilor .cat e halatu sau cat e doctoratu.vai mama noastra

      Nu cumva tot Basescu e de vina? 

      bogdan olteanu va fi sef peste comitetul care administreaza 30 miliarde de euro adica drectia stabilitate financiara.chiar ca este ironic un neica nimeni care a fost exmatriculat ca nu se ducea la cursuri .oameni buni ne meritam soarta ca nu iam dat jos pe astia de la bnr cand a iesit lumea in strada astia caresunt impotriva cetatenilor acesti camatari cu legitimatie care de 26 de ani au facu ce au vrut cu noi

    Ce executa dl.Olteanu la BNR pe cand sistemul bancar romanesc a nenorocit cu buna stiinta, intre 2005-2008, milioane de romani si sute de mii de IMM-uri?

    Economia moare si BNR are profit...din tacere, din complicitate cu sistemul bancar pe care il pastoreste... Unde esti tu, stiti voi cine... 

    1. Noi, cei 14 milioane de romani care avem un cont activ la banca-adica deponenti, solicitam Parchetului, Guvernului, Parlamentului si Presedintiei verificarea si eventual anchetarea celor care vor utiliza legea "darii in plata" a bunului ipotecat.

      E imperios necesar ca atat angajatul bancii care a verificat dosarul de credt si respectarea prevederilor legale precum si cel care a primit creditul sa fie verificati daca nu au incalcat legea prin diverse tertipuri contabile si bancare.  

      Este bine cunoscut ca foarte multi dintre cei care au astazi probleme la plata ratelor si reclama gradul prea mare de indatorare au luat, cu complicitatea ofiterilor de credit care au inchis ochii, credite in acelasi timp de la mai multe banci pentru a se incadra aparent in limitele legii.  

      Sunt cazuri evidente de fals in acte si fals in declaratii pentru care nu ar trebui gasiti acum altii ca vinovati.  

      Va multumim,  

      NOI, 14 MILIOANE de VOTANTI! 

    Mare adevar graieste porcul cu ajttarea celor ce nu au nevoie. Golanul desigur vorbeste despre bancile care nu au nevoie sa fie ajutate sa inrobesca niste oameni in dificultate.

    Haiducul Piperea a fost desfintat.

    Avocacatul lu' peste. 

    1. K.O. total! Nu-l mai spala nici macar lacrimile a 30099 de consumatori CHF!

      Saracii au inceput sa/l ascunda pe CIOCOIUL Voevozeanu si-i distrug cariera politica la care spera micutul.

      Iar DAN saracu e scopit. Mai ramane sa-l dea afara de la servici si-si ia zilele saracul om. 

    veti vedea ca presedintele va promulga aceasta lege doar nu e nebun sa faca pipi contra vantului ce el nu stie ca ponta abia asteapta ca sa faca o greseala contra poporului ca sa scoata lumea in strada exact cum se vb si de iohanis ca a scos lumea in strada cand sia dat ponta demisia

    Bogdan Olteanu este fiu si nepot de cadre comuniste, respectiv staliniste. a trait cu bunica lui pana la varsta de 30 de ani. inteleg ca este mediocru in profesia de avocat, iar ca sot si-a parasit sotia si cei doi copii, dupa ce au pozat ca o familie fericita, pentru o colega de partid. iar acum se pretinde mare bancher. atat de mult au decazut cadrele din BNR incat este scos in fata acest individ? deplangeam lipsa de calitate a reprezentantilor din mediul bancar, dar nu m-as fi asteptat de la asta si de la BNR ...

    Si titlul, si referinta din final la averea lui Piperea.

    Piperea, cu care a carui firma de avocatura am lucrat putin cu multi ani in urma, si-a facut averea prin exercitarea profesiei sale asa cum s-a priceput el mai bine. Intrutotul legal, pana la proba contrarie (si, judecand dupa paraponul d-lui Olteanu ot BNR, e de presupus ca proba contrarie nu exista, altfel de mult l-ar fi "potcovit" sistemul pe un ins atat de incomod ca Piperea)

    Inainte de a face astfel de remarci jegoase, dl. Olteanu s-ar cuveni sa spuna cum si-a facut DANSUL averea... daca o are. Daca nu, atunci balmajeala infecta de mai sus poate fi atribuita simplei invidii... sau poate nevoii de-a demonstra ca, totusi, dl. Olteanu exista si face si dansul ceva la BNR, pe bani grei. 

    Sa-l lasam pe Bogdan Olteanu. Ce spune el este adevarat. Legea este proasta. Dar de ce a trebuit sa apara aceasta lege? Simplu. Sistemul bancar, in intregime, este acum obligat sa suporte consecintele actiunilor a 6-7 banci lacome, care n-au fost suficient de intelepte sa-si dea seama ca urmeaza o reglementare extrema, decisa politic si nu tehnic. BCR, cu ale sale sute de procese pe clauze abuzive, Raiffeisen Bank, cu credite in CHF in valoare de sute de milioane de euro echivalent, care n-a avut nici cea mai mica intentie de a-si ajuta cumva clientii pauperizati de plata ratelor la un curs tot mai mare, Bancpost, poate cea mai mare catastrofa din sistemul bancar, o institutie care a combinat creditele in CHF cu clauze abuzive in acelasi contracte de creditare, OTP, Banca Romaneasca, Piraeus, Volksbank... toate astea li se datoreaza in primul rand lor. Unde sunt sefii lor, care se intreceau in anii trecuti in adevarate concursuri de frumusete? Unde e CSR-istul-sef van Groningen, care dadea lectii de buna guvernanta, de fotografie, de buna administrare a finantelor personale, de buna investire, ca un batran sfatos, dar care - se vede acum - are pantalonii plini de basini ? El, liderul de opinie al sistemului bancar romanesc, unde e? Unde e Georgakopoulos, ultimul presedinte din lungul sir al celor care au dus Bancpost la ruina? Ma tem ca BNR se cam agita degeaba, n-are cu cine....

    inca un citat din Bogdan Olteanu, macar sa stim cine este:„Aș fi un ticălos să nu recunosc că am avut o viață mai ușoară decât cei mai mulți dintre români. Pentru mine a fost o șansă faptul că am avut, în vremurile acelea, măcar acces la informații de mai multe feluri, Probabil că, la începutul anilor '90, am avut relaxarea, liniștea materială care să îmi permită să nu încerc neapărat să îmi găsesc o slujbă sau o meserie cu care să plec din țară. (...) În ceea ce mă privește, eu mi-o asum ca bunică (pe Ghizela Vass) și îmi asum viața mea pentru mine". ar trebui sa iti fi asumat si sa stai departe de politica

    1. Omul asta este inca o piesa la dosarul a ceea ce este BNR pentru Romania: refugiu privilegiat pentru fosti securisti si descendenti ai acestora. Nicio alta institutie a Romaniei nu a reusit performanta imobilismului toxic reusit de Mugur Isarescu. Ba, nu, gresesc, alaturi de BNR mai exista si Biserica Ortodoxa Romana. BNR si BOR fac rusinea neprimenirii in Romania. Iar cand citesti opiniile lui Bogdan Olteanu, iti vine sa vomiti.

    :)) „Olteanu trebuie neutralizat în BNR şi trimis după ţigări”, ne-a declarat Bogdan Baltazar, analist financiar. un articol de demult

    Nu am un interes direct in problema si nu imi place dl. Olteanu pentru motivele indicate de unii vorbitori si nu numai, totusi nu pot sa nu observ ca la argumente se raspunde cu atacuri la persoana. Ceea ce se spune in pozitia BNR (nu stiu cat ii apartine dlui Olteanu si cat juristilor din BNR) reprezinta niste argumente care, cel putin la prima vedere, par destul de solide. Cred ca ar fi in folosul tuturor participantilor la discutie daca s-ar oferi ceva contraargumente. In alta ordine de idei, ma bucur sa constat ca ziarul Bursa, care, in ultimul timp, parea a fi incheiat un contract de publicitate cu dl avocat Piperea, a inteles sa mai prezinte si alte puncte de vedere.

    1. ca argumentele sa fie demne de luat in serios, trebuie spuse de o persoana credibila. cand persoana care le spune are un trecut gaunos, cand acea persoana este un parvenit care a beneficiat de privilegii si promovari dubioase, nimeni nu se mai uita la ce spune.

      Citeste articolul semnat de avocatul Piperea, in acest numar al ziarului BURSA.

    Preluarea acestui material este un foarte bun act jurnalistic. Legea dării este neconstituțională.

    Don' Olteanu lasati-l pe Piperea in pace, dvs. tineti acolo de sase sa nu cumva, Domne Fereste, sa piarda vreun leut vreo banca. In caz ca pierd, va rog eu frumos, punetii din buzunar, ca va vad tare grijuliu.

    1. Noi, cei 14 milioane de romani care avem un cont activ la banca-adica deponenti, solicitam Parchetului, Guvernului, Parlamentului si Presedintiei verificarea si eventual anchetarea celor care vor utiliza legea "darii in plata" a bunului ipotecat.

      E imperios necesar ca atat angajatul bancii care a verificat dosarul de credt si respectarea prevederilor legale precum si cel care a primit creditul sa fie verificati daca nu au incalcat legea prin diverse tertipuri contabile si bancare.  

      Este bine cunoscut ca foarte multi dintre cei care au astazi probleme la plata ratelor si reclama gradul prea mare de indatorare au luat, cu complicitatea ofiterilor de credit care au inchis ochii, credite in acelasi timp de la mai multe banci pentru a se incadra aparent in limitele legii.  

      Sunt cazuri evidente de fals in acte si fals in declaratii pentru care nu ar trebui gasiti acum altii ca vinovati.  

      Va multumim,  

      NOI, 14 MILIOANE de VOTANTI! 

      Imi place cum spuneti " cu complicitatea Bancilor". Asa e, multe nereguli si multe mismasuri s-au facut cu complicitatea bancilor.

      Pentru ilegalitati, abuzuri si complicitati sa plateasca bancile dar sa nu bage mana in economiile depunatorilor, multi dintre ei pensionari.

      Depunatorii nu au nici o vuna ca unii au riscat si s-au imprumutat in CHF ca sa aiba o casa pe care nu si-o permit sau ca bancile au fost lacome si au vrut cota de piata si profit mai mare. Fiecare sa-si duca crucea pe masura prostiei si a lacomiei. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

02 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9297
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6851
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0142
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7419
Gram de aur (XAU)Gram de aur271.1673

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro