EUROPA ESTE ÎN ŞOCValuri de consum şi cod roşu de preţuri în energie

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Materii Prime #Energie / 06 august

Valuri de consum şi cod roşu de preţuri în energie

Ovidiu Demetrescu: "Avem un mare deficit de surse pentru generarea electricităţii" Ion Lungu: "Europa este roşie - toate preţurile sunt foarte sus - şi tind să cred că suntem spre un moment de maxim"

Ţările europene, inclusiv România, trec printr-un şoc energetic de proporţii, în aceste săptămâni. În România, preţurile medii la care energia a fost tranzacţionată în ultimele luni au bătut record după record, iar ţara noastră se confruntă cu o furtună inflaţionistă, în condiţiile în care inclusiv preţul carburanţilor - care are o pondere mai mult decât însemnată în indicele preţurilor şi care implică şi o majorare a tuturor costurilor de transport - a urcat constant, în ultimele luni. Benzina a atins un nivel record al ultimilor ani, 5,97 lei/litru, iar preţul motorinei se apropie şi el de nivelurile din octombrie 2018, fiind la 5,8 lei/litru în prezent faţă de 6,06 în 2018.

Specialiştii din piaţa de energie arată că avem, în general, o perioadă cu o cerere foarte mare şi ofertă deficitară, în special pe piaţa de energie, ca urmare a redeschiderii economiilor şi că avansul preţurilor nu se resimte numai în România, ci în întreagă Europă. "Suntem într-o perioadă extrem de dificilă, o perioadă în care orice previziune este destul de greu de făcut", spun specialiştii.

Ovidiu Demetrescu, expert în energie: "La nivel european, taxarea emitentului de gaze cu efect de seră se transformă în taxarea consumatorului"

Valuri de consum şi cod roşu de preţuri în energie

Ovidiu Demetrescu, expert în energie, ne-a explicat că închiderea preţului energiei electrice este realizată de producătorii pe bază de cărbune, iar toţi ceilalţi producători se aliniază la preţul respectiv. Potrivit specialistului, banii pe care îi câştigă în această perioadă producătorii de energie trebuie reinvestiţi în sector şi în capacităţi noi de producere.

"Avem o perioadă de consum crescut de energie la nivel naţional, iar asta trebuie compensată prin producţie.

Cum noi am avut o politică energetică deloc înţeleaptă şi nu am făcut investiţii, suntem într-un mare deficit de surse de generare de energie, iar, practic, închiderea preţului pieţei de energie se face pe ultimii producători din ordinea de merit, şi anume cei pe bază de cărbune, care dictează preţul de închidere al energiei şi toată lumea se aliniază la preţul acela al energiei, care este cumva dictat şi de preţul CO2-ului, al emisiilor de gaze cu efect de seră. Aici ajungem fix la ecuaţia conform căreia, dacă vrem să decarbonăm producţia de energie, trebuie să o taxăm", explică Demetrescu.

Potrivit domniei sale, banii din taxarea carbonului trebuie să se întoarcă în mod clar în investiţii în sectorul energetic, având în vedere deficitul de producţie: "Mă refer la proiecte fotovoltaice, eoliene şi la reluarea proiectelor de genul (hidrocentralei) Tarniţa, care a fost abandonat pur şi simplu dintr-o lipsă totală de înţelegere a fenomenului energetic şi a pieţei energetice de către toţi politicienii noştri, indiferent că au fost de stânga sau de dreapta. Nu dau niciun semn de înţelegere şi viziune a sistemului energetic. Ca să poţi să gestionezi sistemul şi viitorul energetic al unei ţări îţi trebuie viziune, iar dacă singura viziune este să câştigi nişte voturi peste patru ani, atunci acest şluctru nu este ceea ce trebuie. (...) Pentru investiţii îţi trebuie timp şi dacă nu le gândim acum, în al doisprezecelea ceas, va fi prea târziu. De asemenea, nu mai putem să gândim integrat şi independent pentru că am distrus sistemul de furnizori (locali) de echipamente energetice", a declarat Demetrescu.

Totodată, specialistul arată că taxarea emitentului de gaze cu efect de seră se transformă, în final, în taxarea consumatorului, acelaşi lucru întâmplându-se şi la carburanţi.

"Pentru că este pe final de ciclu economic, industria petrolului încearcă să-şi maximizeze veniturile. Ca de obicei, ecuaţia este făcută de marii producători şi marii consumatori, iar cum au crescut consumurile, lumea a început iar să se mişte şi au crescut şi preţurile. Pe de o parte, este benefic pentru industria petrolieră, dar pentru noi, consumatorii, nu este aşa de benefică povestea aceasta, cu atât mai mult cu cât o mare parte din preţul carburantului, la noi la pompă, este constituită din taxe şi accize", spune Ovidiu Demetrescu.

Ion Lungu, AFEER: "Mă aştept la o calmare a preţurilor energiei, dar nu ştiu dacă acest lucru se va întâmpla la un nivel foarte ridicat, istoric, cum este acum, sau mai jos"

Valuri de consum şi cod roşu de preţuri în energie

Ion Lungu, directorul executiv al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), spune că, într-adevăr, suntem într-o perioadă extrem de dificilă, o perioadă în care orice previziune cu privire la evoluţia preţurilor este destul de greu de făcut: "Există multă impredictibilitate, volatilitate în preţuri şi, din păcate, lucrul acesta nu se întâmplă numai în domeniul energiei sau carburanţilor, ci în toată economia. Doar în construcţii avem preţuri ale materialelor care s-au dublat, în multe cazuri, sau au crescut chiar şi mai mult. La fel se întâmplă şi la alimente şi nu numai. Într-adevăr, suntem într-o perioadă extrem de dificilă şi este o perioadă foarte propice pentru o inflaţie importantă. Revenind la energie, este greu de făcut o previziune. Acum o lună aş fi avut tendinţa să spun că nu vor mai creşte preţurile, dar, din păcate, văd că această tendinţă continuă. Uitându-mă pe hartă şi văzând că Europa este roşie, toate preţurile sunt foarte sus, tind să cred că suntem cumva spre un moment de maxim pentru că sunt multe zone în maxime istorice şi atunci cred că suntem spre un maxim. Probabil că în perioada următoare se va produce o anumită stabilizare a preţurilor".

Reprezentantul AFEER a adăugat: "Din păcate, există un element care intră în preţurile acestea, şi anume costul certificatelor de emisii, care este strâns legat de ambiţiile Uniunii Europene de a reduce emisiile. Implicit, în domeniul energetic se transmite această tendinţă, aceste măsuri ale UE prin preţul constant în creştere al certificatelor de emisii. Aici cam toate previziunile spun că va continua creşterea preţului certificatelor de emisie. Deci, cel puţin un element din lanţul acesta al preţurilor, din elementele de preţ ale energiei electrice, va avea o tendinţă de creştere. Mai este o situaţie dificilă şi în ceea ce priveşte balanţa producţie-consum. Vedeţi că în această perioadă de şapte luni şi câteva zile din anul acesta consumul de energie din România a crescut cam cu aproape 8%, comparativ cu anul trecut, cu tot ceea ce s-a întâmplat anul trecut în aceeaşi perioadă. Din păcate, producţia de energie sau capacităţile de producţie de la noi continuă să stagneze: nu avem investiţii, nu avem noi capacităţi puse în producţie şi asta s-ar putea să aibă un impact nefast în viitor, mai ales că importăm destul de multă energie. Este un lucru bun că importăm în anumite situaţii, când preţurile sunt mai mici în exterior".

Lungu a conchis afirmând că se aşteaptă la o calmare a preţurilor: "Dar nu ştiu dacă acest lucru se va întâmpla la un preţ foarte ridicat, istoric, cum este acum, sau ceva mai jos".

Situaţia preţurilor energiei - creştere puternică pe fondul consumului record şi al dezechilibrului dintre cerere şi ofertă; producătorii, cei mai mari câştigători

Valuri de consum şi cod roşu de preţuri în energie

Valuri de consum şi cod roşu de preţuri în energie

Preţul energiei a crescut în majoritatea pieţelor din Europa, noi maxime fiind atinse în această săptămână. Finalul săptămânii în curs a adus o uşoară corecţie a preţurilor electricităţii faţă de începutul lunii, însă harta preţurilor se menţine roşie, ca urmare a consumului ridicat.

Cele mai mari preţuri spot pentru energia livrată ziua următoare au fost înregistrate în debutul săptămânii în Grecia şi Bulgaria, 185 şi 169 de euro/MWh, urmate de preţul din România, 162 de euro/MWh, potrivit datelor consultate de e-energia.ro. În finalul săptămânii, preţurile spot pentru energia livrată mâine au scăzut uşor în Vestul şi Centrul Europei şi mai puternic în Est, unde preţurile urcaseră extrem de mult.

În România, reprezentanţii AFEER au ţinut să afirme, într-un comunicat de presă, că nu furnizorii sunt vinovaţi de creşterea preţului energiei, ci lipsa capacităţilor de producere. AFEER a prezentat şi o situaţie a creşterilor lunare a preţurilor pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), din care reţinem că, în ultimele patru luni, au existat majorări cuprinse între 140% şi 160% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La finalul lunii iulie, creşterea preţului energiei comparativ cu iulie 2020 a fost de 150% - la 447,29 lei/MWh faţă de 179,41 lei/MWh.

Printre altele, reprezentanţii AFEER au mai susţinut că, la nivelul pieţei din ţara noastră, există, în acest moment, un număr redus de oferte de vânzare a energiei angro pe termen lung, preponderente fiind ofertele pe termen scurt (lună, săptămână), ceea ce induce o impredictibilitate în formarea preţului oferit consumatorului final. De notat că producătorii au cel mai mult de câştigat din acest context de piaţă.

În contextul exploziei de preţuri, în primele şase luni ale acestui an, compania de stat Hidroelectrica a realizat o cifră de afacere de peste 3,2 miliarde de lei, cu 78% peste nivelul din primele şase luni ale lui 2020, o producţie de peste 10 TWh de energie electrică, cu circa 45% mai mare - pe fondul hidraulicităţii crescute -, iar profitul net a fost de circa 1,69 miliarde lei, mai mult decât dublu comparativ cu primele şase luni din 2020. De altfel, profitul pe primele şase luni din 2021 este mai mare decât profitul companiei pe întreg anul 2020, de 1,45 miliarde de lei.

În acest context, Ovidiu Demetrescu apreciază: "Eu aş face câteva reguli absolut simple şi clare: profiturile din companiile energetice se reinvestesc tot în sector, în companiile energetice, pentru că sunt profitabile. Nu ne apucăm şi distribuim profiturile şi dăm majorări de pensii şi salarii ca să câştigăm voturi. Este fundamental greşit: să mai stai patru ani pe scaun, sacrifici viitorul ţării".

La rândul său, Ion Lungu subliniază că "producătorii sunt marii beneficiari, în urma acestor preţuri": "Hidroelectrica a şi raportat că a făcut profit la jumătate de an cât anul trecut, când avusese iarăşi profit record. (Dacă vor da dividende), aceasta este politica de stat, dar producătorul are bani şi ar fi putut să investească masiv în nişte capacităţi noi de producţie. Asta este o posibilitate de a mai reduce puţin presiunea".

Totodată, guvernul pregăteşte în aceste zile modificarea OUG 70/2020, prin care se interzice deconectarea consumatorilor de la energie electrică şi gaze naturale pe perioada stării de alertă. Reamintim că OUG 70/2020 stipulează, la art. 72, arată: "(1) Pe perioada stării de alertă, operatorii de transport şi distribuţie energie electrică şi gaze naturale asigură continuitatea furnizării serviciilor, iar în situaţia în care este incident un motiv de debranşare/deconectare, amână efectuarea acestei operaţiuni până la încetarea stării de alertă".

Potrivit notei de fundamentare a noului act normativ, modificarea vine în condiţiile în care sumele neplătite de către consumatori au ajuns la aproape 250 milioane de lei (circa 50 milioane de euro).

Bloomberg: "Agenţii economici din Europa nu au altă opţiune decât să majoreze preţurile la toate produsele"

Valuri de consum şi cod roşu de preţuri în energie

Preţurile energiei sunt în creştere în întreaga lume, creşteri ce alimentează îngrijorările cu privire la inflaţie. În Europa, planurile de decarbonizare a economiei joacă, de asemenea, un rol, deoarece producătorii plătesc preţuri record pentru a cumpăra certificatele de CO2 de care au nevoie pentru a putea continua producţia de energie din combustibili fosili.

Ca urmare a angajamentului ferm al Uniunii Europene pentru decarbonare, preţul certificatelor de emisie de CO2 a atins valori care nu erau de aşteptat, în jur de 50 euro/tonă comparativ cu un preţ de 21 euro/tonă în iunie 2020, iar, pentru viitor, se estimează tot o tendinţă de creştere. 

"Costul gazelor naturale şi al energiei electrice a crescut în întreaga Europă, atingând recorduri în unele ţări, pe măsură ce afacerile se redeschid şi lucrătorii se întorc la birou. În Germania, preţurile angro ale energiei electrice au crescut cu peste 60% în acest an, lăsând agenţii economici fără altă opţiune decât să majoreze preţurile la toate produsele", scrie Bloomberg, care adaugă că Spania a fost deja forţată să reducă taxele pe energie deoarece preţurile la energie au crescut la un nivel record.

Totodată, Marea Britanie este aşteptată să permită companiilor de utilităţi să majoreze facturile pentru a doua oară în acest an, o mişcare despre care Bloomberg scrie că afectează 15 milioane de consumatori şi care ar urma să fie anunţată astăzi.

"Costurile mai mari sunt o durere de cap pentru politicieni, cu mai puţin de 100 de zile înainte ca liderii mondiali să se întâlnească în Scoţia pentru a stabili o cale către (o economie cu) zero emisii de carbon. Guvernele se tem de o reacţie adversă, deoarece facturile mai mari creşte aversiunea alegătorilor pentru plata tranziţiei energetice. Alegătorii elveţieni au respins anul acesta o ambiţioasă lege climatică care ar fi crescut impozitele pe servicii precum zborul şi pe carburanţi", potrivit Bloomberg.

Europa are, într-adevăr, cele mai ambiţioase planuri de decarbonizare a economiei din lume, recent dezvăluind propuneri de reducere a emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030 faţă de nivelurile din 1990. Unele ţări au început însă deja să se împotrivească unor părţi ale agendei: Franţa face lobby în culise pentru a diminua sau întârzia noua piaţă propusă a carbonului pentru încălzire şi transport rutier; mai multe ţări, inclusiv Olanda şi Ungaria, sunt de asemenea îngrijorate de impactul social al propunerilor europene, potrivit unor diplomaţi UE. Totodată, ONG-urile sunt scandalizate de faptul că planul UE are în vedere taxarea curselor aeriene, însă nu taxarea avioanelor private ale celor mai bogaţi dintre europeni.

În Marea Britanie există întrebări cu privire la costul ajungerii la o economie cu zero emisii. Încă nu este clar cum intenţionează guvernul britanic să îndeplinească aceste obiective, inclusiv să convingă 600.000 de oameni pe an să-şi scoată boilerele pe gaz şi să le înlocuiască cu pompe de căldură care sunt mai scumpe.

"Practic, generaţia noastră suportă costul tranziţiei energetice. Cum se va simţi acest sentiment la mijlocul deceniului, dacă ni se va spune că nu vom îndeplini obiectivele acordului de la Paris, darămite obiectivul zero emisii nete?", spune Jonathan Stern, un cercetător la Oxford Institute for Energy Studies.

BNR este nevoită să ţină cursul stabil pentru ca inflaţia să nu crească şi mai puternic

Este de aşteptat ca BNR să menţină cursul stabil, pentru a nu adăuga la presiunile de creştere a preţurilor, în condiţiile în care atât preţul energiei, cât şi preţul internaţional al barilului ies din sfera de control a BNR.

Analiştii BCR Cercetare arată şi către creşterea anuală a preţurilor producţiei industriale, care a accelerat la 11,8% în luna iunie, de la 10,4% în mai, după un avans semnificativ al preţurilor în industria petrolieră (+61,6%) şi metalurgie (+41,5%), iar "această evoluţie poate intensifica presiunile dinspre preţurile producţiei industriale spre rata inflaţiei, măsurată prin indicele preţurilor de consum ale populaţiei".

Preţurile carburanţilor au urcat în tandem cu cotaţiile barilului de petrol.

Banca Naţională a României are, astăzi, programată o şedinţă pe probleme de politică monetară, în urma căreia analiştii prognozează o menţinere a politicilor, cu un control mai strict al lichidităţii.

La şedinţa din iulie, BNR şi-a reactualizat prognoza pentru inflaţia de la finalul anului (+4,1%), care s-ar putea dovedi însă a fi prea optimistă în condiţiile presiunilor inflaţioniste care se manifestă în prezent în România şi la nivel internaţional. Institutul Naţional de Statistică va anunţa rata anuală a inflaţiei pentru luna iulie la data de 11 august.

Opinia Cititorului ( 14 )

  1. mai cutzule asa creste nivelul de trai?

    asa o ducem din ce in ce mai bine! 

    Pai de ce cresc ma preturile? Ca toti erati fericiti ca scapati de carbune. E acum ati scapat.OAU numai suntem independenti energetic si pe CSAT ii doare la 7 metri in fata, au pus ultimul sector din Romania la pamant, ne-au vandut de tot, au cedat independenta energetica a Romaniei. Cine ii judeca pe acesti tradatori. Nimeni? Ce face armata? A tradat si ea poporul. Luati de platiti cat mai scump, ca de la energie se vor scumpi toate. Furnizori vor trage pe populatie urcand preturile la energie si gaze. La noi nu are cine sa te apere. Marioneta de Ministrul Energiei, care habar nu are de nimic. La puscarie cu el. Oau cine SRI, DIICOT, DNA, Procurorii, Judecatorii, Politia, aaa... sunt plecati la Monaco la plaja sau asteapta pensia speciala. Pentru cei ce au pret variabil factura va urca la cer. Traiasca HOTII si MAFIOTII. Traiasca STATUL MAFIOT ROMANIA. 31 de ani de MAFIE si HOTIE.

    Mașinile electrice cat o să consume? De ce trebuie subvenționate, când se știe, că nu sunt capacități de producție necesare de electricitate. Bine că omenirea a dezvoltat motoare pe benzină și motorină superperformante.

    Aven BULA de CREDIT!!!

    La ce sa ne asteptam? 

    La preturi nominale in crestere! 

    De ce? 

    Cum? 

    Unde? 

    Cand? 

    Cine?  

    De ce?: 

    - bula de credit genereaza stimulare de “investitii”, generare de stocuri (mobiliare / imobiliare 

    Cum?: 

    - odata finalizate stocurile / investitiile, ele vor pune presiune ascendenta pe lantul inferior de cerere/consum; 

    Ex: stocurile imobiliare livrate in BULA vor intra treptat in reteaua de servicii (etc servicii: gaz, curent, posta, impozite, ..) 

    Aceste stocuri, prin presterea utilizarii lor de catre consumatorul final (proprietar, chirias, ipotecar, etc), vor pune presiune ascendenta. 

    La fel si cu motorina / benzina; preturile ascendente sunt consecinta livrarilor de stocuri in jurul benzinariei (dtocuti mobiliare sau imobiliare cu au utilitate reala practica in societate) 

    UNDE?: 

    - se va observa, Istoric, in zonele unde au fost livrate / construite stocurile imobiliare sau mobiliare ca ele sunt absorbite de cererea si utilitatea (si speculatie dupa caz; doar ca speculatia e deflationista dupa socul scurt inflationist al cerereii false) practica ca pondere in societate. 

    Cand? 

    In impulsuri finale de credit ce pot: fie salta din depresie sau trantii in depresie economia. 

    Impulsul de cerere REAL da socuri scurte exprimate in bule de cerere in:gaze, curent, lemn, etc... caci furnizorii pe baza pesimismului din trecut nu au putut anticipa socul scurt din propagarea finala a creditatii. 

    Cine?: 

    Banca centrala si Govul (in financiar) 

    Nevoile Reale ale Oamenilor si impulsurile date din trend (in piata reala): 

    -Ponderea unei societati / oameni la varste de: 10-20-30-40-50-60-70-80.. ani va da impulsuri diferite! 

    Momentan impulsul natural al Romaniei este de urcare pe curba totala a randamentelor in piata / economie. 

    Se vede si in: masini lux, livrari locuinte, drumuri - poduri in constructie, creditare pe trend (ca pondere msi mare fata de achitare; ex perioada 82-93-99-2005); intrarea companiilor mari in piata ro, multinationalele ce se formeaza, migratia banilor din strainatate, varsta populatiei ca pondere ce atinge maxim in productivitate pe trend, etc.. 

    semnat comenturi “cretine” 

    1. Nu am incredere in ceea ce spui. Ai intrebat de doua ori "de ce", in aceeasi inlantuire logica si cu privire la acelasi lucru. De ce? Pai, iti zic eu de ce intrebi de doua ori de ce: pentru ca esti incoerent. Se vede asta si din cat de stufos exprimi lucruri simple, la mintea cocosului..De ce? Pentru ca mintea ta nu este ordonata si logica. Vai de cei din jurul tau!

      de ce?

      Am peste 3000 mii de clienti multumiti! 

      Vai de cei din jurul meu! 

      Ai prin si pocniturile financiare din trecut! 

      Vai de cei din jurul meu! 

      Am ajutat oameni cu milioane sa isi protejeze firmele inca din 20018-2019!!! 

      Am ajutat prieteni sa multiplice banii in piata! 

      de ce? 

      pentru ca nu ma exprim logic! 

      semnat comenturi "cretine" 

      logiccule vezi ca primul “de ce?” face parte din grupul de intrebari.

      Logicule al doilea “de ce?” este ca forma de explicatie. 

      ps: ramai tu logic. 

      Energia primeste mereu soc ascendent in preturi dupa livrari de stocuri imobiliare si mobiliare!!!!  

      ISTORIC!!! 

      Invata di tu te rog, cel putin, diagrama ciclurilori si rocada serviciilor - bunurilor - etc consum in piata odata cu ciclul creditului. 

      Cand se anunta in financiar / banci profituri colosale = creditare colosala => intrari colosale (si iesiri simultane) in detineri de stocuri mobiliare si imobiliare. 

      Toate astea pun presiuni ascendente pe RETEA (toate formele: electrica, sanitara, infrastructura, magazine consum - vezi aparitia / extinderea lanturilor oari in piete => da semnal clar de consum pe ascendent, extinderea de benzinarii = > semnal de stocuri mobiliare => presiune pe cerere din partea populatiei cu varste intre 20-45 ca pondere de cerere noua; vezi modelele de masini din piata ce iti va arata ponderea populatiei / varsta de maxima sau minima productivitate / consum; vezi ponderea stocurilor imobiliare pe cartiere / zone / orasa / tari ce sunt vechi sau noi (cele noi sunt cumparate de tineri ce fac copii si pun presiune pe consum - tot lantul; cele vechi / degradate sunt depreciate in tandem cu batranetia fara venituri in crestere = pun presiune descendenta in consum si investitii in piata) 

      De ce? 

      De ilogic ce sunt! 

      spor la investitii si bani; nu la truda cu carca. 

      Nu o sa intelegi mecanismele vietii prin logica definita de altii. 

      semnat comenturi “cretine” 

    Daca Europa avea numarul de masini electrice din California, atunci ar fi impus rationalizarea energiei asa cum s-a intamplat la aia. Adica, au fost cartiere cu lumina total stinsa prin rotatie. S-a interzis consumul de energie electrica pentru AC cu termostatele sub o anumita temperatura.

    Ce s-ar fi făcut România, dacă generațiile "comuniste" ale anilor 1950, 1960, 1970 și 1980 nu ar fi construit și pus în funcțiune hidrocentrale, termocentrale pe gaze naturale sau pe cărbune și Centrala Nucleară de la Cernavodă ? Cu ce realizări au participat politrucii post 1989 la majorarea capacității României de producție a energiei electrice Singura realizare este inventarea băieților deștepți din energie, oameni ai vechiului și actualului sistem de devalizare a economiei românești. Dar cred că politrucii de la putere și opoziție, în egală măsură, nici măcar nu realizează dezastrul economic pe care l-au provocat și moșit din 1989 până în prezent, mulțumindu-se cu lamentări, de regulă despre greaua moștenire.

    1. nu mai lauda trecutul caci tot noi am platit prin jaful de dupa 90.

      Vezi ca banca mondiala detine date frumoase cu romania anilo 60-70-80 ... si in mod special si cu DATORIA de 80 %si cv de a fost platita prin generare inflatie . 

      Exista un grafic frumos expresie nominal procentual cu ciclul inflatiei pe ro. 

      Datele alea bagate in format log scale o sa arate destul de frumos cum inflatia se ducea sageata inca din82 pana in 93-96 (scoaterea banilor din conturi in timp ce randamentele economice cadeau pe capete; se producea in gol fara desface in timp ce altii dadeau falimente dar erau tinuti de gov). 

      nu conteaza ce forma de guvernare domina un trend lung de crestere economica-natie-ideologie odata cu noua formare de DATORIE pe trendul lung. 

      Panica si sacrificiul din 82-93 a platit datoria din sistem . 

      acum deficitul scade / regleaza pe panica oamenilor ce scot banii in circulatie. 

      semnat comenturi “cretine” 

    Efectele toxice ale psd continua.

    Blocarea investitiilor din 2012 incoace - Tarnita, indirect

    Iernut (prin cresterea brusca a salariilor in constructii), restructurarea CE Oltenia - le platim acum. 

    1. Tarnita s-a blocat, ca erau Chinezii, si noi tinem cu SUA. Cred ca si ungurii s-ar fi bagat cu bani grei in Tarnita, dar din motive de securitate nationala nu se poate asa ceva.

    Totusi, unde este prietenul nostru, Ban.Cher.Vali sa ne explice cum fac societatile de energie specula?

    Sa ne spuna cum psd lua masuri prin ANRE (ce gluma buna, haha) prin 2019. 

    Maestre, nu te pricepi la energie. 

    Acum lasand mistoul asta ieftin al meu, ceea ce se intampla cu energia este cumva firesc. Trecand peste explicatiile pertinente ale celor de mai sus, atunci cand cererea depaseste oferta pretul creste.

    In timpul lui nea Nicu se oprea curentul din cauza asta, acum se creste pretul 

    1. in timpul lui nea nicu se oprea curentul pentru ca: productivitatea scadea (cu sens de desfacere externa), consumul crestea (explozie de nasteri copii), venitul real stagna (in functie de industrii chia cadea), iar GDPul Romaniei din maximul atins 1982 a cazut in cap pana in 93 (pe trend), unde a ramas in ses pana in 99 ca pe urma sa intram pe alt trend de crestere cu corectii aferente.

      Era imposibil sa creasca tariful (in vremea respectiva) cand veniturile populatiei nu mai cresteau (in termeni reali din 82) iar statul platea datoria externa prin alte forme de scumpiri si monopol in piata. 

      Acu preturile cresc nominal caci exista contul curent al romaniei Liberalizat; Se permit intrari si iesiri valutare / capitale iar pe seama lor bancile centrale fac rezerve valutare - pe aceste rezerva guvernele fac credit (creare de unitate de cont curent circulat / bani / nominale circulate) varsand altii bani devalorizati stimuland etc industrii / economii / productivitate. 

      Un exemplu bun de stagnare “venituri” si in vremurile noastre: 

      - industria publicitara in 2005-2007 genera nominale la o putere de cumparare superioara fata de prezent. 

      Concurenta pe nisa a dus in timp la scaderea randamentelor (in termeni reali) chiar daca cele nominale se mentin sau cresc. 

      In termeni absoluti: curentul se ieftineste real pe trend odata cu scaderea reala a randamentelor. 

      Monopolurile se formeaza cu bula de crestere / profitabilitate si se sparge cu descresterea bulei / profiturilor in termeni reali raportat la trendul lung economic. 

      Alt exemplu: profitabilitatea mea in constructii era mai mare in 2005-2007 in termeni absoluti si devine mai mica pe zi ce trece odata cu cresterea speculatiei / concurentei pe nisa. 

      DAR... 

      In trecut ponderea creditarii / levierului era mai mica in societate; acum ca sa mentin randamente absolute net superioare fata de trecut sunt fortat sa multiplic cu credit pe orice industrie. 

      Aceasta multiplicare este buna atat timp cat trendul lung economic al natiei este de Crestere productivitate si nu descrestere (trebuie sa ramana o bucla pozitiva de crestere). 

      ps: mai este optiunea de crestere prin crestere cota de piata; eu ma refeream in contextul de mai sus la o stagnare a expansiunii si perpetuarea comportamentului din trecut.  

      semnat comenturi “cretine” 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

17 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9473
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1999
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5309
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7880
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.6026

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Codul comercial român
energynomics.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro