Raport OLAF: Rămânem primii la fraudarea fondurilor europene

Ţara noastră se află pe primul loc în clasamentul investigaţiilor finalizate în anul 2023 de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind utilizarea fondurilor UE gestionate sau cheltuite în întregime sau parţial la nivel naţional sau regional, arată instituţia de la Bruxelles în raportul de activitate, publicat ieri, pentru anul trecut. Cu 16 investigaţii, din care 10 s-au încheiat în urma implementării unor recomandări, iar 6 urmează să fie soluţionate de către instanţele penale, România este, din păcate fruntaşă, la neconcordanţele privind cheltuirea banilor europeni. Ţara noastră este urmată în clasament de Bulgaria - 14 investigaţii finalizate şi de Ungaria şi Italia cu câte 11 investigaţii finalizate.

Anul trecut, inspectorii europeni antifraudă au trimis către Parchetul European 79 de cazuri, pe baza cărora procurorii au deschis 29 de anchete penale, pentru 43 verificându-se încă sesizările, iar în 7 Parchetul European nu şi-a exercitat competenţa. Din totalul cazurilor trimise de OLAF (29) către Parchetul European condus de Codruţa Kovesim, 11 se referă la România. La rândul său, Parchetul European a trimis inspectorilor europeni antifraudă informaţii în 81 de cazuri, iar pe baza acestora OLAF a deschis 11 investigaţii.

Din documentul citat, mai reţinem că în perioada 2019-2023, autorităţile de la Bucureşti au descoperit 250 de incidente privind fraudarea unor fonduri de la bugetul de stat care au avut un impact de 1,33% din totalul banilor publici alocaţi, iar OLAF a mai adăugat la acestea încă 15 cazuri care au avut un impact bugetar de 0,25% din totalul fondurilor de stat alocate în cei patru ani.

În ceea ce priveşte sumele alocate din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în perioada 2019-2023, autorităţile de laBucureşti au descoperit 4507 de iregularităţi, a căror valoare se ridică la 4,74% din sumele plătite, în timp ce, tot pentru ţara noastră, în acest domeniu OLAF a adăugat încă 28 de iregularităţi care au avut un impact de 0,34% din plăţile efectuate.

Investigaţiile OLAF s-au soldat cu dosare penale, numai anul trecut fiind pe rolul parchetelor, judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel din ţară 22 de dosare, din care în 12 există o decizie a autorităţii jurisdicţionale, iar 10 încă se aflau într-un stadiu sau altul al procesului penal. Din cele 12 decizii, 7 înseamnă finalizarea rechizitoriului şi trimiterea inculpaţilor în faţa instanţei, iar 5 se referă la respingerea cauzei şi achitarea inculpaţilor.

• Fraude în proiectele IT din România

Unul dintre cazurile de fraudare a fondurilor europene în ţara noastră prezentat în raportul OLAF este cel care a vizat cheltuirea a 15 milioane euro pentru implementarea unor proiecte IT, finanţarea fiind asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru sprijinirea inovaţiei şi creşterea productivităţii. În urma verificărilor făcute de inspectorii OLAF şi de procurorii Parchetului European a reieşit că în speţă este vorba despre o schemă internaţională complexă de fraudă, desfăşurată de mai mulţi actori şi entităţi situate în Cipru, Cehia, Malta, Monaco şi Statele Unite ale Americii, care ar fi retras milioane de euro prin facturi false sau incorecte şi apoi au încercat să spăle respectivele sume de bani. În urma anchetei, OLAF a dispus recuperarea la bugetul UE a 15 milioane euro, dar dosarul instrumentat de Parchetul European este încă în cercetare, după ce în noiembrie 2023, procurorii au efectuat 38 de percheziţii de locuinţe şi spaţii şi au obţinut o cantitate mare de probe, inclusiv date stocate pe dispozitive IT.

Ernesto Bianchi, şeful Departamentului Fraude Vamale şi Comerciale, Tutun, contrafacerea bunurilor, fonduri structurale şi agricole, din cadrul OLAF a spus, în cadrul conferinţei de presă organizată ieri pentru prezentarea raportului: "Am făcut investigaţii administrative, dar şi procedurale. Am investigat reţeaua criminală, modul în care erau distribuiţi banii care trebuiau să ajungă să finanţeze proiecte inovatoare, care să crească productivitatea IT din România. Am constatat că se efectau cu totul alte activităţi, am fost nevoiţi să identificăm toate părţile ilegale ale afacerii, să urmărim drumul banilor şi să reconstruim traseul acestora către grupurile criminale şi legăturile lor din Cipru, Malta, Cehia, Monaco şi SUA. Am descoperit că o mare parte din banii alocaţi pentru proiectele IT au fost cheltuiţi prin transfer bancar pentru excursii în diferite locaţii exotice, resorturi turistice, participarea unor persoane la diferite evenimente sportive importante la nivel global sau european şi pentru alte activităţi adiacente. În acest moment, întregul dosar se află în instrumentarea Parchetului European, iar noi am recomandat recuperarea celor 15 milioane euro alocaţi de la bugetul Uniunii Europene".

În ceea ce priveşte fraudarea TVA şi a taxelor vamale şi a contrabandei, ţara noastră a fost obiectul unei anchete derulată de OLAF cu privire la tutunul de contrabandă. Astfel, în 2023 OLAF a ajutat autorităţile să demonteze o reţea criminală care producea ţigări ilicite în Spania şi apoi le introducea ilegal în toată Europa. Reţeaua avea legături cu Polonia, România, Grecia, Italia, Slovacia şi Ucraina. După ce au primit informaţii, inspectorii instituţiei de la Bruxelles au luat legătura cu autorităţile naţionale competente din statele membre şi au creat o reţea de schimb de informaţii între anchetatori care a accelerat colectarea şi partajarea datelor, a oferit analiză, asistenţă tehnică şi a facilitat adoptarea unei strategii comune de investigaţie. OLAF a coordonat acest efort de colaborare, facilitând acţiuni rapide la nivel european, care au dus la dezmembrarea unei fabrici ilegale din Spania, arestarea a 20 de persoane şi confiscarea a aproximativ 15 milioane de ţigări contrafăcute şi nouă tone de tutun brut. Impactul financiar total estimat cu privire la bunurile sechestrate, inclusiv accizele şi TVA, s-a ridicat la aproximativ 5 milioane euro.

Raportul citat mai arată: "Contrabanda cu ţigări este din nou o problemă globală, deoarece unele dintre ţările implicate în comerţul ilicit erau la fel de îndepărtate, precum Turcia, Indonezia, Emiratele Arabe Unite şi Muntenegru. În 2023, operaţiunile OLAF au condus la confiscăre a peste 616 milioane de ţigări ilicite la nivel mondial, inclusiv 333 de milioane de ţigări confiscate la frontierele externe ale UE. De asemenea, OLAF a contribuit la confiscarea a 140 de tone de tutun brut şi a 6 tone de tutun pentru pipe de apă, prevenind pierderi de peste 151 milioane euro pentru bugetele UE şi naţionale. În plus, informaţiile furnizate de OLAF au dus la confiscarea a 144,34 milioane de ţigări şi 40 de tone de tutun brut din afara UE".

• Infracţiunile transfrontaliere capătă amploare

În urma celor 265 investigaţii în anul trecut de OLAF la nivel european şi a celor 190 de investigaţii deschise, au fost luate măsuri pentru recuperarea la bugetul UE a 1,04 miliarde euro, s-a dispus inidisponibilizarea plăţilor pentru 209,4 milioane euro şi au fost emise de autorităţile competente la nivel european şi naţional 309 recomandări financiare, judiciare, disciplinare şi administrative

OLAF a primit şi analizat 3548 de sesizări noi provenind din surse private şi publice, precum şi din informaţii proprii, din care au fost trimise spre verificare amănunţită 1178 de sesizări, care au dus la deschiderea a 190 noi investigaţii.

Directorul general al OLAF, Ville Itälä, a declarat, în cadrul conferinţei de presă susţinută ieri pentru prezentarea raportului: "În 2023, am combătut frauda pe toate fronturile. Acest raport conţine numeroase exemple de cazuri în care OLAF şi partenerii săi au colaborat pentru a contribui la protejarea intereselor financiare ale UE, a cetăţenilor, a economiei şi a statului de drept în Uniune. Pe lângă mandatul de investigare independent, OLAF are un rol important în materie de politici; în 2023, OLAF a coordonat noul plan de acţiune al strategiei antifraudă a Comisiei Europene, deoarece credem că prevenirea rămâne cel mai eficace instrument de combatere a fraudei. Odată cu prezentarea acestui raport, OLAF îşi aniversează 25 de ani de existenţă. În această perioadă, OLAF a identificat miliarde de euro care, în alte condiţii, ar fi putut fi pierdute din cauza fraudei şi a neregulilor. Este important să se subliniem că niciuna dintre realizările din raport sau din ultimii 25 de ani nu ar fi fost posibilă fără activitatea desfăşurată de personalul OLAF. Investigatorii, experţii IT, analiştii criminalişti, analiştii de date, avocaţii, experţii juridici şi experţii în politici sunt cel mai valoros atu al OLAF".

Andreas Schwarz, director general adjunct al OLAF, a precizat că inspectorii europeni au efectuat verificări în peste 80 de state din lume, pentru a găsi pe toţi cei care au participat la fraudarea fondurilor europene, dar şi la fraudarea bugetului Uniunii Europene prin eludarea taxelor vamale sau prin evaziune fiscală, dar şi prin nerespectarea sancţiunilor economice impuse Federaţiei Ruse după declanşarea ilegală a războiului din Ucraina.

Petra Kneuer, director pentru afaceri generale în cadrul OLAF, a spus că de la înfiinţarea Parchetului European, în urmă cu trei ani, arhitectura europeană antifraudă este mai puternică şi mai competitivă şi că ambele instituţii colaborează pentru protejarea bugetului UE de orice tentativă de fraudare.

James Sweeney, Director al Knowledge Centre al OLAF, a afirmat că scopul recomandărilor trasate instituţiilor europene şi reprezentanţilor statelor membre este luarea măsurilor pentru a avea un control eficient al cheltuirii fondurilor europene şi al fondurilor naţionale. El a arătat că anul trecut a crescut numărul comportamentelor abuzive, ilegale ale unor reprezentanţi şi funcţionari ai Uniunii Europene atunci când s-au aflat peste hotare şi când, prin abuz diplomatic, au beneficiat ilegal de bunuri dăruite de reprezentanţii statelor membre. Împotriva acestor funcţionari sau oficiali europeni, OLAF a solicitat instituţiilor europene demararea unor proceduri administrative, disciplinare, pentru sancţionarea acestui tip de comportament.

În 2023, OLAF a investigat acuzaţii şi cazuri de incompatibilitate, de fraudare a procedurilor de achiziţii publice, conflicte de interese, facturi umflate, evaziune fiscală privind taxele vamale, contrabandă şi contrafacere.

În raportul publicat ieri, experţii instituţiei de la Bruxelles arată: "Escrocii se pot muta rapid peste graniţe şi jurisdicţii, îşi pot reloca activităţile şi le pot împărţi în activităţi mai mici, ceea ce îngreunează activitatea de detectare şi înţelegere a acestora din partea autorităţilor publice naţionale. O tendinţă importantă din ultimii doi ani, care a fost foarte vizibilă în 2023, este utilizarea încălcărilor administrative, de preferinţă în situaţii transfrontaliere create artificial, cu scopul de a frauda bugetul UE fără a fi detectate. Această tendinţă îngrijorătoare poate fi combătută eficient doar cu intervenţia OLAF ca organism de anchetă administrativă transfrontalieră. O altă tendinţă care a continuat să crească în 2023 o reprezintă fraudele complexe din domeniul online, odată cu generalizarea digitalizării la nivel european. Pentru a combate aceste infracţiuni, analiştii şi anchetatorii OLAF analizează mii de date pentru a găsi puncte convergente care să ducă la rezolvarea fiecărei investigaţii în parte. Experienţa operaţională dobândită în desfăşurarea investigaţiilor în state terţe UE a arătat, pe lângă cazurile clasice de fraudă, o creştere a investigaţiilor privind dubla finanţare. Mecanismul detectat constă în depunerea de estimări de costuri pentru experţii care ar urma să lucreze 100% din timpul lor pentru implementarea unui proiect finanţat de UE, dar se constată că aceştia sunt angajaţi cu acelaşi program şi aceleaşi condiţii de plată şi de către ceilalţi cofinanţatori ai proiectului".

Investigaţiile OLAF se încadrează în general în trei categorii: investigarea fraudelor împotriva cheltuielilor UE (cum ar fi fondurile de coeziune ale UE , fondurile agricole şi de gestionare directă); venituri (cum ar fi taxe vamale) şi investigaţii interne, care implică personal şi/sau membri din instituţiile, birourile, organismele sau agenţiile UE.