Alegeri 2025: cine câştigă la Chişinău decide viitorul Republicii Moldova

Actualizare - Parlamentare în R. Moldova: Maia Sandu spune că sunt în joc integritarea teritorială şi independenţa ţării

---

Actualizare - Avertisment ISW: Rusia ar putea planifica proteste violente după alegerile din Moldova pentru a o înlătura pe Maia Sandu

---

• Republica Moldova îşi alege duminică, 28 septembrie 2025, noul Parlament, într-un scrutin care poate schimba direcţia geopolitică a ţării

• Aproape 3,3 milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne, într-o confruntare strânsă între forţele proeuropene şi cele proruse, cu implicaţii directe pentru Chişinău, Kiev şi Bucureşti

Republica Moldova îşi alege duminică, 28 septembrie 2025, noul Parlament, într-un scrutin de importanţă istorică pentru direcţia politică şi strategică a ţării. Aproximativ 3,3 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru a desemna cei 101 deputaţi, iar competiţia se desfăşoară pe muchie de cuţit între tabăra proeuropeană condusă de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi blocul suveranist-prorus format din socialişti, comunişti şi aliaţii lor. În total, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 23 de competitori electorali, dintre care 15 partide politice, 4 blocuri electorale (alianţe politice electorale) şi 4 candidaţi independenţi. Pragul electoral de intrare în Parlament este de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri şi 2% pentru independenţi.

Cele mai recente sondaje de opinie arată o cursă la egalitate între PAS - guvernamental, pro-european şi Blocul Electoral Patriotic (BEP), pro-rus - alcătuit din PSRM, PCRM, Inima Moldovei şi Viitorul Moldovei - fiecare dintre cei doi mari competitori fiind creditat cu aproximativ 25-30% din intenţiile de vot, în timp ce Blocul „Alternativa” - pro-european pragmatic (în care figurează fostul candidat la preşedinţie Alexandr Stoianoglo) şi Partidul Nostru - formaţiune politică înfiinţată de Renato Usatîi - oscilează în jurul pragului electoral. De rezultatul acestora depinde componenţa viitoarei majorităţi şi stabilitatea guvernării. Alegerea este cu atât mai dificilă pentru electorat cu cât miza depăşeşte politica internă: Republica Moldova se află la răscruce între integrarea europeană şi revenirea în sfera de influenţă a Moscovei.

Procesul de vot este organizat în 2.274 de secţii, dintre care 301 sunt în străinătate, în 41 de state. Pentru prima dată, moldovenii din diaspora pot vota şi prin corespondenţă. România găzduieşte 23 de secţii de votare, iar importanţa diasporei este majoră, întrucât peste 20% dintre cetăţenii cu drept de vot trăiesc peste hotare. În plus, mai mult de 850.000 de moldoveni au redobândit cetăţenia română, consolidând legătura directă dintre Bucureşti şi rezultatul scrutinului de la Chişinău.

Un eventual succes al forţelor politice proruse şi suveraniste ar putea aduce pentru Republica Moldova o relaxare temporară a relaţiilor economice şi energetice cu Rusia. O astfel de conducere pro-rusă prezintă următoarele riscuri: să frâneze procesul de integrare europeană, să slăbească relaţiile cu partenerii occidentali şi să expună Republica Moldova unor presiuni hibride. În schimb, o victorie a forţelor politice pro-europene ar garanta continuarea reformelor, accelerarea drumului către aderarea la UE şi consolidarea cooperării cu România şi Ucraina, însă ar putea amplifica polarizarea internă şi presiunea dezinformării ruseşti.

Pentru Ucraina, rezultatul scrutinului este vital: o victorie pro-europeană la Chişinău ar însemna menţinerea unei frontiere vestice sigure şi sprijin politic în regiune, în timp ce o victorie a forţelor proruse ar slăbi unitatea est-europeană şi ar deschide o breşă strategică pentru Moscova.

Pentru România, victoria pro-UE ar accelera proiectele comune de interconectare energetică şi infrastructurală şi ar aduce mai aproape obiectivul aderării Moldovei la Uniunea Europeană până în 2030. O eventuală victorie a forţelor proruse ar putea tensiona relaţiile bilaterale şi ar obliga Bucureştiul să joace rolul principal de contrabalans la influenţa rusă în regiune.

Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 nu sunt doar despre formarea unui nou legislativ. Ele sunt, în realitate, un referendum asupra viitorului geopolitic al Republicii Moldova, cu consecinţe directe pentru Chişinău, Bucureşti şi Kiev.