IMM-urile în impas: încrederea antreprenorilor în economie scade sub 35%

Doar unul din trei antreprenori mai crede că economia naţională va avea o direcţie pozitivă în acest an, a afirmat vineri Florin Jianu, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), actual senator social-democrat, cu prilejul lansării celei de-a 23-a ediţii a Cartei Albe a IMM-urilor, studiu realizat pe un eşantion de peste 1000 de IMM-uri în perioada ianuarie-februarie 2025.

Florin Jianu a precizat: "În acest an am făcut un profil al antreprenorului care se foloseşte de ceea ce înseamnă digitalizarea. Ne-am uitat la antreprenorii tineri, care încep să se vadă în economie şi la atributele specifice lor, dar un atribut comun este faptul că antreprenorul român reuşeşte să se adapteze crizelor, instabilităţilor economice sau schimbărilor legislative. Antreprenorii din zona digitală lucrează remote, nu mai au sedii fixe pentru companii, leadershipul e orientat spre dezvoltarea resurselor umane, sunt foarte activi în zona social-media, trag după ei diverse branduri, sunt multifuncţionali în primii doi-trei ani - sunt manageri, contabili, angajaţi, cei care fac vânzări şi customer support - şi creează sisteme. Principalii factori motivanţi pentru afaceri sunt autonomia financiară şi idependenţa profesională. Comparativ cu ultimii trei ani, vedem o creştere a procentului de femei-antreprenor, ce reprezint 32,2%. Un lucru îmbucurător este faptul că 24% dintre IMM-uri alocă pentru inovare maximum 20% din fondurile pentru investiţii. Totodată, cei care sunt interesaţi de fondurile europene rămân la un nivel ridicat şi constant, chiar dacă în acest an procentul a scăzut la 55,14% comparativ cu 64,51% în 2024. Încrederea în evoluţia situaţiei economice a României a scăzut dramatic, la 34,69% în acest an, faţă de 49,95% în 2024 şi 61,22% în 2023, când antreprenorii credeau într-o evoluţie mai bună a acesteia. Practic doar unul din trei antreprenori consideră în acest moment că evoluţia economiei va fi mai bună sau la fel de bună”.

Domnia sa a mai arătat că finanţarea rămâne în continuare o problemă pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru politicile publice, atât timp cât 45,43% dintre companiile participante la studiul anual realizat de CNIPMMR se autofinanţează, şi a prezentat dificultăţile cu care se confruntă antreprenorii din ţara noastră.

• Concurenţa neloială, un fenomen în creştere

Florin Jianu a mai arătat: "În ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate de IMM-uri, în top trei, pe primul loc se situează inflaţia (46,42%), urmată de concurenţa neloială (45,3%) şi scăderea cererii interne, a consumului (40,39%). Aşa cum am atras atenţia în ultimii trei ani, concurenţa neloială a apărut pe radarul dificultăţilor întâmpinate de IMM-uri şi este un semnal de alarmă pe car eîl tragem referitor la faptul că, dacă antreprenorii menţionează concurenţa neloială, atunci este o problemă reală în economie. Nu ţine de ei să elimine ceea ce înseamnă concurenţa neloială sau economia gri ori evaziunea fiscală, ci ţine de ANAF, de instituţiile statului să îşi eficientizeze activitatea. Din analiza efectuată reţinem că concurenţa neloială este la doar un procent de primul loc şi, dacă este să ne uităm pe evoluţie mi-e teamă că anul viitor vom avea concurenţa neloială ca principală dificultate întâmpinată de IMM-uri, pentru că inflaţia descreşte”.

Carta Albă a IMM-urilor 2025 mai menţionează că principalele nevoi de finanţare a IMM-urilor în ultimii ani au rămas cam în aceeaşi sferă, a investiţiilor în echipamente, tehnologii sau imobiliare (52,14%), dezvoltarea de produse, servicii sau accesarea unor noi pieţe - 37,53%, finanţarea stocurilor şi capitalului de lucru - 27,71%. Investiţiile în resurse umane, mai precis în pregătirea angajaţilor se situează la un procent mic - 12,09% - în scădere faţă de anul trecut, când era la 18,09%. Legat de oportunităţile de afaceri pentru IMM-uri, pe primul loc se situează creşterea cererii pe piaţa locală (57,89%), urmată de folosirea noilor tehnologii (51,02%) şi realizarea unui parteneriat de afaceri (37,28%)

Florin Jianu a prezentat şi propunerile pentru susţinerea mediului de afaceri aşa cum rezultă ele din Carta Albă a IMM-urilor pentru anul 2025: .

"Aşa cum am spus în repetate rânduri, accentul trebuie să fie pe stimularea economiei, pe stimularea investiţiei, pe stimularea antreprenoriatului, în diverse forme ale ei. Sunt propuneri în zona de stimulare a economiei, de majorare a amortizării de 30% pe an, de reducere treptată a impozitului pe profit începând cu anul 2028, cu câte 1% pe an, pentru ca în anul 2032 povara fiscală să fie sub 25% faţă de 30% cât este în prezent, de susţinere a economiei verzi, a e-mobilităţii şi de extindere a alocaţiei pentru cercetare-dezvoltare-inovare. Aceste propuneri nu sunt venite din neant, ci luate din realitate. Germania tocmai a făcut aceste lucruri. Într-o perioadă în care motoarele economice descresc, în care nu mai găsim apetenţă pentru creşterea economică, iniţiativele publice trebuie să fie de stimulare”.

• Consiliul Concurenţei pregăteşte un pachet de legi privind funcţionarea pieţelor

În ceea ce priveşte concluziile din Carta Albă a IMM-urilor 2025 privind creşterea fenomenului concurenţei neloiale, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei a afirmat că, dacă această constatare este făcută pe baza evaziunii fiscale, atunci instituţia pe care o conduce nu are nicio atribuţie în domeniul respectiv.

Bogdan Chiriţoiu a declarat: "Nu ştiu pe ce se bazează datele studiului privind concurenţa neloială, adică de unde vine neîncrederea asta, dar evident ea există şi trebuie să găsim soluţii. Cred că, în primul rând, legislaţia trebuie să ţină mai mult cont de IMM-uri, deoarece avem tendinţa de a face reguli complicate pe care le aplicăm tuturor. Pentru firmele mari, pentru multinaţionale, este ok să fie reguli complicate deoarece au capacitatea de a-şi plăti avocaţi, consultanţi, etc. Dar e stupid să aplici aceleaşi lucruri şi la firme care au mai puţini angajaţi, care nu au resurse. Mi se pare justificat să încercăm mereu să adaptăm legislaţia, să avem o variantă mai simplificată a legislaţiei pentru firmele mai mici. Şi la Consiliu facem asta, pe procedura de sancţionare, adică facem o diferenţă între firmele mai mari şi firmele mai mici, la acestea din urmă cuantumul amenzilor fiind mai scăzut, mai precis modul de calcul foloseşte procente mai mici pentru aceste companii. Acum discutăm ca, atunci când avem o situaţie de inegalitate între firmele mari şi firmele mai mici, în unele situaţii să nu mai sancţionăm deloc IMM-urile, de exemplu în cazul impunerii preţului de revânzare. Vrem ca în astfel de situaţii, să venim cu o lege prin care să propunem ca firmele mici, care nu au forţă de negociere, să nu fie sancţionate. Dar să nu se înţeleagă că firmele mici nu trebuie să respecte legea concurenţei. Trebuie să respecte şi ele legea. Dacă problema semnalată de antreprenori în studiul întocmit vine din evaziune - pentru că mulţi susţin că nu pot să concureze cu firme care evită, ilegal, plata impozitelor şi taxelor către stat - admit că acest lucru este o distorsiune majoră a mediului concurenţial, dar nu e ceva în care putem noi să facem ceva, fiind alte instituţii publice care au atribuţii în acest domeniu”.

Şeful Consiliului Concurenţei a mai spus că instituţia pe care o conduce încearcă să propună un pachet de legi privind mai buna funcţionare a pieţelor, prin dereglementare sau prin reguli mai bune, pachet care va fi întocmit şi cu sprijinul mediului de afaceri.

„Avem propuneri, cum ar fi cele pe zona de RCA, de transport persoane, în piaţa pharma. Sunt multe sectoare în care lucrurile pot fi făcute să funcţioneze mai bine pentru a stimula economia românească”, a arătat Bogdan Chiriţoiu.

• Ocuparea şi formarea profesională, domenii care toacă banii europeni, fără rezultate pozitive

Petre-Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, a atras atenţia cu privire la faptul că statul a cheltuit foarte mulţi bani pentru ocupare şi formare profesională, dar, în loc ca numărul angajaţilor să crească, acesta a scăzut la finalul anului trecut.

Petre Manole a precizat: "Pentru că IMM-urile sunt un angajator atât de important în economia naţională, eu cred că Ministerul Muncii trebuie să lucreze mai mult şi mai eficient pe ocupare şi formare profesională, dacă vrem să avem o economie mai puternică, deoarece acestea sunt motoare de creştere economică. Cel mai simplu şi uşor de expus exemplu este corelarea necesară a fi făcută între creşterile pentru cheltuielile de apărare, industria de armament şi piaţa muncii. Poţi, de pe o zi pe alta, teoretic şi practic, să dublezi bugetul unei companii de stat care se ocupă de producerea diferitelor piese pentru industria de apărare, dar nu poţi de pe o zi pe alta să dublezi numărul de angajaţi pregătiţi şi apţi să lucreze în acea companie. Nu avem nicio scuză să fim nepregătiţi peste un an sau doi pentru ceea ce urmează din punctul de vedere al pieţei muncii şi al acestei industrii. Probabil că avem puţine IMM-uri în această industrie, dar mai multe pe noile tehnologii, dar e un exemplu relevant în legătură cu ocuparea. Genul acesta de politică publică eficientă ne-ar face să avem un buget care să susţină mai uşor creşteri de pensii şi de salarii, ne-ar face mai uşoară investiţia în educaţie, în sănătate şi în orice alt domeniu. Trebuie să ne asumăm nişte cifre: am cheltuit ca ţară zeci de milioane euro anul trecut pentru ocupare şi formare profesională şi numărul de angajaţi a scăzut puţin. Nu trebuie să fii expert în macroeconomie sau în ocupare, nu trebuie să fii ministru al Muncii, ca să constaţi că undeva, ceva este cel puţin greşit. Nu poţi să cheltui zeci de milioane de euro într-un domeniu pentru a avea la sfârşitul anului o scădere a principalului indicator în domeniul respectiv. Să plăteşti pentru o pierdere, e o adevărată problemă, uşor sesizabilă şi este o temă de rezolvat”.

Attila Gyorgy, secretar de stat la Ministerul Finanţelor, a amintit că statul nu se ocupă doar de colectarea de impozite şi taxe, ci şi de efectuarea unor plăţi, de alocarea unor sume pe diferite scheme de ajutor de stat menite să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri din ţara noastră. Reprezentantul Ministerului Finanţelor a precizat că în privinţa digitalizării, Trezoreria, domeniu de care se ocupă personal, a demarat un proces de regândire a întregului sistem informatic care deserveşte instituţiile publice şi toţi contribuabilii, iar succesul acestui demers va duce la îmbunătăţirea relaţiei şi comunicării între administraţia publică şi IMM-uri.

Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, a arătat că Guvernul trebuie să aibă un parteneriat real cu mediul de afaceri, pentru ca lucrurile să fie predictibile.

„Cu siguranţă, IMM-urile şi tot mediul de afaceri îşi doresc un parteneriat cu Guvernul, îşi doresc să fie multă predictibilitate, deoarece cred că principala problemă care există în mediul economic este lipsa de predictibilitate, faptul că multe entităţi nu pot să îşi facă bugete multianuale, nu pot să îşi facă o strategie pentru viitor, din cauza multiplelor modificări fiscale. Poate ca urmare a acestei reforme dure, lucrurile vor intra pe un făgaş normal şi tot ceea ce înseamnă reglementări viitoare se vor face pe bază de parteneriat”, a concluzionat liderul senatorilor liberali.