TradeVille: Evoluţia băncilor din SUA, peste cea a indicelui S&P 500

După o creştere solidă în anul 2024, susţinută de politici monetare favorabile şi alegeri prezidenţiale, în prima jumătate a anului 2025 sectorul financiar reprezintă unul dintre domeniile a căror performanţă o depăşeşte pe cea a indicelui american S&P 500. În contextul unui mediu macro, fiscal şi geopolitic tensionat şi volatil, industria bancară din SUA rămâne un pilon important al sistemului financiar global, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille. Raportul prezintă principalele estimări ale analiştilor pentru şase dintre cele mai mari bănci americane, JP Morgan Chase & Co., Morgan Stanley, The Goldman Sachs Group, Bank of America Corp., Citigroup şi Wells Fargo & Co, evoluţia pe grafice în raport cu Bursa din SUA, precum şi preţuri ţintă şi posibile mişcări ale preţului în perioada următoare.

• iShares S&P US Banks UCITS: plus de 24% în ultimele 12 luni

iShares S&P US Banks UCITS este un ETF (Exchange Traded Fund) care urmăreşte performanţa indicelui S&P 900 Banks 7/4 Capped, reprezentând sectorul bancar american. ETF-ul a fost lansat pe 21 mai 2018, are active în administrare în valoare de 552 de milioane de euro şi reinvesteşte dividendele obţinute. Portofoliul ETF-ului este format în proporţie de 99% din acţiuni ale băncilor americane, incluzând un total de 42 de instituţii financiare. Cele mai mari zece deţineri reprezintă 55,4% din portofoliu, iar patru dintre cele şase bănci analizate în cadrul acestui raport (JP Morgan Chase&Co, Morgan Stanley, The Goldman Sachs Group, Bank of America, Citigroup şi Wells Fargo & Co), deţin o pondere cumulată de aproximativ 28,55%. În ultimele 12 luni, ETF-ul a generat un randament de +24%, iar de la începutul anului, dinamica acestuia este de -2,80%.

• Sectorul bancar american a crescut cu 30% în 2024

Sectorul financiar bancar are un rol esenţial în economia unei ţări, creditarea fiind motorul creşterii economice. În 2025, se estimează că venitul net din dobânzi pe piaţa bancară la nivel mondial va atinge o suma de 8.900 miliarde de dolari şi, conform Statista, în următorii cinci ani, veniturile nete din dobânzi vor înregistra o rată anuală de creştere (CAGR) de 4,91% până în 2029.

În ceea ce priveşte sectorul financiar american, acesta a înregistrat în 2024 o creştere de 30%, depăşind performanţa indicelui S&P 500 (+23%), fiind al treilea cel mai performant sector după cel de comunicaţii şi tehnologie. În prima jumătate din acest an, creşterea înregistrată de sectorul financiar este de 9%, peste aprecierea S&P 500, de 5,50%. La 31 martie 2025, cele mai mari 50 de bănci din SUA aveau active cumulate în valoare de 24,546 trilioane de dolari, conform datelor S&P Global Market Intelligence. Evoluţia companiilor din sector a fost influenţată, în 2024, pe de o parte de rezultatele financiare solide raportate, dar şi de deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale (Fed), şi de alegerile prezidenţiale, sectorul financiar fiind unul dintre domeniile favorizate de câştigarea alegerilor de către Donald Trump. Menţinerea nivelului dobânzilor de către Rezerva Federală în prima jumătate a anului 2025, rezultatele solide raportate, dar şi tensiunile generate de impunerea tarifelor comerciale de către administraţia Trump, şi factorii geopolitici au influenţat evoluţia companiilor din sectorul financiar în prima parte a acestui an.

Testele de stres, realizate la finalul lunii iunie 2025 de către Rezerva Federală, au adus rezultate mai bune comparativ cu cele din 2024. Fed a introdus testele de stres Dodd-Frank pentru a evalua dacă cele mai mari bănci americane pot face faţă unei crize economice severe, cu scopul de a preveni repetarea crizei financiare din 2008. Băncile americane au trecut cu succes testele, fiind bine poziţionate pentru a continua plăţile către acţionari, inclusiv dividende şi răscumpărări de acţiuni.

Prima jumătate a anului 2025 a adus o divergenţă în politicile monetare ale marilor bănci centrale: Banca Centrală Europeană (BCE) a continuat să reducă dobânda de politică monetară, bifând opt tăieri în ultimul an, în timp ce Rezerva Federală menţine nivelul dobânzilor, după reducerea acestora cu 100 de puncte de bază în trei şedinţe de poltica monetară în perioada septembrie - decembrie 2024, până la o marjă de 4,25% - 4,50%. Abordarea de tip ”aşteptăm şi vedem” a Fed a nemulţumit administraţia Trump, care a solicitat o reducere ”imediată” a dobânzilor cu până la 200 de puncte de bază, ameninţând chiar cu schimbarea preşedintelui Fed până în toamnă, deşi mandatul acestuia expiră în 2026.

Aşa cum era de aşteptat de majoritatea analiştilor, în şedinţa de politică monetară din iunie, Rezerva Federală a SUA a menţinut dobânzile neschimbate, pledând în principal pentru o abordare graduală şi mai prudentă a reducerilor ratelor dobânzii în acest an, invocând progresul lent în readucerea inflaţiei la nivelul ţintă. Rezerva Federală este preocupată de ceea ce ar putea urma ulterior intrării în vigoare a tarifelor comerciale impuse de administraţia Trump. Prognozele actualizate ale Fed privind inflaţia arată că indicele cheltuielilor de consum personal (PCE) va creşte cu până la 3% până la sfârşitul anului, faţă de estimarea de 2,7% din martie.

După publicarea celor mai recente date macro, şansele pentru menţinerea dobânzii de referinţă în şedinţa din iulie sunt de peste 95%. Conform FedWatch CME, cea mai mare probabilitate (60%) de reducere cu 25 de puncte de bază a dobânzii este estimată acum pentru şedinţa din luna septembrie 2025, notează TradeVille.

Conform Morgan Stanley, în schimb, aşteptările sunt ca Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor de şapte ori până la sfârşitul anului 2026, aducând rata de referinţă între 2,5% şi 2,75%.

O reducere a nivelului dobânzii de referinţă poate încuraja consumul şi stimula creditarea, influenţând pozitiv profitabilitatea companiilor din sector.

• Estimările analiştilor

JPMorgan Chase va da startul sezonului de raportări financiare pentru sectorul bancar în data de 15 iulie, alături de Citigroup Inc. şi Wells Fargo & Co. Sectorul a crescut cu 39% faţă de minimul atins după introducerea tarifelor, pe 8 aprilie, ridicând aşteptările înaintea unui trimestru care, estimează analiştii, probabil a fost mai slab, din cauza tendinţelor modeste în bankingul de retail şi cel de investiţii. Cele mai mari creşteri pe partea de venituri sunt estimate de către analişti pentru Bank of America, de 12%, Morgan Stanley, 6,80%, respectiv Goldman Sachs, 6,35%. Din punct de vedere al creşterii profitului pe acţiune (EPS), în top conduc Goldman Sachs şi Morgan Stanley, cu aşteptări de +12%, respectiv 10,44%.

La polul opus regăsim JPMorgan, pentru care estimările analiştilor sunt de scădere în medie cu aproximatov 12% a veniturilor şi cu peste 20% a EPS, ca urmare a comparaţiei cu al doilea trimestru din 2024, când banca a raportat rezultate spectaculoase, mult peste aşteptări (creştere de peste 20% a veniturilor şi peste 40% a EPS).

• Evoluţia preţului acţiunilor

Din punct de vedere al evoluţiei preţului de la începutul acestui an (YTD), performanţele companiilor analizate în acest raport au oscilat de la +10% (Bank of America) la +25% (Citigroup), peste evoluţia YTD a indicilor americani S&P 500 (+6,1%) şi Nasdaq Composite (+5,87%). Dacă privim din punct de vedere al evoluţiei înregistrate în ultimii cinci ani, cel mai bun randament l-au oferit acţiunile Goldman Sachs, de +245%.

Acţiunile Citigroup (C) ocupă prima poziţie în top, cu o creştere YTD de 25%, de patru ori mai mare decât a indicelui S&P 500. După un trend puternic ascendent început în decembrie 2023, cotaţia C a retestat de mai multe ori pe parcursul anului 2024 rezistenţa de la 80 - 83 de dolari, nivel sub care s-a tranzacţionat în ultimii 16 ani, maximul istoric fiind de 570 de dolari (decembrie 2006). În ulie 2025, preţul acţiunilor a străpuns acest nivel de rezistenţă, crescând până la 88,8 dolari, suportul regăsindu-se în zona de 84 de dolari.

Poziţia a doua în topul creşterilor YTD este ocupată de acţiunile Goldman Sachs (GS) cu o apreciere de 24%, performanţa anuală (YOY) fiind cea mai mare din cadrul grupului, de +53%. După o evoluţie laterală pe parcursul anului 2023, în luna aprilie 2024 preţul a reuşit să depăşească maximul istoric din noiembrie 2021, de 426 de dolari, cotaţia GS intrând pe un trend ascendent pe tot parcursul anului 2024, până la înregistrarea unui nou maxim istoric în febriarie 2025, de 672 de dolari. Evoluţia pozitivă a fost susţinută atât de rezultatele financiare solide raportate, cât şi de deciziile de politică monetară a Rezervei Federale, şi de alegerile prezidenţiale, sectorul financiar fiind unul dintre domeniile favorizate de câştigarea alegerilor de către Donald Trump. În perioada februarie - aprilie 2025, preţul acţiunii GS a înregistrat o scădere semnificativă, de 30%, în contextul corecţiilor din pieţe pe fondul tensiunilor generate de tarifele comericiale, dar a recuperat întreaga scădere şi a atins, în iulie 2025, un nou maxim istoric, de 726 de dolari. Zona maximului istoric reprezintă un nivel important de rezistenţă în perioada următoare, în timp ce suportul se regăseşte în jurul valorii de 672 de dolari.

Acţiunile celei mai mari bănci după capitalizarea de piaţă, JP Morgan Chase&Co (JPM) au înregistrat de la începutul acestui an o creştere de 22%. Evoluţia acţiunilor JPM este similară cu cea a GS, trend puternic ascendent pe parcursul anului 2024, un maxim atins în luna februarie 2025, urmat de corecţie de peste 30% şi de revenirea în V-shape cu atingerea unui maxim istoric în iulie, de 296,40 dolari. Zona de la 275 - 280 dolari reprezintă o zonă importantă de suport, rezistenţa fiind la nivelul maximului istoric.

Alături de acţiunile GS şi JPM, titlurile Wells Fargo & Co. (WFC) au înregistrat în luna iulie un maxim istoric de 83,95 dolari, marcând de la începutul acestui an o apreciere de 17%. În prezent, WFC se tranzacţionează la 82 de dolari. Zona maximului istoric constituie un nivel important de rezistenţă, în timp ce un prim suport se regăseşte în zona de 80 - 81 dolari.

După un trend ascendent început în octombrie 2023, acţiunile Morgan Stanley (MS) au reuşit în luna octombrie 2024 să depăşească maximul istoric de 109 dolari (atins în ianuarie 2022), iar în urma raliului determinat de rezultatele alegerilor prezidenţiale au înregistrat un nou maxim istoric în februarie, de 142 de dolari. După scăderea de 34% suferită în perioada februarie - aprilie 2025, cotaţia MS a recuperat pierderea suferită şi a înregistrat, ca şi celelalte companii din cadrul grupului, un maxim istoric în iulie 2025 (145,16 dolari).

Acţiunile Bank of America (BAC), ocupă ultima poziţie în top atât în ceea ce priveşte performanţa YTD, +10%, cât şi a celei YOY, +19,8%. După revenirea în v-shape din prima parte a acestui an, cotaţia BAC a reuşit să depăşească maximul din decembrie 2024, crescând până la 49,31 dolari, însă se tranzacţionează în continuare sub maximul istoric din ianuarie 2006, de 55 de dolari.

• Opţiuni şi preţ ţintă

Pentru a determina modul în care piaţa va reacţiona la noile raportări din sectorul bancar vom analiza în această secţiune preţurile opţiunilor pentru cele şase companii, luând în calcul preţul opţiunilor cu expirare în data de 18 iulie pentru JPMorgan, Bank of America, Wells Fargo, Goldman Sachs, Citigroup şi Morgan Stanley.

Din analiză rezultă mişcări de preţ importante pe care piaţa le aşteaptă pentru cele şase bănci, cuprinse între +/-4,39% (JPM) şi +/-5,17% (MS). Media grupului pentru mişcările din piaţă post raportare este de 4,81%.

În ceea ce priveşte ratingul, conform site-ului de specialitate Wall Street Journal, cinci dintre cele şase companii analizate au din partea analiştilor un consens de ”overweight”, una dintre acestea fiind încadrată la ”hold” (MS).

Din punct de vedere al preţului ţintă, cel mai mare potenţial de creştere îl au, conform analiştilor WSJ, acţiunile BAC (+5,92%), urmate de cele ale C, cu 2,58%. La polul opus, downside potenţial mai mare îl au acţiunile GS (-10%), urmate de cele ale MS cu -8%.