Editorial

11 iulie 2021

Imperiul lucrurilor perfect inutile

Lumea nostră este saturată de "lucruri". Cînd spun lucruri, nu mă refer strict la obiecte. Includ extensiv şi situaţii, relaţii umane, instituţii, valori, repere şi orice alte elemente esenţiale sau de suport pentru viaţa omului, în dimensiunea ei individuală şi colectivă. Pe unele dintre ele le declarăm, bucuroşi, utile. Instantaneu, le asociem unul sau mai multe tipuri de valoare. Economic-financiară, instituţională, socială în sens larg, legală, sentimentală, etico-morală, religioasă, spirituală etc. Ne satisfac trebuinţe, dorinţe, fantezii şi închipuiri ale trebuinţelor, dorinţelor şi fanteziilor de care ne folosim pentru a ne ţese cursul vieţii pe care o trăim. Pe celelalte, rar de tot, le ignorăm cu totul. De obicei, cînd le-am declarat inutile, le alungăm într-un soi de exil, marcat nu atît de uitare, cît de subtila interdicţie de a mai veni în contact cu ele, chiar şi de a le mai pomeni numele. De cele mai multe ori, lucrurile inutile nu dispar din viaţa noastră, ocupă doar un loc anume, precis desemnat, în geografia fizică a mediului în care ne mişcăm şi, nu mai puţin, în geografia noastră spirituală.

Strategia dezvoltării României - sau despre cum bat unii cîmpii cu graţie despre avîntul prelucrării industriale a cîrnaţilor, şoriciului şi caltaboşilor, adunaţi în jurul coteţului în care purceaua e moartă... hăt... de multişor vreme!

Documentele conferinţelor anuale organizate de ziarul BURSA în anii originalului nostru post-decembrism, dedicate temei dezvoltării României, ar trebui declarate monumente ale patrimoniului naţional şi universal, puse sub protecţia UNESCO, conservate şi exhibate public la praznicele mari şi celelalte răspîntii ale anului, pentru ca generaţiile viitorimii să poată constata, din sursă primară, cum politicienii unei ţări sunt capabili să abereze incontinent, ani, decenii la rînd, în marginea unei realităţi cu care discursul lor politic a pierdut orice urmă de contact.

S-a furat o bucată de perete

Zilele trecute am fost furat. Era în parcarea unui shopping-mall din Bucureşti. Făcusem ceva cumpărături şi am coborât să le pun în maşină. Am pus pe jos unul dintre lucrurile cumpărate, un coş mare din plastic, pentru rufe, cu gândul să îi găsesc loc prin portbagaj. L-am uitat la numărătoare şi am plecat. După un sfert de oră mi-am amintit de coşul cu pricina şi m-am întors. Dispăruse. Cu toate că parcarea era, vezi Doamne, supravegheată electronic, paznicul a ridicat din umeri.

Ce viitor şi pentru care Europă?

La începutul mandatului său ca preşedintă a Comisiei Europene, chiar în discursul inaugural, Ursula van der Leyen îşi anunţa intenţia de a organiza o "conferinţă despre viitorul Europei". În viziunea sa, această conferinţă ar trebui să ofere cetăţenilor, societăţii civile, experţilor şi instituţiilor europene cadrul formal pentru o discuţie structurată privind viitorul Europei.

Statul de drept sunt eu!

Suprapus moţiunii de cenzură s-a consumat un eveniment cu mult mai importat şi relevant pentru starea de lucruri din politica şi guvernarea României. Zgomotul şi zarva în jurul votului din Parlament au acoperit, însă, tema spinoasă pusă pe agenda zilei de Decizia Curţii Constituţionale pe procedura parlamentară de încheiere forţată a mandatului Renatei Weber în funcţia de Avocat al Poporului. Curtea a decis că procedura parlamentară folosită pentru a determina înlocuirea este neconstituţională, iar, în consecinţă, nu poate produce efectele urmărite de cei care s-au folosit de ea. Renate Weber este în continuare, de drept, deţinătoarea mandatului de Avocat al Poporului. Punct şi de la capăt! Doar că, nu toată lumea pare dispusă să citească la fel secvenţa deciziilor şi a consecinţelor ce decurg din acestea.

1 Euro5.0707

1 Fr. elveţian5.4290

BNR

1 Liră sterlină5.8604

BNR

1 Dolar SUA4.3397

BNR

1 Gram Aur505.2770