GELU DIACONU:"Proiectul de buget - o creaţie de tip voluntar propagandistic, debordând de optimism"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 19 februarie

Gelu Diaconu

Gelu Diaconu

Proiectul de buget pentru anul acesta este o creaţie de tip voluntar propagandistic, debordând de optimism: creştere economică "solidă", venituri supraestimate şi cheltuieli reduse după bunul plac, consideră Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

În opinia domniei sale, ţinta de deficit este complet nerealizabilă, mizându-se probabil pe o reacţie concesivă a Comisiei Europene.

Gelu Diaconu ne-a transmis: "Nu regăsim nicio măsură care să atenueze deficitele structurale prin reaşezarea sistemului fiscal şi creşterea capacităţii de colectare a veniturilor bugetare. Bla-bla-ul cu digitalizarea şi conectarea caselor de marcat provoacă zâmbete celor care au habar de administrare fiscală. La fel, îmbunătăţirea capacitatii de absorbţie a fondurilor europene. Pe scurt, TVA în plus de 9 miliarde lei, contribuţii sociale de 7 miliarde lei şi fonduri europene suplimentar atrase de 14 miliarde lei nu reprezintă altceva decât tertipuri planificate pentru păcălirea decidenţilor politici din parlament.

Drept urmare, la rectificările bugetare care vor urma se vor lovi de zidul realităţii economice (fragilizate de pandemie şi de lipsa de măsuri de sprijin a contribuabililor grav afectaţi de restricţii) şi vor tăia din cheltuieli sau vor inventa noi taxe. Asta dacă vor să se încadreze în ţinta asumată de deficit bugetar. Daca vor continua elanul propagandistic ("nu creştem taxe/nu tăiem din cheltuieli), deficitul bugetar va deveni nefinanţabil sau, mai grav, vom suporta măsurile din procedura de deficit excesiv iniţiată deja de Comisia Europeană. În domeniul bugetar, minciuna are întotdeauna picioare scurte. S-a dovedit cu prisosinţă din 2016 încoace!"

Consiliul Fiscal: "Balanţa riscurilor înclină către deeficite substanţial mai ridicate decât cele din proiecţia fiscal-bugetară pe 2022-2024"

O ajustare de 4 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar, în intervalul 2022-2024, aproape exclusiv pe seama cheltuielilor bugetare nu este realistă, arată Consiliul Fiscal (CF) în opinia sa pe marginea proiectului legii de buget pentru 2021 şi a strategiei fiscal-bugetare pe anii 2022-2024. Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absenţa creşterii veniturilor bugetare, arată instituţia macro-prudenţială condusă de Daniel Dăianu, fost membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

Deficitul bugetar propus pentru 2021 prin legea bugetului de stat este de 7,16% din PIB (80 de miliarde de lei) pe metodologia naţională, în scădere de la 9,8% în 2020, şi de 8,23% pe ESA, metodologia folosită de Comisia Europeană, în scădere de la 9,1%. Ţintele sunt văzute drept fezabile de Consiliul Fiscal, însă implică un control strict al cheltuielilor bugetare.

Strategia fiscal-bugetară (FSB) pe anii 2022-2024 prevede, de asemenea, reducerea deficitului la 2,9% la finele orizontului de prognoză, sub nivelul de 3% din tratatele europene, reducere care ar urma să întâmple însă fără o creştere a veniturilor bugetare ca pondere în PIB, care ar urma să rămână la 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023.

Specialiştii Consiliului Fiscal arată că "este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare" şi implicit doar prin reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile din sectorul public, a ponderii în PIB a cheltuielilor cu asistenţa socială (mare parte pensii) şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

Esenţa opiniei Consiliului Fiscal cu privire la corecţia fiscală pe care România trebuie să o întreprindă în următorii patru ani este următoarea: "Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naţionale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri şi servicii (cu 0,8 pp) şi a celor cu asistenţa socială (cu 1,3 pp). În condiţiile în care agregatele bugetare descrise mai sus se majorează lent în termeni nominali, reducerea ponderii lor în PIB are loc în contextul unei creşteri a PIB nominal în perioada 2022-2024 de 25,7% (corespunzător unui ritm mediu anual de creştere de circa 8%), asupra căruia CF şi-a manifestat deja rezerve apreciindu-l drept prea optimist. Prin urmare, aceasta este o primă sursă de îndoială în legătură cu posibilitatea unei ajustări de asemenea amploare a agregatelor de cheltuieli mai sus menţionate. În opinia CF, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menţionate mai sus nu este realistă. CF apreciază că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă şi este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depăşească 2,5 pp din PIB. Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare. CF apreciază că, în ipoteza unor politici fiscal-bugetare insuficient de clare, concrete, balanţa riscurilor este înclinată în direcţia înregistrării unor deficite substanţial mai ridicate decât cele preconizate de proiecţia fiscală/bugetară pentru perioada 2022-2024".

Consiliul Fiscal mai arată că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale pentru a întări robusteţea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătăţii publice şi educaţiei publice ca şi presiuni viitoare generate de schimbarea de climă şi alte ameninţări neconvenţionale.

"Din această perspectivă este îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023", punctează CF.

Consiliul Fiscal: În 2020, cheltuielile cu salariile din sectorul public şi cu asistenţa socială (mare parte pensii) au ajuns la 94,3% din veniturile fiscale

Consiliul Fiscal arată că menţinerea constantă a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în anii următori este posibilă fie prin îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru această perioadă, fie printr-o combinaţie între reducerea numărului de personal şi o majorare moderată a salariilor.

Opinia CF arată: "În al doilea rând, menţinerea constantă a cheltuielilor de personal pe perioada 2021-2024 este posibilă fie prin îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru această perioadă, fie printr-o combinaţie între reducerea numărului de personal şi o majorare moderată a salariilor. MFP nu precizează ipotezele care fundamentează traiectoria cheltuielilor de personal pe perioada respectivă. Dintr-o perspectivă istorică şi având în vedere şi considerente de ordin social, o astfel de evoluţie este improbabilă. Admiţând o menţinere constantă a salariilor în termeni reali în perioada 2022-2024, şi aceasta dificil de realizat, dimensiunea ajustării avute în vedere de MFP pe filiera cheltuielilor de personal se diminuează cu 0,5 pp din PIB. În al treilea rând, ajustarea propusă la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii, concretizată într-o diminuare a ponderii acestora în PIB cu 0,8 pp în perioada 2022-2024 ar conduce la un nivel al acestora ca pondere în PIB de 4,1% în ultimul an al acestui interval, ceea ce ar reprezenta un minim absolut al perioadei 2008-2024, mult sub media de circa 5,5% din PIB din perioada 2008- 2021, ori sub minimul de 4,7% din PIB aferent aceleiaşi perioade. CF are rezerve în legătură cu posibilitatea materializării unei astfel de evoluţii, chiar şi în condiţiile unei reforme profunde a sistemului de achiziţii publice".

În 2020 s-a atins un vârf din punctul de vedere al rigidităţii cheltuielilor statului, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială (mare parte pensii) ajungând să reprezinte 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări), respectiv 23,9% din PIB.

"Această situaţie nu este sustenabilă, având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente. (...) Fragilitatea poziţiei finanţelor publice la finele anului 2020 este evidenţiată şi de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuţii de asigurări (25,3% din PIB), şi al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici consemnate la nivelul UE", arată CF.

Ciprian Dascălu, economist-şef BCR: "Este greu de imaginat o consolidare fiscală atât timp cât economia este într-o situaţie dificilă şi ne confruntăm cu o pandemie"

Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR, consideră că este greu de imaginat realizarea unei consolidări fiscale serioase atât timp cât economia este într-o situaţie dificilă şi pandemia încă persistă. Acesta notează că problema bugetului României este structura rigidă a cheltuielilor şi colectarea cu probleme.

"Actualul buget este făcut pe legile în vigoare. Este foarte greu de imaginat o consolidare fiscală atât timp cât economia este într-o situaţie dificilă şi ne confruntăm cu o pandemie. În România este şi o problemă cu această structură rigidă a cheltuielilor. Practic, dacă ne uităm, cheltuielile cu salariile (din sectorul public) şi pensiile reprezintă undeva la 95% din veniturile fiscale şi contribuţiile sociale. Cel puţin agenţiile de rating se uită foarte mult la această rigiditate. E greu de imaginat că un guvern, oricare ar fi el, va putea reduce fără un cost politic imens aceste cheltuieli. Speranţa principală (a guvernanţilor) este ca economia să-şi revină şi să rezolve destul de mult din această ecuaţie sau fracţie, dacă putem s-o numim aşa, să crească practic numitorul acestei fracţii", arată Dascălu.

Acesta notează că, dacă România ar reduce deficitul de colectare la TVA spre media regională, atunci ar avea venituri mai mari la buget cu 3% din PIB.

"Mai există şi foarte mult loc din perspectiva colectării de taxe şi cred că progresul în sensul digitalizării (este foarte important) dacă ne uităm la ţări cum este Polonia, care a reuşit într-un timp relativ scurt să crească încasările de TVA, sau la Bulgaria care a urmărit acel program cu Banca Mondială pe care România l-a abandonat undeva prin 2017. România dacă ar ajunge, din perspectiva colectărilor de taxe, sau cel puţin la TVA, dacă am închide acel decalaj de TVA spre media regională ar reuşi să aducă undeva până la 3% din PIB venituri suplimentare şi ar rezolva mare parte din problemă", spune economistul.

Dascălu consideră că oamenii care lucrează în educaţie sau sănătate merită mai mult la nivel de salarii: "O ţară se construieşte pe educaţie şi sănătate. Dacă ne uităm la salariile din educaţie şi sănătate aş spune că oamenii din România care lucrează în aceste sectoare merită mai mult. Deci nu aş spune că salariile sunt mari, aş spune că, din păcate, în Codul fiscal sunt destul de multe scăpări şi colectarea de taxe nu este atât de bună ca în ţările din regiune. Trebuie să colectăm mai bine taxe ca să oferim servicii publice mai bune, cam asta ar fi ideea".

Valentin Tătaru, economist-şef ING: "Bugetul ar trebui să mulţumească agenţiile de rating"

Valentin Tătaru, economist-şef la ING, consideră că planurile bugetare ale României pentru 2021 sunt cele mai bune pe care ţara noastră şi le poate permite.

"Constrânse în mod special de rigidizarea cheltuielilor din ultimii ani, planurile bugetare ale României pentru 2021 cu greu ar fi putut fi mai ambiţioase", arată analistul.

Acesta scoate în evidenţă plafonarea pensiilor şi salariilor la nivelurile din decembrie 2020, reducerea cheltuielilor guvernamentale cu bunuri şi servicii şi creşterea planificată a investiţiilor publice de 15,7% la 61,3 miliarde de lei.

"Necesarul de finanţare a început să arate mai bine: necesarul total ar trebui să fie de circa 126 miliarde de lei comparativ cu 149 de miliarde de lei în 2020, împărţit în 80 de miliarde de lei deficit bugetar şi 46 de miliarde refinanţări", spune economistul, care notează buffer-ul în valută "generos aflat" la dispoziţia Ministerului de Finanţe şi care se aşteaptă la emisiuni de 7,5 miliarde de euro din partea României pe pieţele externe

Tătaru spune că "bugetul ar trebui cel puţin să mulţumească agenţiile de rating", dar adaugă, de asemenea, că riscul de downgrade rămâne în continuare valabil pentru ţara noastră: "În mod pozitiv, cu creşterile de cheltuieli cu asistenţa socială ţinute în mare parte în frâu şi cu investiţiile ca pondere în PIB la maxime istorice, credem că agenţiile de rating vor privi din nou dincolo de deficitele ridicate din 2020 şi 2021 şi vor acorda mai multă importanţă perspectivei fiscale pe termen mediu şi perspectivelor de creştere. Deficitul bugetar pentru 2021 este în mare în linie cu prognozele agenţiilor de rating pentru acest an şi, mai important, proiectul de buget indică un deficit în scădere la sub 3% din PIB până în 2024. Ritmul de îmbunătăţire din buget nu este deloc impresionant, dar credem că creşterea economică va salva România, din nou, cum s-a întâmplat de-a lungul anilor".

Consiliul Fiscal: Bugetul semnalează o modificare de abordare a politicii fiscal-bugetare

Consiliul Fiscal mai punctează că bugetul semnalează într-adevăr o modificare de abordare a politicii fiscal-bugetare. Instituţia arată că, pentru prima dată în ultimii 6 ani, soldul bugetar este proiectat să se îmbunătăţească.

"Deşi regulile fiscale au fost suspendate în UE în 2020 cu prelungire a derogării şi în 2021, o corecţie macroeconomică este inevitabilă în România pentru a controla deficitele în anii ce vin. Din acest punct de vedere, construcţia bugetului pentru 2021, care ţinteşte un deficit cash de 7,16% din PIB, semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanţa faţă de PIB potenţial), dar această situaţie este inevitabilă în condiţiile necesităţii de a limita deficitele. Pe intervalul 2021-2024, potrivit documentelor MFP, se proiectează o corecţie a deficitelor (cash, ESA, structural) şi se intră într-o altă filozofie de construcţie a bugetului public din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice, evitarea dezechilibrelor interne şi externe majore", arată CF, care adaugă că corecţia graduală a deficitului bugetar corespunde unei atitudini raţionale, ce permite consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsată la finalul anului 2020.

În esenţă, dincolo de o accelerare anticipată a veniturilor şi cheltuielilor legate de fonduri europene, bugetul are în vedere - considerând valori exprimate ca procent în PIB -, pe partea de venituri, o uşoare creştere provenită din inversarea unor măsuri cu impact negativ temporar asupra încasărilor adoptate în anul 2020, iar pe partea de cheltuieli o reducere a cheltuielilor de personal, a celor cu bunurile şi serviciile şi a celor de capital. De altfel, măsurile de diminuare a categoriilor de cheltuieli menţionate mai sus pot fi apreciate ca măsuri structurale de reducere a deficitului şi reprezintă baza ajustării deficitului potrivit metodologiei europene, mai arată Consiliul Fiscal.

-----------------------------

Perspectiva CF asupra veniturilor bugetare

Veniturile bugetare potrivit metodologiei naţionale sunt preconizate să se majoreze, în anul 2021 faţă de anul 2020, în termeni nominali cu circa 13,1%, ponderea acestora în PIB fiind anticipată să crească cu 1,7 pp. Sumele provenind din fonduri europene explică circa 1 pp din majorarea ponderii în PIB a veniturilor bugetare, în timp ce creşterea veniturilor fiscale şi din contribuţii de asigurări explică circa 0,66 pp. Veniturile fiscale şi din contribuţii de asigurări sunt preconizate să se majoreze cu circa 10%, ritm de creştere superior celui de 7,3% al PIB nominal. Se remarcă majorarea cu 0,4 pp din PIB a veniturilor din TVA şi cu 0,23 pp din PIB a veniturilor din "Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi", celelalte venituri din această categorie fiind caracterizate de modificări relativ reduse din perspectiva ponderii în PIB.

Potrivit CF, elementul cheie al judecării proiecţiei de venituri este reprezentat de evaluarea cuantumului obligaţiilor bugetare amânate la plată de agenţii economici în anul 2020 şi a măsurii în care aceste sume se recuperează în anul 2021. De asemenea, deosebit de importante sunt şi chestiunile legate de evaluarea impactului rambursării accelerate a TVA care a avut loc la nivelului anului 2020 şi preconizata îmbunătăţire a eficienţei colectării pe baza căreia ANAF anticipează venituri suplimentare în anul 2021.

Evaluarea CF cu privire la proiecţia de încasări bugetare pentru anul 2021 indică venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări mai ridicate decât cele considerate de MFP în cuantum de 5,5 miliarde lei sau 0,45 pp din PIB.

-----------------------------

Cum vede Consiliul Fiscal evoluţia cheltuielilor bugetare

Cheltuielile bugetare potrivit metodologiei naţionale, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, sunt proiectate să se majoreze în anul 2021 faţă de anul 2020 în termeni nominali cu circa 4,9%, ponderea acestora în PIB fiind preconizată să se diminueze cu 0,9 pp. Principalele surse de ajustare sunt reprezentate de cheltuielile de personal, bunuri şi servicii, asistenţă socială, cheltuieli de capital, în sens opus acţionând proiectele finanţate din fonduri UE, alte transferuri, dobânzi.

În esenţă, pe partea de cheltuieli, reducerea ponderii în PIB a acestora are loc prin îngheţarea salariilor în sectorul public şi renunţarea la acordarea de vouchere de vacanţă, cheltuieli cu bunuri şi servicii asociate pandemiei mai reduse decât în anul 2020 şi o substituţie a cheltuielilor de investiţii din surse interne cu investiţii finanţate din fonduri UE. Trebuie subliniat faptul că principalele măsuri structurale de politică fiscal-bugetară adoptate de către noul Guvern cu scopul reducerii deficitului bugetar au vizat cheltuielile bugetare, în timp ce creşterea de venituri bugetare are loc ca urmare a expirării unor măsuri temporare de amânare la plată a obligaţiilor bugetare.

Având în vedere că în anul 2020 măsurile de sprijin au însumat, potrivit evaluării CF, circa 1,6% din PIB, din care 0,4 au fost rambursate din fonduri UE, se poate observa că dimensiunea acestor măsuri pentru anul 2021 este mai redusă, reprezentând o sursă de ajustare a deficitului bugetar de aproximativ 0,4% din PIB

Cheltuielile pentru investiţii din bugetul propus pentru anul 2021 sunt prognozate să se majoreze semnificativ, cu 15,7%, respectiv cu 0,4 pp din PIB, faţă de nivelul estimat de MFP pentru anul 2020, exclusiv pe baza creşterii cheltuielilor de investiţii finanţate prin fonduri UE (+0,9 pp din PIB), în timp ce investiţiile finanţate din surse interne se diminuează cu 0,5 pp din PIB.

Consiliul Fiscal nu are rezerve majore cu privire la nivelul propus al agregatelor de cheltuieli, dar apreciază că ţintele, deşi fezabile, implică un control strict al cheltuielilor. În opinia CF, riscuri de depăşire există la nivelul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile care sunt previzionate a scădea în termeni nominali cu 2,2%, considerând sume nete de impactul schemelor de compensare de tip swap. Chiar dacă reducerea cheltuielilor este justificată prin diminuarea costurilor directe asociate pandemiei comparativ cu anul 2020, nivelul propus, mai mare doar cu 3,8% faţă de anul 2019 - dinamică inferioară creşterii preţurilor -, este unul ambiţios. Riscuri persistă şi asupra categoriei cheltuieli de asistenţă socială, în pofida îngheţării punctului de pensie şi a pensiilor speciale, în condiţiile în care tendinţa de uşoară creştere a pensiei medii observată în anii anteriori va continua şi în anul 2021.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. batran si tocit din toate punctele de vedere daca razi de digitalizare...Rau ai facut si rau ai ajuns...

    Zilele trecute ma tot gandeam la Dn-ta,fost sef , o buna bucata de vreme la ANAF,.....dece

    nu spuneai nimic cand la Realitatea TV se prezentau acuzatii ingrozitoare care ar fi fost facute 

    de "organili" institutiei ??? Nu va place nici digitalizarea ? Da, da.da ,,,,,, asta incurca si impiedica 

    multe operatiuni ! .........plaivasul e mai potrivit !!!!!

    Stimate bolsevic clepto-comunist de dreapta: Digitalizare nu inseamna sa pui degetu pe ecran ca atunci cand iti cumperi iaht cu aifonu, din maruntishu ramas de la spagi ci sa economisesti bani la buget cu salariile personalului din administratie. Legarea caselor de marcat la serverele ANAF nu inseamna sa faci noduri sugubetze intre cele doua dispozitive ci sa corelezi incasarile realizate cu cele fiscalizate.

    Eu inteleg ca mata ai prins pica pe regimul burghezo-mosieresc nepesedizat care suge sangele poporului care voteaza cu cine zici mata si acuma vrei sa critici orice virgula din proiectele acestuia dar nu uita ca fara aia nu aveai de unde sa maresti cresterea de pensii, sporuri si salarii la tot demnitaru !!! 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

05 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0924
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4065
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6478
Gram de aur (XAU)Gram de aur223.0612

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
HackITall2
Women Professionals in the Automotive Industry
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro