Record de licitaţii eşuate pentru obligaţiunile unui stat eşuat

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 21 octombrie

Record de licitaţii eşuate pentru obligaţiunile unui stat eşuat

Cele mai recente licitaţii organizate pentru achiziţionarea obligaţiunilor guvernamentale pe piaţa primară au înregistrat un nou eşec. Băncile au refuzat oferta de obligaţiuni scadente în aprilie 2036 (ISIN RO1J9H39WKT4), cu o valoare nominală de 300 de milioane de lei, din cauza randamentului oferit de guvern, care a fost considerat insuficient. În aceste condiţii, numărul licitaţiilor eşuate din acest an a ajuns la 17, un nou record, după 16 licitaţii eşuate în 2017 şi 2019 (vezi graficul 1).

Evoluţia unor indicatori precum inflaţia sau datoria publică arată că probabilitatea "îmbunătăţirii" acestui record într-un ritm tot mai alert este extrem de ridicată. Creşterea numărului licitaţiilor eşuate a avut loc pe fondul unui avans accelerat al randamentelor pentru toate maturităţile (vezi graficul 2).

Record de licitaţii eşuate pentru obligaţiunile unui stat eşuat

Cu toate acestea, creşterea accelerată a randamentelor nominale a fost lăsată puternic în urmă de creşterea preţurilor, iar randamentele reale s-au "scufundat" în teritoriul negativ (vezi graficul 3).

Record de licitaţii eşuate pentru obligaţiunile unui stat eşuat

Astfel, randamentul mediu real pentru titlurile cu maturitatea la 6 luni a scăzut până la -4% în septembrie 2021, de la -1,4% în prima lună a acestui an, iar randamentul real al obligaţiunilor de 10 ani a scăzut cu 184 de puncte de bază, până la -2,14%.

Randamente mai mari înseamnă preţuri mai mici în cadrul tranzacţiilor de pe piaţa secundară pentru emisiunile existente şi conduce la scăderea valorii nominale a portofoliului de obligaţiuni guvernamentale deţinute de bănci. În plus, pentru susţinerea acestor pierderi nu există capital alocat, în condiţiile în care ponderea de risc pentru titlurile de stat este zero.

Creşterea dobânzilor are loc în ciuda încercărilor BNR de a ţine dobânda de politică monetară la un nivel cât mai scăzut, dar complet rupt de realitatea economică şi financiară a ţării noastre.

În minuta ultimei şedinţe de politică monetară, când BNR a decis majorarea dobânzii cu 25 de puncte de bază, până la 1,5%, se arată că membrii Consiliului de administraţie "au subliniat în mod repetat nevoia ancorării anticipaţiilor pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilităţii băncii centrale".

Pentru această "ancorare" ar fi nevoie de majorarea substanţială a dobânzilor. Aşa ceva nu este, însă, posibil. "S-a convenit că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, prin pierderile ample pe care le-ar provoca activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe un orizont mai îndelungat de timp", se mai subliniază în minută. Dincolo de faptul că la nivel global noţiunea de "inflaţie tranzitorie" nu prea mai apare în discursurile oficialilor băncilor centrale, recunoaşterea efectelor negative ale creşterii dobânzii asupra activităţii economice şi ocupării forţei de muncă reprezintă şi o recunoaştere implicită a distorsiunilor structurale grave induse în economie de menţinerea dobânzilor la un nivel artificial scăzut în ultimul deceniu.

Aceste costuri de finanţare scăzute au "stimulat" mai mult componenta speculativă, din care face parte sectorul construcţiilor rezidenţiale, dar şi segmentul construcţiilor de birouri.

Mai există, apoi, un aspect deloc de neglijat, în special din perspectiva unei bănci centrale care îşi face griji cu privire la credibilitatea sa.

Pe lângă faptul că a rămas în urma inflaţiei şi a dobânzilor pentru titlurile de stat, BNR nu pare interesată nici de rezultatele unor studii realizate chiar de economişti din bănci centrale importante, cum este Federal Reserve.

Pentru că dacă ar fi fost, atunci ar fi observat că "anticipaţiile" inflaţioniste au fost discreditate ca factor de alimentare al inflaţiei prezente.

"Economiştii şi factorii de decizie cred că aşteptările gospodăriilor şi ale firmelor privind inflaţia viitoare este un factor determinant al inflaţiei din prezent", se arată în rezumatul articolului "Why Do We Think That Inflation Expectations Matter for Inflation? (And Should We?)", publicat recent pe site-ul Federal Reserve.

Autorul, Jeremy B. Rudd, un economist cu o vechime de peste 20 de ani în banca centrală americană, a evaluat literatura de specialitate, teoretică şi empirică şi a ajuns la concluzia că "această credinţă are la bază o fundaţie extrem de şubredă, iar respectarea ei fără un punct critic de vedere poate conduce foarte uşor la erori serioase de politică economică".

În aceste condiţii, doar cei care nu doresc să vadă adevărata stare de lucruri îşi pot declara entuziasmul în faţa recentelor decizii ale agenţiilor de rating şi să ignore avertismentele incluse atât în argumentaţia de la Moody's cât şi în cea de la Standard and Poor's.

În decizia Moody's de îmbunătăţire a perspectivei ratingului de ţară Baa3, de la negativă la stabilă, se arată că motivele cheie au fost "perspectivele solide de creştere pe baza unui sector privat dinamic şi utilizarea fondurilor UE" şi "acţiunea procedurii de deficit excesiv ca ancoră a strategiei fiscale".

Oare de unde ar putea veni "dinamismul" sectorului privat, care este caracterizat de un grad mai mult decât precar de capitalizare? De la costurile tot mai mari determinate de creşterea preţurilor materiilor prime şi energiei? Sau poate de la întreruperile inevitabile şi tot mai dese ale alimentării cu energie electrică într-un viitor apropiat, pe fondul unei "politici" energetice a guvernului care pare construită pentru atingerea "ţintei" de subminare gravă şi iremediabilă a economiei naţionale?

Conform metodologiei UE, datoria publică a ajuns la 550,34 miliarde de lei în august 2021, respectiv 49,7% din PIB-ul estimat pentru 2021, de 1.108 miliarde de lei, valoare care apare în comunicatul INS nr. 261 din 11.10.2021.

După metodologia internă, care include garanţiile emise de autorităţile centrale şi locale, datoria publică a fost de 645,33 miliarde în august 2021, respectiv 54,9% din PIB-ul de 1.174,9 miliarde, valoare care apare în prognoza de vara 2021 a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

În ultimele două luni ale anului trecut au fost organizate 18 licitaţii pentru plasarea obligaţiunilor guvernamentale pe piaţa primară, dintre care 2 au fost eşuate.

Anul acesta condiţiile sunt mult mai bune pentru a fi depăşite noi culmi ale eşecului fără niciun efort, fără ruşine şi fără nicio responsabilitate în statul eşuat din ţara noastră.

Opinia Cititorului ( 19 )

  1. RUSINE bnr !!! De ce leu slab mereu ? Pai cum explicati ISTETILOR din bnr fenomenul cand am avut crestere economica peste media europeana si leul nostru tot in jos ?

    1. Cresterea economica peste medie am avut-o pentru ca a dat psd-ul legi prin care a umflat salariile si pensile normale si speciale pe datorie. Investitorii vad asta, BNR nu are ce face.

      cresterea economica s-a facut pe baza consumului alimentat de cresteri de salarii din pix la bugetari, cresteri de pensii si o crestere palida ca efect in sectorul privat. cresterea consumului a condus la un deficit si mai mare al balantei comerciale si de plati, punand presiune pe cererea de valuta. BNR. nu are o bagheta magica. desi obiectivul principal este mentinerea stabilitatiii preturilor, nu are ochelari de cal, in deciziile sale tine cont si de impactul pe care o decizie sau alta ar avea-o asupra activitatii economice, deficitelor, somajului etc. si trebuie sa incerce sa gaseasca solutia optima. si nu exista o formula, e pe "vazut si facut"

      deficitul balantei comerciale se regleaza prin intermediul cursului de schimb. BNR a mentinut acest curs de schimb la un nivel artificial, adancind deficitele.

      Problema reala o constitutie exportul mascat de profituri din Romania, opera corporatiilor private si de stat. :))) Puneti deficitele pe spanacul de cateva procente din PIB cat reprezinta salarii si pensii. Sa zicem ca o faceti din cauza propagandei securiste care va ofera zi de zi detergent pt creier. 

      VAB = ~90 din PIB. iar salariile sunt ~40% din VAB. deci salariile reprezinta ~36% din PIB, ceea ce nu reprezinta doar cateva procente. vorbim de sume brute. sumele nete reprezinta ~60%, deci cam 22% din PIB. Sumele distibuite din impozitele colectate de la cei care contribuie la VAB se duc in ~115 mld lei salarii bugetari si ~100 mld lei pensii, deci 225 mld sume brute, adica in termeni neti ~13.5% din PIB. in sumar, sume disponibile ca si venituri reprezinta ~35.5% din PIB. in conditiile unui deficit intern de oferta, cresterea veniturilor pune presiune pe importuri, iar o devalorizare a monedei nationale ar pune o presiune suplimentara pe inflatie, de aceea banca nationala trebuie sa gaseasca un echilibru. propaganda securista nu are ce spune aici, aici vorbeste manualul de economie. evident exista si transfer de profituri, la fel ca in orice alta tara, dar daca este sa vorbim de evaziune ar trebui mai curand sa ne uitam la TVA, iar evaziunea pe TVA. marile multinationalele cauta scheme de optimizare care sa fie legale sau cel mult in zona gri. evaziunea o fac firmele prietene de regula, care au protectie, daca vorbim de evaziune la scara mare

      După ce lași driblingurile, salariile și pensiile reprezintă câteva procente din PIB, valoarea reală a PIB-ului fiind fentată an de an exact de ceea ce spuneam eu, profitul exportat mascat de către corporații.

      Eu am spus că deficitele se reglează din curs, dacă e piață liberă, dacă e doar socialism inversat în care profiturile se privatizează, iar pierderile se naționalizează, atunci e OK, cum zici tu. 

      Să continue raptul!!! 

      PIB-ul se estimeaza prin 3 metode. Cea pe care am prezentat-o este doar una - metoda de productie. O alta este metoda cheltuielilor in care se aduna consumul si formarea bruta de capital, la cere se adauga soldul net al balantei comerciale (+/-). Ca ceea ce spui tu sa faca sens, ar insemna ca o proportie covarsitoare din acest sold al balantei comerciale sa fie fals, adica Romania de fapt are un excedent colosal al balantei comerciale, dar acesta este viciat de preturi de transfer semnificativ mai mari la import si mai mici la export. Asta se practica intradevar cu mare spor pana acum 10-15 ani. Intre timp, cei de la ANAF au mai invatat si ei cate ceva - primul lucru pe care il cer la o inspectie este dosarul preturilor de transfer. Cu siguranta se mai practica, ca peste tot, dar nu mai are proportii de masa de mult timp. Iar ciuguleli prin management fees sunt fix pix, sume neglijabile. Dar cred ca nu mai are rost sa continui

      nu ai cu cine, individul este pus pe injurat, dragnea era mai pe gustul lui ...

    dinamismul sectorului privat vine cu siguranta din LOCKDOWN ul presedintelui lucrului bine fact precum si limitarea accesului in orice incinta pentru PROSTANII NELIBERALI care nu vor sa se injecteze cu ce vrea OCulta mondiala. Privatul votant este defapt in faliment iar ce i care i falimenteaza stau ca regii in fiecare zi in Palatul Parlamentului taifasuind si clocind restrictii. MERITAM CE NI SE INTIMPLA, noi ii votam.

    Sa vii si sa acuzi "statul esuat" (pentru cele 17 licitatii ratate) intr-un 2021 marcat de turbulente la nivel regional si mondial, si intr-un context in care nimeni nu stie cat timp va ramane inflatia ridicata, este cel putin deplasat, in conditiile in care 2017 si 2019, adica bornele cu care este comparata situatia de astazi (cu cele 16 licitatii ratate fiecare), eram tot un stat esuat dar nimeni nu o recunostea oficial.

    Ma rog, asa li se pare unora, ca daca sarbatoresti centenarul cu o analfabeta premier se cheama ca esti stat functional, indiferent daca te conduce un mafiot de Teleorman si-un Andrusca la Economie. 

    In toata aceasta situatie, autorul compara un an al tuturor extremelor (inclusiv al notoriei lipse de educatie, fenomen care traverseaza complet ultima suta de ani de existenta a Statului) cu doi ani in care singura grija a fost cum sa scape Dragnea de puscarie, si conchide ca am depasit "noi culmi ale esecului": sa spui mersi, domnule Rechea, ca au fost doar atatea, iar data viitoare nu mai compara mere cu pere, ca e inutil! 

    1. Delir rezistent creierless.

      Fără să-l agreez prea tare pe Dragnea, guvernările lui au fost închegate economic, guvernări în care venitul mediu net a crescut cu 45% în nici 3 ani (nemaiîntâlnit în istoria României), taxele au scăzut, deficitul bugetului de pensii a scăzut cu 90%. Toate astea în timp ce datoria publică a scăzut, iar numărul de angajați a ajung la un record al ultimilor 20 de ani.

      Spre deosebire de #creierleșii furajați non stop de propagandă, Dragnea (și ăia de lângă el) au fost destul de vizionari încât să plafoneze prețul la energie/gaz știind foarte bine ce măcel urmează să se întâmple în lipsa ei. Rezultatele eliminării plafonării le vezi acum. 

      Lasa propaganda de partid!

      Ce au facut acolitii lui dragnea - teoriile unuia de la ase, nu-I mai retin numele, aplicate de valcov si teodorivici nu functioneaza. Degeaba forteaza statul salarii mai mari in sectorul public, daca sectorul privat nu le poate plati. Au facut legi pe baza carora ne-am imprumutat aiurea, pietele ne-au dat bani ca aveam datorie mica, acum nu mai tine, au ramas doar obligatiile de plata si datoriile uriase! 

    Asta meritam,daca am sustinut un guvern antinational prin inchiderea centralei dela Mintia si prin faptul ca pimul ministru atunci cand trebuia sa se ocupe de problemele tari se ocupa de vizite prin tara sa-si faca propaganda electorala,certurile din guvern cu USL,etc.Numai niste nesimtiti sau escroci mai pot sustine un asemenea premier.

    Ce sa mai spunem de jaful din bugetul Romaniei,ca ministru de finante si premier.E insulta adusa romanilor sa mai ramana premier.

    Portofoliul bancilor este 20-24% pe bonduri cu randament negativ, nu este exclus un default controlat în următoarele 12 luni. Poate ca este cea mai buna soluție pt un reset pe modelul Greciei - doar ca noi nu avem ECB în spate. Greu de tot !

    1. Nu are legatura randamentul real negativ al obligatiunilor detinute de banci, cu marcarea lor la piata ca pierdere neta. Vorbesti prostii.

      randamentul real negativ al titlurilor de stat detinute de catre banci se poate traduce cel mult printr-un cost de oportunitate. aceste titluri se reevaluaza pe seama capitalurilor proprii si nu produc pierderi monetare decat daca sunt vandute. atat timp cat sunt tinute pana la scadenta vor avea un efect temporar negativ asupra capitalurilor proprii, ceea ce in cazul unuor banci mai slab capitalizate ar insemna o restrangere a capacitatii de creditare. adevaratul risc major apare in caz de default al debitorului, adica statul in cazul asta, si suntem foarte departe de un astfel de eveniment

      În înțelepciunea ta n-ai înțeles ce-am spus: era vorba de situația de default ! După cum probabil știi, suntem 50% din PIB datorie publica și, mai ales, creștem cu 1% pe luna...

      Bancile isi raporteaza profitul la cosul de baza al lui nea Gheorghe. Se scumpeste fainurile, puff, s-a ras profitul la banca. Se scumpeste si cartoful, zbang 10% din profit. S-a scumpit "lumina", umbla ofiterele de credit goale prin birouri.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Dtlawyers
BTPay
Apanova
GRAMPET GROUP
Electromagnetica
ifep.ro
UNNPR

Curs valutar BNR

26 Noi. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3869
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7398
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8407
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.1246

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro