Abonament gratuit
Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”Videoconferinţa “Antreprenoriat fără gen”

Refugiul în aur

Adelina Toader, Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Investiţii Personale /

Refugiul în aur

Dochia: "Dacă două-trei săptămâni va creşte preţul pe bursă, atunci aurul nu va mai avea o evoluţie atât de accentuată"  

Mitroi: "Nu mai este momentul să investim în aur decât extrem de selectiv şi cu un capital foarte mic"

Codirlaşu: "FED-ul nu poate printa aur, şi atunci aurul poate rămâne şi pe viitor un activ de siguranţă"

Ca în orice criză economică, şi în această perioadă pandemică ce prevesteşte o recesiune investitorii sunt foarte atenţi la activele în care îşi plasează banii. Şi de data aceasta, aurul se numără printre câştigători, deşi nimeni nu ştie cum se va termina criza care ne paşte.

În ultima perioadă, cotaţia metalului galben a fost foarte volatilă, preţul acestuia cunoscând atât salturi importante, cât şi scăderi bruşte.

Experţii în domeniu reiterează faptul că aurul este activul de refugiu în momentele de panică economică. Analistul financiar Aurelian Dochia ne-a explicat: "Întotdeauna, aurul a fost principala monedă de refugiu, la fel cum se întâmplă şi acum. Doar că sunt diverse faze ale crizei şi ale investitorilor, care de multe ori sunt subiective. Toţi vedem aceleaşi lucruri, dar le interpretăm în mod diferit". Conform domnului Dochia, tendinţa reală de creştere a preţului aurului este clară şi nu s-a făcut simţită doar în ultimele două luni, ci cu mult înainte. Trendul de evoluţie pozitivă a cotaţei metalului galben se va menţine, deşi de la săptămână la săptămână am putea asista şi la unele scăderi ale preţului aurului, ne-a spus specialistul, apreciind: "Am observat, de asemenea, că pieţele bursiere au avut momente de optimism surprinzător, iar dacă acestea se comportă aşa, evident că aurul nu mai este foarte atractiv, pentru că acest metal este o investiţie pasivă. Adevăraţii investitori preferă să meargă spre pieţele de capital, unde riscul este mai mare, dar şi capacitatea de câştig este mai ridicată. În aceste condiţii, cred că, dacă două-trei săptămâni va creşte preţul pe bursă, atunci aurul nu va mai avea o creştere atât de accentuată, dar tendinţa pe termen lung, de exemplu pe trei ani, va fi de creştere". Aurelia Dochia opinează că atunci când există mişcări semnificative pe o piaţă mare, de multe ori în spatele lor se află şi actori mari, cum ar fi băncile centrale.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, în ultima perioadă, au existat intervenţii semnificative pe pieţele aurului, băncile centrale din Rusia şi China fiind mari cumpărători ai metalului galben.

Codirlaşu: "Băncile centrale au tipărit sume fără precedent pentru a lupta cu această criză"

În general preţul aurului este foarte volatil, iar în crizele financiare sau în episoadele de aversiune mare la risc investitorii îşi plasează banii în acest metal, preţul lui crescând, evidenţiază Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România. Specialistul ne-a precizat: "Băncile centrale au tipărit sume fără precedent pentru a lupta cu această criză, marile bănci centrale au tipărit ca niciodată. Şi, în condiţiile unei cantităţi mari de bani, vor fi căutate active rare, iar aurul esta un un activ rar. FED-ul nu poate printa aur, şi atunci aurul poate rămâne şi pe viitor un activ de siguranţă, având în vedere cât de multă monedă s-a tipărit. Aşadar, trendul pe care îl va avea preţul aurului pe termen lung va fi tot de creştere, însă pe fondul unei volatilităţi redicate, în funcţie de episoadele de risc. Pe risk on scade preţul acestuia, pe risk off creşte, dar pe un trend crescător, ca urmare a lichidităţii extrem de mare din piaţă, la nivel global. De asemenea, întrucât băncile centrale au injectat extrem de multă monedă pe piaţă, investitorii au cumpărat acum acţiuni pe pieţele de capital, estimând că, probabil, criza se va încheia în circa şase luni".

Conform domnului Cidirlaşu, tot activ rar este şi bitcoinul, care este foarte volatil, iar la finalul săptămânii trecute o astfel de monedă crescuse la peste 8.000 de dolari.

Mitroi: "Aurul nu mai reprezintă un activ de speculat"

Oamenii au senzaţia că vom ieşi repede din drama în care suntem, riscă mult capital şi pierd foarte mult, iar după criză cei săraci încep să piardă şi mai mult, întrucât ei cred că achiziţionează oportunităţi şi cumpără ori prea devreme, ori prea târziu, ne-a explicat Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale. Expertul ne-a menţionat: "Ce îi deosebeşte pe cei săraci de cei bogaţi? Sărăcia înseamnă că nu ai o strategie de management a riscului foarte bună. De asemenea, trebuie să fim atenţi şi la sistem. După criză se pierde foarte mult capital, iar în timpul crizei este pandemică pierderea de capital. Aşa s-a întâmplat şi cu aurul, care deja este foarte sus, ca preţ. Multitudinea de bani din pieţele mondiale impusă de băncile centrale, care există sub forma butonului de enter - cel de a tipări instantaneu, digital, bani - dă senzaţia că preţul riscul este foarte ieftin. Şi atunci, oamenii, văd aurul ca singur refugiu de protecţie la o inflaţie de viitor (ceea ce nu va fi, pentru că nu mai cresc salariile şi atunci nu mai avem argumentul numărul unu al inflaţiei). Teama instantanee de a fugi către un activ care să ne protejeze de o inflaţie a fost neadecvată. Ea a făcut sens în zilele imediate după corecţie, dar supralicitarea pe preţul aurului a condus la pierderi semnificative pentru investitorii minioni. Cotaţia metalului galben s-a reaşezat pe un nou palier".

Adrian Mitroi subliniază că perceptele fundamentale pe care le ştiam până acum nu funcţionează neapărat, în această perioadă pierzându-se foarte mulţi bani, în condiţiile în care volatilitatea extremă a pieţei este doar aparentă, fiind determinată de preţul foarte mic al riscului aparent indus de băncile centrale, în realitate preţul riscului fiind mult mai mare. Specialistul opinează: "Oamenii tind să ignore faptul că preţul riscului este mai mare decât pare. Aşadar, aurul, acum, sigur nu mai este activul de speculat, cum a fost imediat după criză. A intrat şi el în zona activelor financiare ca bursele, ca equity, petrolul şi valutele, a intrat într-o zonă de normalitate, din care este aproape imposibil să mai faci bani, dar este foarte simplu să pierzi bani. Părerea mea este că acum nu e momentul de achiziţie, decât extrem de selectivă şi cu un capital foarte mic, întrucât, dacă pierzi, îţi deteriorezi foarte tare capitalul. Acum este foarte riscant să speculezi, pentru că riscul pare foarte mic, pe fondul unei lichidităţi ridicate, însă acesta este extrem mare din volatilitatea implicită a pieţelor şi din amestecul evident al politicului, care nici nu putea să stea deoparte la această criză".

Aurul nu mai are un potenţial mare de creştere, apreciază Adrian Mitroi, adăugând: "Cei care au deţinut aur au vândut, iar celor mai mulţi dintre noi ne-a fost teamă, în primă fază, de efectul secundar al supra-lichidităţii, care credeam că va fi inflaţia sau deprecierea valutelor. Niciunul dintre aceste două lucruri nu s-a întâmplat, vom sta mult cu inflaţia jos, în scădere economică drastică şi în deficite bugetare foarte mari, pentru că nu mai avem presiune pe salarii şi presiunea materiilor prime.

Ca o concluzie, clasa mijlocie iar rămâne de căruţă, pentru că nu avem nişte reguli de management al riscului bine stabilite, din care ar trebui să înţelegem că nu trebuie nici să ne aruncăm orbeşte înainte, dar nici să stăm deoparte. Trebuie să intuim ce face politicianul, să ne poziţionăm şi faţă de politician, şi faţă de băncile centrale. Acestea contează foarte mult în ecuaţia prezentă a economiei".

Consiliul Mondial al Aurului: "În primul trimestru, preţul aurului a crescut cu 6%, exprimat în dolari americani, iar la finalul lunii aprilie, creşterea este 13%"

În acest an există un aspect care le domnină pe toate celelalte, respectiv coronavirusul cu toate consecinţele lui, au subliniat, vineri, reprezentanţii Consiliului Mondial al Aurului, într-o video-conferinţă. Conform acestora, răspândirea virusului şi blocajele economice şi sociale pe care le-a determinat au influenţat diferit sectoarele aurului. Cel mai proeminent impact, mai ales dacă luăm în calcul ce a influenţat preţurile în primul trimestru al acestui an, a fost cel asupra cererii de investiţii, susţin sursele citate. Acestea apreciază că am asistat la niveluri de investiţii instituţionale şi profesioniste şi fluxuri legate de acestea foarte substanţiale, în ultima perioadă.

"Am văzut un preţ al aurului ridicat şi în creştere începând din a doua jumătate a anului trecut, iar acest lucru a dus la creşterea interesului pentru produsele ce au la bază activul aur. Începând cu luna februarie, Covid 19 şi-a făcut simţită prezenţa şi a ajuns să domine sentimentul pe piaţă, atrăgând fluxuri importante către produsele ce evidenţiază caracterul de activ de refugiu al aurului. Acest fenomen a avut loc şi în contextul în care am asistat la o volatilitate crescută pe toate celelalte active financiare", au arătat reprezentanţii Consiliului Mondial al Aurului. Aceştia au mai spus că evoluţia metalului galben din primul trimestru a continuat şi în primele trei săptămâni din luna aprilie: "Pe parcursul primelor trei luni, preţul aurului a crescut cu 6%, exprimat în dolari americani, iar la finalul lunii aprilie, creşterea este 13%. Aceasta este o performanţă foarte puternică, în comparaţie cu alte active importante, însă acest lucru nu înseamnă că evoluţia sa a fost lipsită de volatilitate. Am văzut o scădere importantă a preţului la jumătatea lui martie, moment la care se pierduse aproape tot ce câştigase de la începutul anului, însă preţul a revenit după doar câteva zile".

Susţinută de investiţii, cererea de aur a înregistrat 1.083,8 tone (t), în primul trimestru al anului

Pandemia globală de COVID-19 a alimentat cererea de aur pentru investiţii într-un refugiu considerat sigur, compensând o slăbiciune accentuată în sectoarele pieţei orientate către consumatori.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cererea totală de aur din primul trimestru a crescut marginal, până la 1.083,8 t, ceea ce reprezintă un plus de 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Focarul de coronavirus, care a măturat globul în primul trimestru, a fost principalul factor care a influenţat cererea de aur. Pe măsură ce amploarea pandemiei - şi impactul economic potenţial cauzat de aceasta - au început să prindă contur, investitorii au căutat active de refugiu. ETF-urile de aur au atras intrări uriaşe, de plus 298 t, ceea ce a împins deţinerea globală a acestor produse la un nou record maxim de 3.185 t. Investiţiile totale în lingouri şi monede de aur au scăzut la 241,6 t (-6%), deoarece o scădere de 19% a cererii de lingouri (până la 150,4 t) a impulsionat o creştere bruscă a cererii de monede de aur, o majorare de 36%, până la 76,9 t, pe baza căutării unui refugiu de către investitorii de retail occidentali. Cererea de bijuterii, în mod surprinzător, a fost afectată în special de efectele focarului; cererea trimestrială a scăzut 39% până la un nivel record de 325.8 t. Cererea pentru domeniul tehnologiei a scăzut, de asemenea, la un nou nivel de 73,4t (-8%). Băncile centrale au continuat să cumpere aur în cantităţi semnificative, deşi cu o rată mai mică decât în primul trimestru al anului 2019: achiziţiile nete s-au ridicat la 145t (-8%). De asemenea, virusul a provocat perturbări în furnizarea de aur: producţia de minerit a scăzut la nivelul minim din ultimii cinci ani de 795,8 t (-3%).

ETF-urile de aur au înregistrat cele mai mari intrări trimestriale din ultimii patru ani, pe fondul incertitudinii globale şi al volatilităţii pieţei financiare. Exploataţiile acestor produse au atins un nivel record de 3.185 t până la sfârşitul primului trimestru, potrivit raportului Consiliului Mondial al Aurului.

Aceste intrări de investiţii au contribuit la împingerea preţului aurului la un nivel maxim din ultimii opt ani. În consecinţă, cererea globală de aur în termeni de valoare a atins 55 miliarde de dolari - cea mai mare de la trimestrul II 2013. Preţul a atins, de asemenea, valori maxime record în rupiile indiene, lira turcească şi leu, printre altele.

Pandemia a zdrobit cererea de bijuterii pe măsură ce guvernele de pe glob au impus măsuri de urgenţă. Cererea a înregistrat, astfel, cel mai scăzut record, determinată de o scădere de 65% a Chinei - cel mai mare consumator de bijuterii şi prima piaţă afectată de focar, conform sursei citate.

Băncile centrale au continuat să acumuleze aur, deşi se aşteptă ca achiziţiile nete să încetinească brusc. Pe fondul volatilităţii şi al incertitudinii crescute, rezervele globale de aur au crescut cu 145 t în primul trimestru. Însă Rusia a anunţat că îşi va suspenda programul de cumpărare pe termen lung din aprilie, ceea ce indică o încetinire accentuată a achiziţiei nete globale.

Aprovizionarea totală din Q1 a scăzut cu 4%, deoarece închiderile graniţelor cauzate de coronavirus au afectat producţia de mină şi reciclarea aurului. Operaţiunile au fost oprite la multe proiecte în încercarea de a stopa răspândirea virusului.

În plus, efectele pandemiei asupra aviaţiei globale au perturbat şi marile transferuri de aur şi au creat discrepanţe de preţ la nivel geografic. În mod normal, lingourile sunt transportate în avioane de pasageri, dar pe măsură ce operatorii aerieni au încetat să zboare, există mai multe neînţelegeri în logistica lingurilor. Parţial, acest lucru a creat diferenţa dintre preţul aurului futures la New York şi preţul spot la Londra. Conform analiştilor Zerohedge, această diferenţă persistă, deoarece arbitrii nu au acces suficient la finanţare, iar cererea din New York rămâne ridicată.

Totodată, pe 23 martie trei fabrici de aur din Elveţia s-au închis temporar pe fondul pandemiei de coronavirus, după ce autorităţile locale au dispus închiderea unei industrii neesenţiale pentru a reduce răspândirea coronavirusului, potrivit Reuters.

Bank of America: "Fed nu poate printa aur"

Spre deosebire de orice alte active, Fed nu poate printa aur, astfel că preţul acestuia continuă să crească având în vedere cererea tot mai mare pentru aur, confor Zerohedge.

Bank of America a anunţat recent că, în timp ce "dimensiunea bilanţurilor principalelor bănci centrale au fost stabile la 21- 28% din PIB în ultimul deceniu la fel ca preţul aurului", lucrurile se schimbă rapid şi" pe măsură ce băncile centrale şi guvernele îşi dublează bilanţurile şi deficitele fiscale ridicăm obiectivul nostru de 18 milioane de uncii de aur de la 2000 de dolari, la 3000 de doalri/uncie".

Banca a averitizat că "un dolar puternic, scăderea volatilităţii pieţei de equity şi o cerere slabă de bijuterii în India şi China pot rămâne frontale". În plus, Bank of America a mai informat că aurul este "ultima rezervă de valoare".

Potrivit analiştilor Zerohedge, în calitate de rezervă finală de refugiu, preţurile aurului au avut o evoluţie favorabilă în ultimele 15 luni, înregistrând o creştere de 12%, de când Fed a adoptat noua politică monetară în ianuarie 2019. Mai recent, preţurile aurului au continuat să înregistreze o evoluţie robustă, profiturile depăşind în mare măsură alte clase majore de active anul trecut. Doar obligaţiunile de lungă durată şi stocurile tehnologice de înaltă calitate au furnizat performanţe comparabile.

Desigur, metalul galben nu a avut un parcurs în linie dreaptă, conform datelor analizate. Aurul a continuat să se confrunte cu o volatilitate.

De altfel, Financial Times relata că există o absenţă aurului fizic în piaţă, raportată şi de către comercianţi care se plâng de o lipsă globală din ce în ce mai mare de lingouri de aur, deoarece izbucnirea pandemiei de coronavirusul a perturbat atât cererea, cât şi stocurile.

Opinia Cititorului ( 5 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Fed nu poate printa aur?

    Dar FMI, FMI poate printa aur? 

    Ce altceva sunt DST-urile decat aur virtual? 

    Imi amintesc ca un fond de investitii american specializat pe aur s-a inscris sa cumpere aur, cand FMI l-a scos la vanzare. FMI a satisfacut cererea Chinei de 200 de tone, dar nu si a fondului de investitii american, de doar 50 de tone. De ce? Pentru ca fondul american ceruse vanzarea "cu livrare", iar nu in DST. 

    Probabil ca FMI nici nu avea aurul scos la vanzare. 

    Deci?

    Se poate sau nu se poate printa aur? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Bitcoin-u a avut un randament mai bun in periaoda din grafic :))

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Traim lumea banilor si tranzacțiilor pe hartie, rupte de realitatea concreta.

    Preturile care asa zis le stabilesc sunt false ca sa justifice oceanul de bani creati din nimic si tranzactiile bancilor, fondurilor....sistemului financiar mondial. 

    Obs : - de fapt cotatia reala, in piata fizica a aurului este mai mare cu 10 - 12 % fiindca nu exista suficient aur fizic de 24 k care sa satisfaca cererea.

    Pretul care ii vedem il fac robotii 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Ceea ce traim astazi se numeste terorism financiar mondial, tolerat de guvernul global mondial din umbra.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Investițiile în perioade de criză sunt în permanență sub imperiul unui risc crescut, motiv pentru care, umanitatea a alergat mai mereu către metalul galben, considerându-l un soi de refugiu.

    În prezent, avem de-a face cu o criză puțin atipică, dar cu efecte mult mai ample la nivel mondial decât precedenta criză, ce plecase de la prăbușirea unor bănci americane. Acea criză a putut fi mult mai ușor gestionată, deoarece era mult mai predictibilă în evoluția sa, decât este aceasta, care este provocată de un virus pandemic. De aceea, și refugiul va fi atipic. Lumea se schimbă radical, iar inadaptabilii nu-și mai pot găsi locul în viitor. Această criză va marca o mare schismă între trecut, prezent și viitor. Nimic din ceea ce a fost nu va mai fi!

    Cât privește investițiile în aur, acestea vor favoriza pe marii cumpărători în detrimentul micilor cumpărători. Primii își vor asigura un statut (ei nu vor cumpăra kilograme de aur pentru a vinde câteva grame), pe când cei din urmă vor fi cei ce se vor confrunta cu riscul nelichidității aurului, căci nicăieri nu se exprimă vreun preț în aur, iar când vor fi siliți să recurgă la mica lor vistierie, vânzând vreo bijuterie de familie, vor suferi o mare pierdere, căci vor obține un preț de nimic. Li se va spune că pe așa vremuri nimeni nu-și permite să cumpere aur, iar prețul oferit e "favoare" pe care speculantul i-o oferă nevoiașului vânzător. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS