ROMÂNIA-CHINA / DORU COSTEA: Plănuim să deschidem o facilitate pentru sectorul privat din România care să acţioneze "la faţa locului", în China

Ancuţa Stanciu
Ziarul BURSA #Companii / 9 iulie 2012

Plănuim să deschidem o facilitate pentru sectorul privat din România care să acţioneze "la faţa locului", în China

Interviu cu Excelenţa Sa, domnul Doru Costea, Ambasadorul României în China

Reporter: Cum apreciaţi dezvoltarea relaţiilor economice româno-chineze, în această perioadă de criză economică mondială?

Doru Costea: Contextul în care se desfăşoară relaţiile româno-chineze, în principal în domeniul economic, este determinat de mai mulţi factori: acumularea de capital politic în decursul celor peste 60 de ani ai relaţiilor diplomatice, şi care a condus la consolidarea cunoaşterii şi încrederii reciproce; evoluţiile înregis-trate de statutul Româ-niei, respectiv al Chinei, pe plan internaţional - Româ-nia este membru al UE, iar China a devenit a doua economie a lumii; creşterea complexităţii economiei mondiale, ca efect al globalizării proceselor şi fenomenelor componente etc. După criza prin care a trecut la sfârşitul anilor '90, Asia s-a afirmat constant ca zonă de creştere economică, iar China a constituit un factor stimulator decisiv în acest proces.

În plan bilateral, suntem bucuroşi că 2011 a fost un an record al schimburilor comerciale, valoarea lor fiind de 4,2 miliarde US$. Este important că exportul României a înregistrat, de asemenea, un nivel record: 659 milioane US$, în creştere cu peste 32% faţă de 2010. În primele trei luni ale anului 2012, exportul românesc în China a înregistrat o uşoară scădere, de 1,28%, faţă de perioada similară din 2011, dar şi importurile au scăzut, cu peste 18%, ceea ce a condus la diminuarea deficitului comercial cronic din relaţia bilaterală.

Sunt de reţinut aici câteva aspecte: în primul rând, există diferenţe între statisticile noastre şi cele ale autorităţilor vamale chineze, mai ales ca urmare a modalităţilor diferite de înregistrare a schimburilor comerciale: partenerii chinezi iau în calcul certificatul de origine, iar preţurile sunt CIF, care includ şi valoarea transportului, pe când noi luăm în calcul preţurile FOB; astfel, statisticile chineze arată că exportul românesc în China a fost de 948 milioane US$ în 2011. Examinăm şi alte cauze posibile ale aces-tor discrepanţe. În al doilea rând, indiferent de modalitatea de calcul, persistă un deficit comercial considerabil, care se reduce într-un ritm mult prea lent faţă de potenţialul comerţului bilateral. În al treilea rând, este imperativă activarea substanţială a promovării exporturilor noastre către piaţa chineză, cu atât mai mult cu cât autorităţile au decis revizuirea modelului de creştere economică prin stimularea puternică a consumului intern şi a importurilor: până în 2015 au fost alocate importurilor peste 8.000 miliarde US$. Această orientare strategică trebuie conştientizată în profunzime de cercurile de afaceri din România pentru reorientarea pe termen mediu şi lung a exporturilor către uriaşa piaţă chineză.

Reporter: Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Afacerilor Externe, respectiv Ambasada României în China pentru dezvoltarea acestor relaţii?

Doru Costea: Suntem angajaţi, asemenea tuturor ambasadelor României, în promovarea intensă a diplomaţiei economice. Componentele sale principale, determinate de funcţiile instituţionale ale misiunii diplomatice, includ trei categorii de acţiuni: informarea constantă şi credibilă a partenerilor chinezi cu privire la proiectele de investiţii din România; promovarea produselor româneşti pentru export; informarea actualizată, în ambele sensuri, cu privire la evoluţiile economiei româneşti, respectiv chineze.

În fiecare dintre aceste direcţii avem acţiuni concentrate pe grupe de parteneri, pentru cultivarea şi menţinerea atenţiei acestora asupra propunerilor făcute şi situaţiei economiilor noastre.

Organizăm periodic întâlniri cu partenerii interesaţi în proiectele de investiţii şi seminarii, mese rotunde, simpozioane cu oamenii de afaceri chinezi şi români, fie sectoriale - de exemplu, la 25 aprilie am organizat la Ambasadă un seminar "România - ţara vinului", cu participarea a cinci producători şi exportatori de vin din ţară şi circa 100 de reprezentanţi ai companiilor chineze importatoare - fie generale; la 28 mai, în contextul vizitei la Beijing a domnului Lucian Isar, ministru delegat pentru mediul de afaceri, am organizat un seminar de prezentare a proiectelor de investiţii din mai multe domenii. Ne deplasăm şi în provincii, unde avem întâlniri de prezentare a potenţialului de cooperare bilaterală, cu mesaje adecvate specificului comunităţilor de afaceri locale.

Este necesară sublinierea a două aspecte fundamentale: în primul rând, ambasada poate să acţioneze în domeniul diplomaţiei economice până la un punct, anume până în momentul în care partenerii se întâlnesc şi convin asupra unui proiect, inclusiv cu ajutorul expertizei de negociere pe care o punem la dispoziţie prin specificul meseriei noastre. Ambasada nu poate să realizeze ea proiectul; nu poate să obţină ea aprobări, avize legale şi tehnice, după cum nu poate nici să ofere spre examinare propuneri superficiale, intenţii vagi sau dorinţe de moment. Vorbind de contextul crizei, trebuie să ţinem minte tot timpul că suntem într-o lume tot mai competitivă: România nu este singura ţară care oferă perspective de dezvoltare, oricât de bune ar fi ele.

Al doilea aspect: cooperarea strânsă pe orizontală între agenţiile guvernamentale din ţară, între acestea şi mediul de afaceri şi între mediul de afaceri şi ambasadă. În virtutea experienţei personale în această privinţă, apreciez cu toată convingerea cooperarea foarte bună şi dialogul intens şi constructiv dintre ambasadă şi instituţiile din ţară - MAE şi MECMA, în primul rând - precum şi disponibilitatea organizaţiilor oamenilor de afaceri de a ne semnala proiectele pe care le au în vedere. Peste câteva luni avem în plan deschiderea unei facilităţi dedicate sectorului privat din România care să acţioneze "la faţa locului", în China, prin reprezentanţii săi, iar iniţiativele unor camere de comerţ judeţene de a deschide birouri de reprezentare în oraşe din China se bucură de întregul nostru sprijin.

Reporter: Oamenii de afaceri chinezi s-au plâns de faptul că autorităţile noastre nu sunt deschise pentru dezvoltarea relaţiilor româno-chineze, mai ales din cauza influenţei UE care a atenţionat statele membre să fie prudente în relaţiile cu China. Cum comentaţi?

Doru Costea: În momentul în care voi avea în faţă un exemplu concret de astfel de comportament voi putea să-l comentez. Până atunci, amintesc rezultatele considerate excelente de oficialii chinezi şi ai Uniunii Europene la finalul dialogului UE - China la nivel înalt din februarie, de la Beijing; printre altele, a fost înfiinţat parteneriatul în problemele urbanizării; în iunie a avut loc prima reuniune la nivel înalt pe probleme de energie; este în plină dezvoltare o cooperare extrem de intensă în domeniul gestiunii resurselor de apă; investiţiile chineze în Europa sunt în continuă creştere, iar argumentele sunt mult mai multe. Parteneriatul strategic dintre UE şi China este o relaţie de complexitate şi amploare fără precedent, chiar unică în peisajul economiei globale, iar componenta economică şi comercială este deosebit de dinamică: în 1992 schimburile comerciale erau ca şi inexistente, iar în 2011 au depăşit 460 miliarde. La un seminar desfăşurat la Bruxelles în luna iunie trecut, s-a arătat că, dacă între 2003 şi 2008 investiţiile chineze în Europa au fost în medie mai puţin de un miliard de euro pe an, în 2011 nivelul acestora a ajuns la 7 miliarde.

Cred că prudenţa este una din caracteris-ticile definitorii ale profesionismului, inclusiv în afaceri: dacă a fi prudent înseamnă că partenerii într-o afacere trebuie să fie convinşi că fiecare acţionea-ză în deplină concordanţă cu principiile economiei de piaţă, ale concurenţei şi transparenţei, cu legislaţia în vigoare pe teritoriul respectiv, atunci îndemnul este binevenit pentru toată lumea. Partenerii noştri chinezi sunt companii care se adaptează şi se integrează tot mai mult şi mai bine în mediul global al afacerilor; este un proces de învăţare continuă care, de altfel, este caracteristic şi oamenilor de afaceri români.

Cât priveşte deschiderea noastră faţă de cercurile de afaceri chineze, am să vă dau două exemple, care pot părea detalii, dar care sunt semnificative: numai în perioada 1 aprilie - 21 iunie din acest an, Secţia Consulară a Ambasadei de la Beijing a emis 596 vize pentru afaceri - la care se adaugă şi vize de acest gen acordate de Consulatul General al României de la Shanghai. Numeroşi oameni de afaceri chinezi care au vize Schengen pot ajunge în România fie obţinând vize de la alte misiuni diplomatice româneşti din statele UE, fie în tranzit: reglementările le permit să petreacă 5 zile în România în drumul spre casă dacă au această viză. Este evident că numărul total al oamenilor de afaceri chinezi care vin în România este mai mare decât ceea ce avem înregistrat la Beijing.

Al doilea "detaliu": am alocat firmelor şi companiilor chineze care sunt parteneri majori actuali sau potenţiali perioade speciale de prezentare la Secţia Consulară pentru soluţionarea problemelor legate de viză, astfel încât timpul de aşteptare să fie cât mai scurt cu putinţă.

Disponibilitatea de cooperare cu China la nivelul autorităţilor şi companiilor din ţară a devenit o realitate consacrată. Există un grup inter-departamental dedicat cooperării bilaterale cu China, coordonat de ministrul delegat pentru mediul de afaceri, membru al Guvernului, care continuă la un nivel superior iniţiativa lansată de MAE în 2010. Domul ministru Lucian Isar a vizitat China în luna mai la foarte puţin timp după preluarea acestei responsabilităţi şi a informat partenerii chinezi, oficiali şi reprezentanţi ai cercurilor de afaceri, despre hotărârea Guvernului Româ-niei de a acţiona ferm şi constant pentru impulsionarea reală a cooperării bilaterale, mai ales în domeniul investiţiilor. Susţinem abordarea strategică a acestei cooperări, conceperea sa pe termen mediu şi lung: însăşi proiectele pe care le avem în vedere sunt de aşa natură, prin valorile pe care le presupun şi prin complexitatea proceselor de cooperare necesare pentru realizarea lor.

Reporter: Care sunt domeniile de interes pentru partea chineză? Care sunt cele mai importante investiţii chineze din România şi la ce valoare se ridică?

Doru Costea: Infrastructura, energia convenţională şi cea regenerabilă (eoliană şi solară), protecţia mediului, tehnologia informaţiei, agricultură, pentru a enumera doar câteva. La 31 martie 2012 investiţiile chineze în România erau de 406 milioane US$; prea puţin, după părerea ambelor părţi. Dintre proiectele mai importante reţinem fabrica de biciclete de la Deva, fabrica de ţigarete de la Parscov (Buzău), fabrica de tamburi tipografici gravaţi cu laser de la Ploieşti, fabrica de confecţii textile din Giurgiu, Centrul R&D Huawei din Bucureşti şi altele.

Reporter: Care sunt cele mai importante inves-tiţii româneşti în China?

Doru Costea: Deocamdată, nu avem investiţii în China. Există, însă, societăţi mixte pentru importul şi comercializarea vinurilor româneşti pe piaţa chineză, la Harbin, la Tianjion şi la Ningbo şi o societate românească de brokeraj maritim la Shanghai.

Reporter: Multe ţări europene văd China ca fiind salvatorul crizei. Cum comentaţi?

Doru Costea: Afirmaţia că evoluţia economică a Chinei este un miracol a devenit aproape un lucru comun, dar, cu toate acestea, nu este mai puţin adevărată. Cu un ritm mediu de creştere de 10% timp de mai multe decenii, cu rezerve valutare de pes-te 3 mii de miliarde de dolari, cu peste 400 de milioane de chinezi scoşi de sub pragul de sărăcie şi cu foarte multe alte exemple de aceeaşi factură, afirmaţia de mai sus argumentată temeinic. Din aceas-tă perspectivă, raţionamentul este simplu: economia care a înregistrat aceste succese timp de peste treizeci de ani poate să fie "salvatorul" crizei.

Ştim, însă, foarte bine, că nimic nu este atât de simplu pe cât pare. Chiar şi întrebarea este un exemplu în acest sens: pentru că Uniunea Europeană traversează, evident, o criză - şi nu numai UE, de altfel - însă caracteristicile sale sunt mult mai complexe chiar decât Marea Criză din perioada interbelică, evocată uneori ca termen de comparaţie. Răspunsul, pe scurt, cred că poate fi găsit în formula al cărui factor comun este sintagma "mai mult/multă": "mai multă Europă, mai multă cooperare, mai multă consecvenţă, mai multă încredere reciprocă...". Disponibilitatea Chinei de a contribui la soluţionarea problemelor generate de criză, inclusiv în UE, trebuie văzută drept factor complementar, poate chiar stimulator al eforturilor şi măsurilor adoptate de UE în acest sens. China poate să ajute UE să depăşească criza, după cum şi UE este în măsură să contribuie la rezolvarea multor provocări cărora trebuie să le facă faţă China în perioada actuală şi următoare. Cred că şi aici regăsim esenţa relaţiei de parteneriat dintre cele două părţi.

Reporter: Vă mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
digi.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6535
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2157
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8883
Gram de aur (XAU)Gram de aur353.6146

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb