ŞANSE INFIME PENTRU UN GUVERN USRCabinetul Cioloş, sub spectrul respingerii

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 20 octombrie

Cabinetul Cioloş, sub spectrul respingerii

Plenul reunit al Parlamentului este convocat să se pronunţe, astăzi, cu privire la învestirea lui Dacian Cioloş în funcţia de premier şi a Cabinetului propus de acesta. Misiunea guvernului monocolor USR este aproape imposibilă în cadrul şedinţei Parlamentului, ce ar urma să înceapă la ora 10, atât timp cât aproape toţi miniştrii propuşi de Dacian Cioloş (o singură excepţie - Cătălin Drulă pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii) au fost avizaţi negativ de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Avizul comisiilor este consultativ, dar reprezentanţii PSD şi AUR din cadrul acestor comisii au precizat clar că nu vor vota guvernul Cioloş, în timp ce PNL şi UDMR se vor abţine de la votul de învestitură. În aceste condiţii, Dacian Cioloş este sigur doar de votul celor 80 de deputaţi şi senatori pe care îi are USR în Parlament.

Ceea ce s-a întâmplat în comisiile de specialitate a fost taxat de USR, care, într-un comunicat postat pe pagina oficială de Facebook a arătat: "Avem o nouă majoritate USL în Parlamentul României. PSD şi PNL resping braţ la braţ candidaţii propuşi de USR pentru ministere. Nu reuşesc să treacă peste propriile lor supărări, interese, calcule politicianiste. Votul pe care îl vedem în comisii nu are nimic de-a face cu măsurile din program sau calitatea miniştrilor".

Audierile de ieri au fost destul de tensionate, reprezentanţii PSD şi AUR acuzând în mai multe rânduri că USR îşi bate joc de cetăţeni în actuala criză sanitară pandemică din ţara noastră şi a mai adăugat încă 10 zile de instabilitate politică propunând un premier şi un guvern care nu au nicio şansă la învestire de către Parlament.

Cele mai intense dezbateri au fost cele din comisiile care i-au audiat pe Dan Barna - vicepremier şi ministru desemnat pentru Afacerile Externe, Cristian Ghinea - ministru desemnat pentru Investiţiile şi Proiectele Europene, Cătălin Drulă - desemnat pentru portofoliul de la Transporturi şi Infrastructură, Cristina Prună - ministru desemnat pentru Energie, Ionuţ Moşteanu - ministru desemnat pentru Dezvoltare, Lucrări Publice şi Administraţie, Claudiu Năsui - desemnat pentru portofoliul de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Dragoş Pîslaru - propunerea de ministru al Finanţelor Publice, Stelian Ion - pentru Ministerul Justiţiei şi Ioana Mihăilă - desemnată pentru şefia Ministerului Sănătăţii.

Dragoş Pîslaru: "Intrarea în zona Euro, cel mai devreme în 2027"

Ministrul desemnat pentru conducerea Finanţelor Publice, Dragoş Pîslaru a afirmat în faţa comisiilor reunite de buget-finanţe că aderarea ţării noastre la zona Euro trebuie să fie o chestiune de strategie pentru următorii ani.

"Parcursul pe care îl avem ne poate asigura intrarea în antecamera acestei zone - ERM II - în 2025. De obicei se stă doi ani acolo înainte de aderarea la zona Euro şi pentru ca să ajungem în antecamera respectivă ar trebui să ne uităm la ce face acum Bulgaria în acest sens", a spus Dragoş Pîslaru.

În ceea ce priveşte conducerea Ministerului Finanţelor, Pîslaru consideră că trebuie luate urgent măsuri pentru patru teme: implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, criza sanitară, criza energetică şi aprobarea bugetului pentru anul 2022.

"Legat de PNRR, Ministerul Finanţelor trebuie să ia măsuri pentru a asigura accelerarea procedurii de prefinanţare. Eu consider că avansul de 3,8 miliarde euro trebuie să intre în ţara noastră înainte de 31 decembrie 2021. De aceea este important să aşezăm cadrul instituţional prin care sutele de angajamente şi ţinte să fie dispoinibile online, pentru ca toată lumea să înţeleagă unde şi pe ce se duc banii", a spus Dragoş Pîslaru.

Domnia sa a precizat că pentru depăşirea actualei crize sanitare, Ministerul Finanţelor trebuie să asigure resursele financiare pentru a avea toate elementele necesare, cum ar fi accesibilitatea testelor, achiziţiile de medicamente, măsurile de sprijinire a campaniei de vaccinare, măsurile de sprijinire a antreprenorilor şi angajaţilor care suferă din cauza lipsei predictibilităţii şi a restricţiilor.

Pentru soluţionarea crizei energetice, Dragoş Pîslaru consideră că Ministerul Finanţelor trebuie să calculeze impactul pe care îl vor avea proiectele de lege care se află acum în Camera Deputaţilor şi să se asigure că deţine resursele financiare necesare implementării respectivelor acte normative.

"Discutăm despre reducerea TVA la 5%, exceptarea pentru şase luni a plăţii certificatelor verzi şi de credit fiscal pentru IMM-uri", a spus ministrul desemnat al Finanţelor Publice.

În privinţa bugetului pentru anul viitor, Dragoş Pîslaru consideră că întocmirea acestuia va fi un test major pentru corecţia bugetară asumată, prin prisma cheltuielilor generate de noua criză sanitară din ţara noastră şi a dezechilibrelor mari privind balanţa externă.

"Există întotdeauna o tensiune în buget (...) şi ai de ales dacă să eviţi sau nu un impact negativ, adică închiderea unor activităţi - fapt ce nu îţi va mai aduce venituri. Luăm în calcul fondurile europene, deblocarea unor resurse prioritare pentru a fi absorbite în bugetul naţional. Până în 2026, absorbţia acestor fonduri europene putea constitui 3,6% din consolidarea deficitului bugetar", a precizat Dragoş Pîslaru.

Chestionat de reprezentanţii PSD care va fi impactul măsurii "zero taxe pe salariul minim" inclusă în programul de guvernare a Cabinetului Cioloş, domnul Pîslaru a spus: "Am redus aplicabilitatea acestei măsuri doar pe un singur sector pilot - HoReCa, care este puternic încercat acum. Impactul estimat este de 1,8 miliarde lei în primă fază şi vorbim mai mult despre un sprijin pe timp de pandemie. Suntem în zona de proiect pilot şi deocamdată nu o putem extinde până când nu vedem care este impactul real".

Armată europeană, cu industrie naţională de apărare la pământ

Dan Barna, propunerea de vicepremier şi ministru de Externe a lui Dacian Cioloş, a declarat că înfiinţarea unei eventuale armate europene separată de NATO "e cea mai proastă abordare posibilă", adăugând că "dezvoltarea strategică trebuie făcută complementar cu NATO, umbrela cadru sub care funcţionăm".

"Relaţia cu SUA e unul din cei trei piloni ai politicii externe a României. Dar oportunitatea pe care o avem ca ţară vine în contextul în care SUA şi-au luat mâna în mod formal de pe toate zonele şi de pe estul Europei, mutându-şi priorităţile pe zona Pacificului. (...) Toate aceste lucruri funcţionează în măsura în care înţelegem că o eventuală armată europeană separată este cea mai proastă abordare posibilă. Dacă intrăm iar într-o fugăreală de alocat resurse pe cumpărat submarine mai performante, în paralel cu un NATO care funcţionează... Cred foarte mult că dezvoltarea strategică trebuie făcută complementar cu NATO, umbrela cadru sub care funcţionăm", a afirmat Dan Barna.

El a vorbit şi despre necesitatea ca românii din diaspora să îşi poată exprima opţiunea la alegerile locale din ţară, chiar dacă nu sunt prezenţi în localitatea în care îşi au domiciliul.

"În realitate, dacă vrem să folosim resursa aceasta foarte valoroasă, foarte mulţi dintrei ei nu sunt doar bancomate, sunt profesionişti care au acumulat o experinţă şi un know-how valoros. Direcţia e de a le da şansa să voteze la alegerile locale, iar statul român trebuie să le faciliteze acest acces", a spus Dan Barna.

Referitor la apărarea ţării noastre în calitate de membru al NATO, propunerea USR pentru şefia Ministerului Apărării Naţionale, Nicu Fălcoi a spus că printre priorităţile sale se numără asigurarea resurselor militare la minim 2% din PIB, asigurarea obiectivelor din Strategia Naţională a Ţării şi modernizarea armatei.

În legătură cu înzestrarea şi dotarea tehnică a forţelor armate, Nicu Fălcoi a arătat că în acest moment este o diferenţă de la cer la pământ între industria de apărare de stat şi industria de apărare privată, ultima fiind foarte dinamică şi în topul mondial.

"Industria de stat din acest domeniu are din păcate picioare de lut pentru că la conducerea unităţilor de producţie din subordinea companiei Romarm au fost numiţi administratori pe criterii politice şi nu pe criterii de competenţă. Ne dorim să atragem investitori serioşi, din mediul privat, care să administreze şi să restarteze companiile din industria de apărare de stat. (...) Oficiul Naţional de Offset este o structură care urma sa fie schimbată din temelii. În acest moment nu îşi mai face treaba pe care trebuia să o facă şi rezultatele sunt neglijabile. Acolo trebuie o intervenţie foarte rapidă, pentru că toate achiziţiile MApN nu ar trebui să se mai facă fără offset", a spus Nicu Fălcoi.

Tranziţia energetică şi modernizarea economiei făcute "pe calapodul nostru"

Cristina Prună, ministrul desemnat de Dacian Cioloş pentru a prelua portofoliul Energiei, a afirmat că ţintele din programul Comisiei Europene "Fit for 55%", trebuie atinse ţinând cont de condiţiile existente în sistemul energetic naţional.

"Noi avem nişte angajamente la nivel european, trebuie să le respectăm, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne uităm la cum arată mixul energetic românesc şi cum putem să ne asigurăm continuitatea aprovizionării şi furnizării de energie electrică. Eu sunt o mare susţinătoare a tranziţiei cu gaze naturale pentru a atinge ţintele stabilite de Comisia Europeană. Nu cred că având doar energie regenerabilă putem atinge acele ţinte. Avem capacităţi de producţie hidro, avem producţie pe bază de nuclear şi vrem să facem şi reactoarele 3 şi 4 la Centrala de la Cernavodă, avem producţie pe bază de biomasă, pe energie eoliană, dar trebuie să ne asigurăm că potenţialul pe care îl avem şi resursa umană ne pot ajuta să atingem acele ţinte. Trebuie să ne asigurăm că nu distrugem locuri de muncă şi că preţul energiei nu creşte doar pentru că închidem nişte capacităţi de producere a energiei înainte de termen; trebuie să atingem ţintele europene pe calapodul nostru", a precizat Cristina Prună.

Legat de ţintele europene, ea a afirmat că majorarea preţurilor certificatelor de CO2, care au ajuns la 65 de euro bucata, va pune presiune pe producătorii de energie pe bază de carbune şi că singura soluţie pentru aceştia o reprezintă investiţiile în tranziţia energetică şi în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile.

"În acest moment, Complexul Energetic Oltenia nu poate să facă faţă pieţei şi nu poate să aibă o activitate viabilă. Dacă CEO nu se poate susţine, va fi grav pentru că vorbim despre 12000 de oameni care lucrează efectiv acolo şi despre aportul pe care acest producător îl are în sistemul energetic, aport cuprins între 15% şi 20%. De aceea trebuie să avem un plan aprobat de Comisia Europeană pentru a începe modernizarea CEO pe care să o facem până în 2032, inclusiv cu ajutorul celor 10 miliarde euro din Fondul de Modernizare", a spus Cristina Prună.

În privinţa creşterii galopante a preţurilor din energie, doamna Prună a menţionat că proiectele legislative aprobate în Senat pentru protecţia consumatorilor casnici şi a IMM-urilor trebuie să treacă urgent şi de votul Camerei Deputaţilor.

"Sunt soluţii pe termen scurt, stingem nişte incendii, dar soluţiile pe termen lung sunt investiţiile în sectorul energetic, care ne vor asigura resursele necesare şi preţuri corecte pentru consumatori. (...) Este imperativ să accesăm cele 10 miliarde euro pe care le avem prin Fondul de Modernizare şi ne trebuie un cadru legislativ necesar. Companiile de stat trebuie eficientizate, iar numirile în Consiliile de Administraţie trebuie făcute pe criterii de competenţă şi profesionalism şi trebuie depolitizate autorităţile din domeniul energetic", a spus Cristina Prună.

Colegul său de partid, Claudiu Năsui, desemnat pentru a fi reînvestit ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a susţinut în faţa comisiilor de specialitate ale Parlamentului că va continua implementarea măsurilor luate anul acesta, în cele opt luni de mandat în fruntea aceluiaşi minister.

"Trebuie să finalizăm finanţarea pentru schemele de ajutor de stat. Un sector extrem de afectat de pandemie şi care are nevoie de măsurile statului pentru a depăşi pandemia este sectorul HoReCa. Multe firme o duc foarte greu. Am avut o schemă de ajutor de stat care a încetinit puţin. Banii trebuie daţi cât mai repede. (...) Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poate face statul antreprenorului este să nu îi mai pună beţe în roate, iar aici vorbim despre debirocratizare", a declarat Claudiu Năsui.

Referitor la companiile de stat cu probleme, cu datorii imense, aflate în subordinea Ministerului Economiei, el a menţionat că trebuie făcut ceva pentru a viabiliza companiile respective, pentru decăpuşarea lor, şi pentru continuarea procedurilor de numire a managementului pe criteriul profesionalismului.

Privitor la listarea companiilor de stat, el a spus că este necesară, dar găurile negre din economie fie vor fi rentabilizate, fie vor fi închise.

"Unele companii de stat trebuie închise. De 30 de ani tot facem retehnologizări, putem continua aşa dar nu o să avem o ţară mai bogată şi nu o să fim mai prosperi", a precizat Claudiu Năsui.

ARF - o instituţie inactivă, Anghel Saligny - un program ce are nevoie de ajustare

Cătălin Drulă, propunerea de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii - singurul ministru avizat pozitiv de comisiile de specialitate - a prezentat proiectele de infrastructură de transport ce pot fi realizate în perioada următoare din PNRR şi din fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027. Social-democraţii l-au acuzat că nu doreşte finanţarea magistralei de metrou M6, către aeroportul Otopeni, şi nici modernizarea DN 71 Bâldana - Târgovişte - Sinaia, la drumul naţional fiind chiar anulat contractul. Referitor la M6, Drulă a spus că actualul tren de suprafaţă este mai rapid şi mai eficient decât o eventuală linie de metrou către aeroport.

Reprezentanţii PSD l-au întrebat de ce mai există Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), în condiţiile în care nu a fost achiziţionat materialul rulant necesar.

"În ceea ce priveşte ARF, nu vreau să fiu polemic, dar guvernul Cioloş a adoptat doar cadrul legal, era obligaţie asumată de un guvern PSD înainte, iar operaţionalizarea s-a făcut de domnul Cuc (n.red. - Răzvan Cuc - fost ministru social-democrat al Transporturilor), care a umplut-o de oameni nepotriviţi. Să nu ne mai aducem aminte de primul preşedinte, parcă un domn Marian Păun, care avea reale dificultăţi în a se exprima în limba română. În momentul în care am văzut dezastrul pe care l-a făcut ARF prin inacţiune în acest timp, mi-am pus întrebarea dacă nu cumva e o soluţie desfiinţarea rapidă. Consider că, dacă păstrăm ARF, ea trebuie reformată, iar dacă o desfiinţăm competenţele ei să le aducem în zona ministerului", a spus Cătălin Drulă.

Ionuţ Moşteanu, propunerea pentru şefia Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a adus în discuţie adoptarea de către guvernul Cîţu a Planului Naţional de Investiţii Anghel Saligny, moment care a constituit primul pas în ruperea coaliţiei de guvernare.

"USR nu a fost împotriva dezvoltării localităţilor mici. Ştiu că au resurse limitate. Trebuie să ne asigurăm că fiecare leu va face diferenţa şi să nu repetăm din greşelile trecutului; am cerut transparenţă. Nu vrem să mai vedem proiecte de mântuială. E nevoie de o reformă a programului Anghel Saligny. (...) Bugetul naţional nu este un sac fără fund. Noi am cerut să avem nişte criterii foarte clare în acest program. Am cerut răgaz şi timp ca să desenăm împreună acest program de 50 miliarde lei, dar asta nu am avut şi aici este singura noastră disensiune. Nu necesitatea acestor fonduri", a precizat Ionuţ Moşteanu.

În legătură cu finanţarea din fondurile europene atât a marilor proiecte din infrastructură, cât şi a proiectelor derulate de autorităţile locale, s-a exprimat, în faţa comisiilor de specialitate, Cristian Ghinea, propus de Dacian Cioloş pentru a fi reînvestit ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Ghinea a prezentat priorităţile sale în implementarea obiectivelor trasate în PNRR-ul aprobat la finalul lunii septembrie, precum şi pentru accesarea fondurilor europene din MFF 2021-2027:

"Acest PNRR rezolvă probleme istorice ale României. 88.400 de gospodării vor fi legate la apă şi canalizare. Când vine vorba de renovare energetică, vorbim de 4,3 milioane de metri pătraţi de apartamente private renovate. 8,5 milioane de cetăţeni vor avea cărţi de identitate finanţate prin PNRR. Vom avea 110 creşe înfiinţate şi operaţionalizate" a declarat Cristian Ghinea, fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene în guvernul Cîţu.

Despre viitoarele Programe Operaţionale Regionale (POR), Cristian Ghinea a spus: "Am pus în programul de guvernare pentru prima dată în spaţiul public momentul în care vom trimite POR-urile către comisie: 15 decembrie 2021 - pentru incluziune şi demnitate, educaţie, regionale (8 programe), asistenţă tehnică şi transport. La 1 martie 2022 urmează dezvoltare durabilă, tranziţie justă şi digitalizare. La 15 decembrie îmi propun să trimitem cele trei Investiţii Teritoriale Integrate stabilite pentru ţara noastră".

Justiţia şi Sănătatea - două ministere prea grele pentru USR?

Cele mai aprige dezbateri au avut loc în comisiile în care au fost audiaţi Stelian Ion, propus pentru şefia Ministerului Justiţiei şi Ioana Mihăilă - propusă pentru conducerea Ministerului Sănătăţii, pentru aceasta din urmă liderul PSD, Marcel Ciolacu, solicitându-i lui Dacian Cioloş să îi retragă candidatura înainte de audiere, din cauză că ar fi vinovată de nepregătirea sistemului public de sănătate pentru valul patru al pandemiei, care a agravat criza sanitară existentă în ţara noastră.

În ceea ce priveşte audierea lui Stelian Ion, Iulia Scântei (PNL) - preşedinta comisiei juridice senatoriale l-a acuzat pe candidatul USR că a generat actuala criză guvernamentală, prin faptul că a refuzat să avizeze Planul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", prin care primarii primesc bani de la Guvern pentru proiecte locale.

În replică, Stelian Ion a afirmat că premierul Florin Cîţu i-a cerut "imperativ" să dea aviz deşi proiectul nu avea toate avizele necesare, nici de la Transporturi sau Finanţe, şi susţine că, dimpotrivă, criza guvernamentală a fost pornită de Florin Cîţu care l-a demis intempestiv.

În privinţa acuzaţiilor aduse la adresa lui cu privire la întârzierea proiectului de desfiinţare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţiei, Stelian Ion a spus: " S-a desprins detaşat ideea că SIIJ trebuie desfiinţată. Am ajuns cu toţii la concluzia că înfiinţarea ei a fost o greşeală şi a trebuit să o corectăm. Am discutat cu toţii mai multe amendamente, pot fi luate în considerare, dar trebuie respectată competenţa parchetelor după specializarea acestora. Secţia Specială e moartă şi nu poţi să stai cu mortul fără să-l duci unde îi este locul".

Ioana Mihăilă, propunerea lui Dacian Cioloş pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, şi-a început discursul în faţa membrilor comisiilor parlamentare de specialitate, vorbind despre cei 561 de morţi de Covid 19 înregistraţi în ultimele 24 de ore şi despre sutele de pacienţi care aşteaptă un loc la ATI. Ea a precizat că a pus, pe masa premierului Florin Cîţu, soluţii pentru pregătirea valului 4 şi combaterea lui, fără ca şeful Guvernului să le ia în considerare.

"În aprilie şi mai a fost promovată şi adoptată ordonanţa de urgenţă a guvernului care permitea medicilor de familie să vaccineze în cabinetele lor şi în august s-a introdus posibilitatea vaccinării în ambulatoriul spitalelor şi acasă, la domiciliul pacienţilor. (...) Cred că unul dintre obiective trebuie să fie creşterea încrederii cetăţenilor în autorităţile care gestionează pandemia. De aceea, am propus decuplarea de factorul politic a deciziilor medicale privind gestionarea pandemiei şi am propus transparentizarea privind achiziţionarea vaccinurilor anti-Covid. (...) Am propus implicarea societăţii civile pentru a creşte rata de vaccinare în fiecare unitate (...) şi am propus finanţarea unui task-force pentru combaterea ştirilor false şi un curs pentru medicii de familie şi medicii specialişti. (...) Am solicitat încă din 13 iulie grăbirea rectificării bugetare, (...) dar domnul premier a făcut rectificarea abia după ce a aprobat, în septembrie, programul Anghel Saligny", a precizat Ioana Mihăilă.

În replică, social-democratul Florian Bodog, fost ministru al Sănătăţii i-a transmis că măsurile pe care Ioana Mihăilă le-a anunţat sunt ineficiente şi că în acest moment în farmaciile din ţară nu există antivirale pentru tratarea Covid-19. Ceilalţi reprezentanţi ai social-democraţilor au susţinut că Ioana Mihăilă este de vină pentru actualul dezastru sanitar şi că nu ar mai fi trebuit să vină în Parlament pentru a primi un nou mandat în fruntea Ministerului Sănătăţii.

"Cred că pentru contractele de achiziţii pentru vaccinuri sunt mai multe persoane care pot să răspundă. Ele au fost semnate încă din anul 2020 (...) şi pe parcursul anului 2021. (...) Responsabilităţile mele au fost îndeplinite conform atribuţiilor pe care le-am avut", a spus Ioana Mihăilă, refuzând să îşi asume vreo responsabilitate pentru actuala situaţie din ţara npastră, chiar dacă deputatul Alexandru Rafila şi senatorul Adrian Streinu - Cercel - ambii medici specialişti - i-au transmis că valul patru a început în luna iulie, când se afla încă în fruntea ministerului de resort.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Mai raman 2 variante:

    - intoarcerea la guvernul Catu (caz in care tot circul politic de pana acum a fost in zadar, iar PSD va iesi si el sifonat alaturi de PNL, iar guvernarea va fi in continuare una de rahat) 

    - alegeri anticipate, caz in care PNL-ul si Iohannis au pierdut pe mana lor.

    Oricum ar fi, am pierdut toti din cauza unor cretini care au vrut mai mult decat era cazul si care in final vor primi mai piutin decat aveau inainte de criza. Asa se intampla cand mintile incete ajung sa conduca. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Dtlawyers
BTPay
Apanova
GRAMPET GROUP
Electromagnetica
ifep.ro
UNNPR

Curs valutar BNR

26 Noi. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3869
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7398
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8407
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.1246

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro