Conferinţa internaţională “Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital”Conferinţa internaţională “Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital”

4,3% - DEFICITUL DIN RECTIFICAREA BUGETARĂAnaliştii: Tăierea salariilor şi digitalizarea ANAF - primele măsuri necesare

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Analiştii: Tăierea salariilor şi digitalizarea ANAF - primele măsuri necesare

Reducerea salariilor şi digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) sunt primele două măsuri care ar trebui luate de noul Guvern pentru îndreptarea situaţiei bugetare în care ne aflăm, sunt de părere analiştii financiari.

Opinia specialiştilor vine în contextul în care deficitul bugetar pentru acest an este estimat la 4,3% în proiectul de rectificare bugetară postat, ieri, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), de la 2,76% din PIB.

Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), ne-a explicat: "În primul rând, tăierile de la această rectificare de buget vin din inerţia unor angajamente deja asumate. Pe partea de ministere care câştigă, avem Ministerul Muncii, special pentru pensiile din sectorul public, Ministerul Sănătăţii, unde avem dezechilibre la Casa de Asigurări de Sănătate, şi Ministerul Dezvoltării Regionale, unde avem programe asumate pentru proiectele prin PNDL - Programul Naţional de Dezvoltare Locală - şi sunt deja proiecte începute, care trebuie duse la bun sfârşit. Pe partea de ajustări negative, ministerele care pierd o fac pentru că au bani necheltuiţi. Aşadar, nu sunt tăieri la cheltuieli curente, ci bani necheltuiţi. Aces­te ajustări, fie că sunt alocări suplimentare sau tăieri, nu sunt decât acte administrative pentru reglarea anomaliilor, respectiv bani necheltuiţi către deficite, dar nu aduc o reformă".

În opinia lui Iancu Guda, reforma de care avem nevoie anul viitor este în primul rând ajustarea facturii sociale din sectorul public, pentru că avem 70% din veniturile statului orientate către salarii, administraţia publică şi ajutoare sociale.

"Este cea mai mare pondere din istoria noastră şi din UE", apreciază specialistul. Şeful AAFBR ne-a precizat: "La un angajat în sectorul privat avem 1,6 angajaţi în sectorul public şi pensionari. O falie care rupe societatea în două este că la stat se câştigă cu 80% mai mult ca la privat - este cea mai mare disproporţie din Europa şi istoria României. Toate acestea arată că, în 2020, o primă reformă adevărată care să schimbe structura bugetului se referă la reducerea cheltuielilor sociale, cu salariile în special. O a doua reformă structurală este înlocuirea, cât se poate de mult, a proiectelor prin PNDL, ce reprezintă canale de corupţie şi favoritisme politice prin proiecte de fonduri europene. O a treia măsură importantă pe care este necesar să o abordeze noul Guvern este digitalizarea ANAF, pentru că avem o economie subterană foarte ridicată şi execuţia bugetară la primele nouă luni arată o subperformanţă faţă de prognoză, iar impozitul pe profitul companiilor, ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor publice este doar de 50%. Comisia Europeană spunea că avem o economie subterană de 32% din PIB, ceea ce înseamnă cel mai mult din istorie şi din UE. De aceea, avem nevoie de adevărate reforme structurale. Sunt foarte multe companii de stat care au pierderi în creştere, acoperite din subvenţii, ceea ce nu este normal. O reformă structurală pe mediul de afaceri este necesară, prin reducerea cu cel puţin 10% a cheltuileilor sociale şi orientarea lor către investiţii, pentru că avem un nivel al investiţiilor în PIB la minimul ultimului deceniu. Trebuie încurajat antreprenoriatul, prin predictibilitate fiscală, mărirea salariului minim legat de profitabilitate şi inflaţie, nu din pix, şi facilităţi fiscale pentru reinvestirea profitului, dezvoltarea capitalizării şi orientarea banilor prin inves­tiţii pe termen lung. Doar aşa putem fi competitivi la export, pentru că aici este adevărata cauză a situaţiei noastre bugetare - deficitul comercial foarte mare, adică importuri peste exporturi, iar BNR a tratat efectul nu cauza, care este competitivitatea foarte mică a companiilor româneşti, ce trebuie stimulată prin investiţii".

Acum avem un guvern de tranziţie, iar adevărata reformă poate fi făcută după alegerile parlamentare, este de părere specialistul.

Acesta ne-a explicat că, potrivit Pactului de Stabilitate Fiscală semnat în 2013 cu UE, ne-am asumat că nu vom avea un deficit bugetar mai mare de 3%: "Rămâne de văzut dacă Guvernul PNL va găsi înţelegere şi toleranţă la Comisia Europeană, în primul trimestru din anul următor. Deficitul nu este imputabil PNL, ci guvernării anterioare, mai ales în condiţiile în care PNL are o deschidere mai mare pentru adoptarea unor măsuri care să aducă deficitul sub ţinta stabilită".

Dragoş Cabat: "Problemele mari vor veni în următorii doi ani dinspre creşterea salariilor şi pensiilor"

Şi analistul Dragoş Cabat este de părere că prima măsură luată de guvern ar trebui să fie tăierea salariilor.

Economistul a menţionat: "Problemele mari vor veni în următorii doi ani dinspre creşterea salariilor şi pensiilor. Eu sper că prima măsură va fi pe partea de venituri. De asemenea, trebuie trecut la informatizarea ANAF - avem un astfel de proiect cu bani de la Banca Mondială, care a fost abandonat, tocmai pentru că dacă avem informatizare, firmele prietene nu mai pot să treacă neobservate dacă nu plătesc. A fost lipsă de voinţă politică, dar nu înseamnă că acum, cu noul guvern, din ianuarie se informatizează ANAF. Va dura câţiva ani acest proces.

Mai este nevoie de un control foarte bun al cheltuielilor, iar cei din Guvern spun că vor fi foarte atenţi la anumite cheltuieli, dar soluţia pe termen scurt va fi tot tăierea de la investiţii".

Din păcate, veniturile la buget sunt foarte mici, întrucât creşterea economică nu mai este nici pe departe ceea ce ne aşteptam la începutul anului să fie, atrage atenţia Dragoş Cabat. Acesta apreciază: "Este o diferenţă între o creştere de 5,5% - la cât se aşteptau specialiştii şi 3,9%-4% - creşterea economică pe care o vom avea. Această diferenţă trage în jos şi deficitul, iar cifra de afaceri mai mică înseamnă şi un TVA mai mic al firmelor româneşti, precum şi un impozit pe venit şi pe cifra de afaceri mai mici. De asemenea, colectarea are un nivel foarte redus, acesta venind din lipsa informatizării, din lipsă de voinţă politică pentru a face anumite lucruri. În concluzie, veniturile sunt foarte mici şi atunci scazi cheltuielile. Dar există nişte cheltuieli obligatorii, cele cu salariile şi pensiile, care au şi fost crescute în ultima perioadă şi singura şansă a MFP şi a Guvernului a fost să taie la capitolul investiţii, unde oricum nu s-a întâmplat nimic. Aşa se întâmplă de mulţi ani".

În opinia domnului Cabat, este posibil să avem înţelegere de la UE pentru un nivel atât de ridicat al deficitului bugetar, în contextul în care a avut loc o schimbare de guvern. Analistul financiar ne-a declarat: "În plus, am depăşit şi anul trecut ţinta de deficit de 3%, pe metodologia raportată la UE. Nu s-a spus că, deşi calculat pe metodologia noastră nu am depăşit, pe cea europeană am depăşit ţinta de 3%. Probabil că nu vom intra în procedură de excedent de deficit, însă dacă am fi ţinut să intrăm în zona euro peste trei ani, nu am mai fi reuşit, în actualele condiţii".

Gelu Diaconu: "Pentru prima dată în ultimii trei ani bugetul ţării este pus în acord cu realitatea cifrelor colectării şi a cheltuielilor angajate"

Rectificarea bugetară este un exerciţiu mult aşteptat de transparenţă publică, ce arată dimensiunea dezastrului lăsat în finanţele publice de guvernul PSD, atrage atenţia Gelu Diaconu, fost preşedinte al ANAF. Acesta menţionează că este pentru prima dată în ultimii trei ani când bugetul ţării este pus în acord cu realitatea cifrelor colectării şi a cheltuielilor angajate.

Fostul şef al Fiscului ne-a transmis: "În opinia mea, deficitul de 4,3% stabilit prin rectificare la închiderea execuţiei anuale va fi mai mic, deoarece veniturile bugetare vor fi ceva mai mari, iar cheltuielile nu vor putea fi toate efectuate în perioada rămasă până la sfârşitul anului".

Gelu Diaconu este de părere că aspectele negative ale proiectului de rectificare sunt următoarele:

"- Rectificarea trebuia însoţită de măsuri imediate de asanare a cheltuielilor publice în principal printr-o nouă legiferare a organizării şi funcţionarii ordonatorilor de credite prin reducerea drastică a numărului de secretari de stat şi a cabinetelor aferente, eliminarea posturilor vacante şi diminuarea cu o treime a funcţiilor publice de conducere, desfiintarea/comasarea unor entităţi publice, redistribuiri de personal prin noi state de funcţii şi de personal, încetarea tuturor detaşărilor/delegărilor/mutărilor temporare, reducerea drastică a cheltuielilor publice cu bunuri şi servicii etc.;

- Inevitabilul risc al declanşării procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană;

- Creşterea datoriei publice pe seama împrumuturilor necesare finanţării deficitului bugetar;

- Imposibilitatea asigurării creşterilor de pensii şi salarii de anul viitor, o adevărată bombă cu ceas pusă de PSD în braţele guvernului actual".

Nu este timp pentru aplicarea de măsuri structurale ca să fie menţinut un deficit de 3%, conform rectificării bugetare

Timpul scurt rămas până la sfârşitul anului nu face posibilă aplicarea de măsuri structurale care să conducă la menţinerea ţintei de deficit bugetar în limitele asumate iniţial, subliniază nota de fundamentare a proiectul de rectificare bugetară.

Aceasta arată: "Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18.356,9 milioane lei, din care 10.488,2 milioane lei influenţe ale veniturilor din economia internă şi 7.868,7 milioane lei influenţe din venituri din fonduri externe nerambursabile.

Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.090,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16.266,3 milioane lei".

Ministerele ale căror bugete au fost suplimentate sunt Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (+3.982,3 milioane lei), Ministerul Sănătăţii (+2.898,9 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (+1.763,7 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale (+388,3 milioane lei), Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (+299,0 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice (+236,0 milioane lei).

În acelaşi timp, au fost diminuate creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, printre care se află: Ministerul Educaţiei Naţionale (-2.080,0 milioane lei), Ministerul Afacerilor Interne (-1.187,8 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-1.084,2 milioane lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-1.065,9 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (-302,3 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (-227,5 milioane lei), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-110,9 milioane lei).

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1.913,8 milioane lei şi la cheltuieli creşte cu 2.032,7 milioane lei, iar deficitul se diminuează cu 118,9 milioane lei.

Potrivit documentului citat, această rectificare bugetară este determinată de:

- Analiza execuţiei bugetare pe anul 2019;

- Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici care stau la baza celei de-a doua rectificări bugetare pe anul 2019;

- Necesitatea asigurării fondurilor în vederea desfăşurării normale a activităţii unor ordonatori principali de credite până la finele anului;

- Necesitatea asigurării fondurilor pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special;

- Necesitatea asigurării fondurilor pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, precum şi pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul particular şi cel confesional acreditate;

- Necesitatea asigurării sumelor restante pentru plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale;

- Necesitatea alocării sumelor pentru plata drepturilor de asistenţă socială până la finele anului (pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap, indemnizaţii pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului);

- Necesitatea asigurării sumelor necesare pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală;

- Necesitatea asigurării fondurilor pentru plata majorărilor salariale ale personalului din unităţile sanitare publice;

- Necesitatea asigurării fondurilor necesare pentru derularea programelor de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii Start-Up Nation România.

Prin promovarea rectificării bugetului de stat pe anul 2019, pot fi rezolvate, în principal, următoarele probleme, conform sursei citate:

"- asigurarea fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfăşurării activităţii acestora în bune condiţii până la finele anului;

- asigurarea fondurilor pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special;

- asigurarea fondurilor pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, precum şi pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul particular şi cel confesional acreditate;

- asigurarea sumelor necesare plăţii indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale restante;

- alocarea sumelor pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap, a alocaţiilor de stat pentru copii, a indemnizaţiilor pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului;

- asigurarea sumelor necesare pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală;

- asigurarea fondurilor pentru plata majorărilor salariale ale personalului din unităţile sanitare publice;

- asigurarea de fonduri pentru decontarea de către beneficiari a bunurilor/serviciilor/lucrărilor executate în cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Locală, precum şi pentru întreprinderile beneficiare ale Programului "Start-up Nation - România"".

Florin Cîţu: "Există multe programe prin care se sifonează bani de la buget"

Rectificarea bugetară propusă de Guvern este necesară pentru că banii pentru plata pensiilor şi a prestaţiilor sociale nu erau asiguraţi pentru ultimele două luni ale anului, a spus, ieri, Florin Cîţu, noul ministru al Finanţelor. Oficialul a menţionat, conform news.ro: "Această rectificare are rolul de a îndrepta şi de a repara toate prostiile făcute în ultimii trei ani de zile de către PSD la guvernare". Florin Cîţu reclamă venituri supraestimate de Guvernul PSD cu 18 miliarde lei, apreciind: "Această rectificare are rolul de a îndrepta şi de a repara toate prostiile făcute în ultimii trei ani de zile de către PSD la guvernare. Este cinic să vezi acest partid care vine astăzi şi ne spune şi comentează această rectificare bugetară, dar nu a plătit concediile medicale de trei luni de zile, a întârziat cu plata pentru TVA, nu prevăzut în buget banii pentru pensii, pentru indemnizaţii pentru copii, pentru susţinerea persoanelor cu handicap şi aşa mai departe. Ar trebui ei să vină să explice cum au construit acest buget fără să includă aceşti bani. Cu această rectificare punem punct unei practici mizerabile prin care banii care trebuia să ajungă către cheltuieli sociale erau folosiţi pentru baroni locali şi în acelaşi timp punem punct unei practici prin care, la sfârşit de an, deficitul era artificial redus prin amânarea unor plăţi pentru anul următor. Anul trecut, Comisia Europeană a scris negru pe alb că această practică este ilegală şi nu trebuie să continuie, iar noi respectăm legea şi prin această rectificare vom arăta ce s-a furat, unde s-a furat şi cum s-a supraestimat". Şeful de la Finanţe susţine că există multe programe prin care "se sifonează" bani de la buget şi că acestea vor fi oprite.

2,8% - deficitul bugetar la zece luni 

Deficitul bugetar la zece luni este de 2,8% din PIB (28,83 miliarde lei), conform execuţiei bugetare publicată, ieri, de MFP.

Documentul arată că veniturile bugetului general consolidat au însumat 261,1 miliarde lei, reprezentând 25,3% din PIB, comparativ cu 24,6% din PIB - în aceeaşi perioadă a anului trecut. Procentual, veniturile au fost cu 12,4% mai mari, respectiv o creştere cu 28,8 miliarde lei, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, subliniază textul execuţiei bugetare.

Documentul citat menţionează: "Se înregistrează creşteri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în cazul încasărilor din contribuţii de asigurări (+14,4%, respectiv cu 11,6 miliarde lei), impozit pe profit (+13,1%, plus 1,9 miliarde lei), TVA (+11,8%, o creştere de 5,7 miliarde lei), accize (+9,1%, cu 2,2 miliarde lei).

"Încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legis­lative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile din TVA în creştere cu 11,8% faţă de realizările aceleiaşi perioade a anului 2018, ajungând la o valoare de 53,6 miliarde lei", subliniază documentul MFP.

Acesta arată că încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 12,9%, respectiv o creştere cu 0,7 miliarde lei.

Conform execuţiei bugetare, au fost înregistrate scăderi ale încasărilor cu 49,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 15,2 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat s-au cifrat la 289,9 miliarde lei, cu 14,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 19,5% mai mari faţă de cele realizate în primele zece luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 16,6% faţă de primele zece luni ale anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, dar şi la bugetul de stat. Au avut loc şi creşteri ale cheltuielilor cu subvenţiile, de 12,5%.

Cheltuielile cu asistenţa socială s-au majorat cu 11,3%, fiind influenţate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, şi cu 15% de la 1 septembrie 2019, ajungând de la 1.100 lei la 1.125 lei, precum şi de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei (de la 1 iulie 2018) şi de la 640 lei la 704 lei ( începând cu septembrie 2019).

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 26,8 miliarde lei, cu 30,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Opinia Cititorului ( 8 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Gelu Diaconu e singurul echilibrat.....Iancu Guda ar trebui sa se restructureze pe el insusi

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    "nu a plătit concediile medicale de trei luni de zile, a întârziat cu plata pentru TVA, nu prevăzut în buget banii pentru pensii, pentru indemnizaţii pentru copii, pentru susţinerea persoanelor cu handicap şi aşa mai departe. "

    Si ce-au facut cu banii? 

    I-au dat la salarii nesimtite si pensii speciale, i-au dat baronilor pentru a cumpara sustinere. 

    "la sfârşit de an, deficitul era artificial redus prin amânarea unor plăţi pentru anul următor." 

    Cum este posibil sa falsifici datele bugetului si sa scapi nepedepsit? 

    Guvernarea PSD, o mare minciuna care ascunde intr-o ceata de nepatruns cruda realitate. 

    "punem punct unei practici mizerabile prin care banii care trebuia să ajungă către cheltuieli sociale erau folosiţi pentru baroni locali" 

    Acestor practici mizerabile si ilegale pot fi inlaturate numai daca acei care le-au facut vor fi aspru pedepsiti. Altfel nimic nu impiedica practicarea lor in continuare. 

    Infractorii mizerabili, la puscarie! 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Iti dai seama (sau nu, fiind votant redus liberal) ca Citu minte. Daca exista o singura mama care nu a primit concediul medical, era deja pe TV la Digi, Realitatea sau hotnews. Aberatii pentru creiere tampite.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Bani au fist plătiți de angajatori catre mame dar nu i au mai recuperat de la stat.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Parca zicea Catu ca sesizează organele de ancheta pentru matrapaslacurile ce le-a găsit prin hartoage. Sau zicem asa doar sa vadă lumea cat suntem de cinstiți și apoi punem batista pe țambal? Și Mr. Diaconu mai vorbește mult? A scris și el un raport, o sesizare ceva? Sau vorbește doar cu presa sa nu cumva sa-l agate și pe el organul? Hai băieți la treaba ca de vorbe suntem sătui.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Cat a fost Geluy Diaconu mare sef la ANAF a facut vreun pas spre informatizare adevarata ca digitalizare nici nu stie ce e . Dar isi da cu parerea. Mare fazan.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Curat fazan

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Pai nu stiu ce firma a cistigat licitatia pentru programele informatice ANAF. A fugit ala cu banii. Acuma de ce nu recupereaza de la el ?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Cotnari
Gala Anis
Leap

ENGLISH SECTION

more articles

Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS