AMELIORAREA SUPRIMĂ IDEALULDisjuncţia sângeroasă dintre "Împărăţia lui Dumnezeu" şi "Tikkun ha Olam"

MAKE
Ziarul BURSA #Miscellanea / 23 decembrie 2020

Desen de MAKE

Desen de MAKE

La gura sobei

Vă urăm la mulţi ani!

Eseul de faţă intitulat "AMELIORAREA SUPRI­MĂ IDEALUL / Disjunc­ţia sângeroasă dintre «Împărăţia lui Dumnezeu» şi «Tikkun ha Olam»" deschide o conexiune de la problemele uzu­ale cu care se confruntă cititorii ziarului BURSA, la un univers suprapus al trăirii.

Acelaşi lucru se întâmplă cu noi în timpul Sărbătorilor de Iarnă, ale căror simboluri - Naşterea, bradul verde, podoabele aurii sau roşii, lumânările, Moş Crăciun, sania, sacul plin de daruri, colindele, colacii - induc spiritul Crăciunului şi speranţa Revelaţiei, odată cu venirea Anului Nou.

În timpul Sărbătorilor de Iarnă, ne conectăm problemele uzuale la un univers suprapus al trăirii şi asta este şi intenţia eseului.

În acord cu subiectul, tratamentul literar al textului este diferit de cel al articolelor publicate în mod normal, în BURSA, împrumutând din aurora exegetică.

A rămas scris că Democrit ar fi spus că iarna este răgazul pentru poveşti la gura sobei, mân­când boabe de năut prăjite.

Unii au afirmat că Democrit vrea să spună că spiritul reclamă o pauză de la muncile anului şi tihnă.

Citiţi acest text, mâncând boabe de năut prajite!

Sau nuci scoase din cuptor.

Au acelaşi efect.

BURSA

MAKE

Expresiile "Împărăţia lui Dumnezeu" şi "Tikkun ha Olam" corespund spe­ranţei de acces la o lume ideală/mai bună, concepută/îngăduită de divinitate, putând fi înţelese drept sinonime, (aşa cum şi apar la unii autori), dar au potenţialul să se deosebească nu doar prin procesarea inovativă diferită a originii lor comune - Tanakh (Vechiul Testament) - , ci şi prin aceea că, fiind conexe, sunt suspecte că, de fapt, se suprimă una pe alta, ceea ce va rezulta din textul eseului care urmează; demonstraţia prilejuieşte, inevitabil, schiţa unei contribuţii inedite la construcţia discursivă a "Împărăţiei lui Dumnezeu".

Având preocupări cu rădăcini în Biblie, acest eseu ar putea fi bănuit de intenţii exegetice, dar expresiile "Împărăţia lui Dumnezeu" şi "mip'nei tikkun ha-olam" (1) au promis , la vremea lor, modalităţi de reechilibrare funcţională a societăţii, corespunză­toare unui rost mai înalt al vieţii, adică exact ceea ce, astăzi, căutăm ca antidot la dezorganizarea care subminează intelesul lumii (crizele cele mai perceptibile - sociale economice şi financiare), astfel că interesul în subiect este mai curând practic, decât de natură exegetică.

Translatarea soluţiilor potrivite epocii de bronz şi societăţii sclavagiste la problemele contemporane ar dovedi un umor îndoielnic, dar stereotipiile în organizarea colectivă, invarianţii din viaţa omului şi persistenţa milenară a reperului axiologic înălţat de textele sacre ale religiilor abrahamice, îngăduie ca examinarea soluţiilor antice să poată fi nu doar sugestivă, ci chiar stimulativă, instructivă şi de aceea, recomandabilă.

Eseul de faţă îşi are obârşia în cartea mea "Soluţia crizei/Terminus a quo" (Editura RAO, Bucureşti, 2016 - cartea poate fi citită liber, on line, în limba engleză, pe site-ul www.bursa.ro), unde am inclus o parte din articolele mele de presă pe subiectul crizei financiare, publicate (între anii 2010-2016), în cotidianul financiar românesc BURSA; lucrarea conchide că soluţia crizei financiare mondiale nu este de natură financiară, ci rezidă în proiectarea lumii dezirabile (Apocalypsis) şi practica ei.

Căutarea conceptului de lume dezirabilă în textele sacre iudeo-creştine prezintă avantaje:

- cercetarea este sprijinită de procesarea miilor de alţi căutători din generaţiile actuale şi trecute (2), sincronizaţi într-o dezbatere imaginară care, ca în Talmud, nu ţine seama de răstimpul care desparte opiniile exprimate (fatalmente, întreprinderea este tradiţională şi într-o măsură, anistorică);

- evită, pentru moment, problemele toxice ale planificării unei cercetări colective multidisciplinare, întreprinsă cu instrumentele contemporane (filosofie, sociologie, economie, drept, etică şi certamente altele) şi ale însuşirii, de către voinţa politică, a rezultatului acestui proces; căci nu este sigur că ar urma consecinţe mai otrăvitoare, dacă am lăsa la voia întâmplării evoluţiile dezorganizării noastre către lipsirea de rost, (ceea ce, de fapt, pare cel mai probabil să se petreacă);

- poate să beneficieze de portanţa evlaviei religioase, înainte să fie însuşită politic.

Noul Testament relatează declaraţia lui Iisus Cristos că misiunea pentru care a fost trimis a fost să propovăduiască Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu (3), dar este unanim admis că o explicaţie a conceptului lipseşte din textul creştin, care raportează doar reacţiile gestuale şi/sau verbale ale lui Iisus, în diverse împrejurări biografice, din care obţinem, cel mult, un contur exterior al noţiunii, fără să fim vreodată înăuntru.

Faptul generează o triplă provocare:

a) este contrariant ca Noul Testament să nu prezinte însăşi doctrina a cărei propovăduire a fost misiunea vieţii personajului său central (şi foarte probabil, motivul condamnării sale la moarte); Biblia creştină nu ne spune de ce a trăit şi de ce a murit Iisus Cristos; este aceasta o omisiune deliberată sau autorii pur şi simplu nu au putut să expliciteze Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu, în pofida eforturilor lui Iisus? - există indicii care să susţină ambele variante;

b) credinciosul tânjeşte la admiterea sa în Împărăţia lui Dumnezeu, a cărei certitudine o poate dobândi abia după însuşirea conceptului care îi lipseşte;

c) inteligenţa, indiferent de credinţă, este asmuţită să scormonească textul sacru pentru satisfacţia înţelegerii.

Această triplă provocare a fermentat vasta literatură consacrată definirii "Împărăţiei lui Dumnezeu", literatura care s-a hrănit cu generoasele sugestii metafizice pe care acest nume atât de expresiv le inspiră şi care nu pot fi infirmate de nimeni, deşi nici confirmarea nu se află la îndemână (un sprijin textual frecvent folosit se regăseşte în "Profeţii").

Totuşi, Noul Testament indică faptul că izvorul ideatic pentru Împărăţia lui Dumnezeu cuprinde Legea şi Profeţii (4), adică Tanakh/(Vechiul Testament); ceea ce ar putea fi motivul pentru care este omisă învăţătura Evangheliei propovăduite de Iisus - Noul Testament nu prezintă ceea ce este prezentat, deja, în Vechiul Testament, (pentru că ar fi inutil), ci, cel mult, relatează laitmotivul rostit de Iisus - "ca să se împlinească profeţia" -, repetat în toate împrejurările pe care le creează, ca să fie identificat drept Mesia, fără să se declare explicit.

Cel mai probabil, la data la care Iisus a precizat Legea ca "sursă bibliografică" pentru Împărăţia lui Dumnezeu, s-a referit, în principal, la ceea ce, ulterior, a fost stabilit drept corpul celor 613 Porunci dumnezeieşti (Mitzvot) capatate de Moise pe Muntele Sinai, despre care se spune că le-a transferat mai departe, în scris.

Deşi tradiţia susţine că Poruncile au fost transmise din generaţie în generaţie neschimbate, totuşi ea consemnează pierderea a 300 dintre ele (încă de la primul transfer) şi afirmarea ulterioarei lor recuperări; apoi, rătăcirea cu totul a însăşi Cărţii, în întregime şi regăsirea ei în timpul domniei lui Iosia (5), în secolul al VII-lea î.e.n. (unii exegeţi suspectează, chiar, că Pentateuhul s-a pierdut pentru totdeauna şi că găsitorul, preotul Hilchia, este, de fapt, autorul a ceea ce am moştenit astăzi sub această titulatură); felul discutabil în care Rabi Simlai (6) a ajuns la cifra de 613 şi modalitatea intuitivă prin care această cifră a devenit valoare numerică a mulţimii Poruncilor, respinsă de unii exegeţi ca străină de tradiţia rabinică; dar, mai ales, efortul nereuşit dealungul unui mileniu, aproape, al unor minţi strălucite să găsească în mod concret lista celor 613 Porunci; pe care, în sfârşit, o stabileşte Maimonides, într-o operă laborioasă (7); şi deşi lista lui este viguros şi argumentat contestată, devine general acceptată; la toate aceste reîncarnări, tribulaţii şi aventuri ale listei Poruncilor au participat acţiunea şi spiritul oamenilor, astfel că, cu atât mai mult, Poruncile s-au definit ca "loc de întâlnire cu Dumnezeu", în toate domeniile vieţii sociale şi spirituale, iar nu doar ca mulţime deschisă de obligaţii încărcate de Dumnezeu în sarcina fiecărui membru al omenirii.

Dacă despre raţiunea şi mobilurile divine este impropriu să ne pronunţăm, totuşi procesarea şi participarea omenească la spaţiul normativ al Poruncilor dumnezeieşti le conferă acestora prezumţia de coerenţă - unicitatea şi consecvenţa identităţii cu sine a fiecărei Porunci, respectarea principiului terţiului exclus şi al noncontradicţiei corpului de Porunci - care sunt calităţi ale logicii omeneşti, în vederea comprehensibilităţii.

Prezumţia sprijină eseul de faţă, în configurarea a ceea ce putem numi "Împărăţia lui Dumnezeu", prin asamblarea Poruncilor dumnezeieşti într-un sistem normativ al organizării societăţii, ale cărei valori se regăsesc în profeţiile din partea a doua a Tanakh.

În centrul acestei construcţii se găseşte Shmita, cu cele două Legi ale sale - Legea Iertării şi Legea Eliberării - a căror respectare este condiţia dumnezeiască pentru încheierea ultimului Legământ dintre Dumnezeu şi Poporul lui Israel, prin care Dumnezeu îi permite să folosească Ţara Făgăduită/Erertz Israel şi îi hărăzeşte supremaţia în Lume.

Shmita funcţionează bivalent, căci respectarea ei nu doar îndeplineşte condiţia Legământului, ci asigură coeziunea socială, eficienţa economică şi ambianţa care antrenează valorile etice şi spirituale promovate de Profeţi şi cerute de Porunci, valori presupuse drept caracteristice ale Împărăţiei lui Dumnezeu, care devine o organizare omenească ideală, a cărei supremaţie promisă se realizează prin sine, fără vreo altă intervenţie transcendentală decât cea a promisiunii.

Este un miracol inteligibil - Făgăduinţa se împlineşte prin Legământ (promisiunea divină, prin respectarea omenească a Poruncilor).

Observând că Shmita inhiba creditul în preajma Anului Sabatic, provocând un blocaj economic ciclic, sub cuvânt că "repară lumea" (Tikkun ha olam), Hillel a introdus procedura Prosbulului, autorizând ocolirea Legii Iertării prin chichiţe avocăţeşti şi lingvistice, pentru creditarea în flux continuu.

Desigur, practica Prosbulului a alterat Shmita şi astfel a făcut imposibilă realizarea Împărăţiei lui Dumnezeu, care a devenit o utopie.

Mai mult, Dumnezeu însuşi a devenit o instanţă exterioară, ale cărei cuvinte pot fi răstălmăcite.

Această modificare radicală a Poruncilor, în chiar contrariul lor, a deschis linia creativităţii rabinice, în care validitatea interpretării textului sfânt corespunde unei decizii omeneşti adoptate democratic prin votul majorităţii, respingând invocarea intenţiei divine dindărătul cuvintelor Poruncilor (interpretarea autoritară, cu originea în Torah orală).

Această dezvoltare împlinită în perioada Amoraim pare să fi ţâşnit din controversa dintre "o lume mai bună" (Tikkun ha olam) şi "o lume ideală" (Împărăţia lui Dumnezeu), transformată într-un conflict sângeros care, aparent, şi-a obnubilat mobilul ideatic, cedând, probabil, în faţa spectaculosului naraţiunii care culminează cu crucificarea lui Iisus.

Configurarea Împărăţiei lui Dumnezeu, în acest eseu, nu se revendică de la Biblie decât în măsura în care fiecare poate găsi în Carte ceea ce caută şi o poate citi în felul său; şi nu o propune ca ideal social, ci drept bază de discuţie şi reper al testării.

NOTE

(1) "Tikkun ha-olam", în accepţia din "Aleinu leshabei'ach"- o rugăciune din "Siddur", cartea iudaică clasică de rugăciuni: "pentru a percepe cu iuţeală splendoarea atotputerniciei Tale, pentru a face ca detestabilul (idolatria) să fie îndepărtat de pe pământ, iar zeii (falşi) să fie complet eliminaţi, pentru a takein olam - repara /îmbunătăţi lumea - sub Împărăţia Atotputernicului" ("to speedily see Your mighty splendor, to cause detestable (idolatry) to be removed from the land, and the (false) gods will be utterly "cut off', to takein olam - fix/repair/establish a world - under the Almighty's kingdom" - https://en.wikipedia.org/wiki/Tikkun_olam).

(2) "The Kingdom of God: A Bibliography of 20th Century Research. Update Leslaw Daniel Chrupcala/Created: 5 July, 2007. Last modified: 11 November, 2019" este una din listele bibliografice prezente pe internet, care, fără să fie singura de acest fel, este dedicată excusiv lucrărilor pe subiectul Împărăţiei lui Dumnezeu; lista se întinde pe 400 de pagini, afişând circa 6000 de studii.

(3) "Şi El a zis către ei: Trebuie să binevestesc împărăţia lui Dumnezeu şi altor cetăţi, fiindcă pentru aceasta am fost trimis". (Luca/Cap. 4/.).

(4) "Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc". (Matei/Cap. 5/.)

(5) "Când au luat ei argintul care se adusese în templul Domnului, atunci Hilchia preotul a găsit Cartea Legii Domnului care fusese dată prin mâinile lui Moise". (Cartea a doua Paralipomena/a doua a Cronicilor - Capitolul 34/14.).

(6) Numărul total al Poruncilor a fost stabilit în a doua jumătate a secolului al treilea (250-290) de Rabi Simlai, amoraim din a doua generaţie, calculând ghematria cuvântului Tawrah (pronunţia arabă pentru Torah), vezi: (https://www.sefaria.org/Makkot.24a.2?lang=bi&with=Chidushei%20Agadot&lang2=en /The William Davidson Talmud/Makkot 24a).

(7) "Mishneh Torah", scrisă între anii 1170-1180

Opinia Cititorului ( 31 )

  1. Foarte greu de citit, dar spune ceva neobisnuit despre cum sa cautam Lumea Dumnezeiasca in Biblie si o face direct si fara ifose. Am citit articolul de doua ori si cred ca, pana de Craciun, imi mai trebuie un sac de nuci prajite, Multumesc Bursa, la multi ani!

    Împărăția lui Dumnezeu este soluția la gravele probleme în care a ajuns omenirea. Este o guvernare bazată pe principiile Biblice, iubirea de semeni și iubirea lui Dumnezeu. Dumnezeu a știut de la început că omenirea dacă ii neagă principiile se va confrunta cu probleme existentiale.Nea lăsat să ne convingem singuri de asta. Nu ne a forțat să trăim conform principiilor sale. Dar ne va și scoate din asta in curând

    1. Nu cred ca ai citit articolul. Daca l-ai citit, nu l-ai inteles.

      daca esti asa destept cum vreo sa pari , de ce tii ascunsa desteptaciunea , si nu explici ce nu a inteles ?

      Ea vorbeste de Dumnezeu ca si cand l-ar fi intalnit in metrou si i s-ar fi plans de omenire. Ea stie si ce va face Dumnezeu "in curand". Daca ar fi citit articolul, ar fi vazut ca tocmai asta este una dintre principalele probleme pe care le trateaza, ca poruncile lui Dumnezeu au devenit cunoscute abia dupa cautarea si reformularea lor omeneasca. Dumnezeu nu merge cu metroul, omul este cel care merge.

      Bun raspuns!

    ...

    1. ...

      ...

      ...

    ...

    1. 5.asa ne transfereutorul,pe care il felicit,incearca s a ne transfere si noua,celor de rind si nu numai,o serie de ,,lucruri,, pe care,cei mai multi,fie(inca) nu le cunosc fie nu le pricep.umila mea parere ar fi aceia de a -l incuraja asemenea porniri,chiar de inspiratie teologica,oricum,in fiecare dintre noi exista inca mult loc pt mai bine,hai sa multumim autorului inca odata,asemenea exercitii ne ajuta sa descoperim ,,b inele,, din noi,de ce nu chiar si din jurul nostru.MULTUMIM BURSA.

    Razbate cumva din text tristetea autorului ca Shmita ar fi fost stirbita de Prosbul...

    Si nu inteleg daca lipsa atribuita Noului Testament in conceptualizarea notiunii de "Imparatia lui Dumnezeu" este din cauza ca aceasta tristete face autorul sa eludeze intepretarea (propusa in Noul Testament) acestei notiuni in sensul de comunitate (pestii din navod, boabele de mustar, graul semanat etc) si nu in sensul topologic. 

    1. Daca nu il privim pe Iisus de sus, in ideea ca sintem deasupra lui cu 2000 de ani de elaborare culturala omeneasca, atunci va trebui sa acceptam ca navodul, boabele de mustar, urechea acului si camila nu sint elemente ale unei definitii conceptualizante, ci o descriere de popularizare a notiunii si mai putin de atit, o descriere exterioara.

      In opinia mea, Evanghelia lui Iisus trebuie sa fi fost mult mai mult decit atit si ne-a fost ascunsa cu foarte multa abilitate. 

      Nici nu am avea cum caci Iisus impletind dual firea dumnezeieasca cu cea umana transcede orice posibila elaborare culturara ar putea produce umanitatea.

      Iar daca acceptam ca notiunea se referea la o comunitate si nu la un loc atunci pare ca asemanarile cu boabele de muatar, pestii din navod, graul etc ar descrie destul de bine comunitatea celor ce din "Imparatia lui Dumnezeu", nu? Caci altfel cum ai descrie o comunitate decat prin atributele componentilor, in cazul nostru produc roada duhovniceasca? Descrierea topologica oricat de exacta ar fi tot ar suferi de lipsa descrierii vietuitorilor acelui loc. 

      Noi doi nu avem nici o controversa in legatura cu vreo topologie a Imparatiei lui Dumnezeu, ca descriere a configurației și situației unui loc sau a unei regiuni.

      Cu toate astea, iti reamintesc ca "vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ" sugereaza ca Imparatia lui Dumnezeu este celesta si este vointa Sa si rugamintea omeneasca, asisderea, sa se incorporeze la fel si pe pamint. Dupa cum observi, "Tatal Nostru" - rugaciunea formulata de Iisus, ca model - mentioneaza o configuratie celesta si una paminteasca ale Imparatiei lui Dumnezeu, iar cea paminteasca, este o lucrare in curs, dar inca nefinalizata (din ceea ce afirma Iisus, in alta parte: "Legea şi proorocii au fost până la Ioan; de atunci împărăţia lui Dumnezeu se binevesteşte şi fiecare se sileşte spre ea. - Luca 16:16). 

      Conchid ca o discutie in jurul congiguratiei spatiale (inteleasa chiar si nemetaforic) nu ar trebui sa purtam, pentru ca ne-am putea trezi lesne cu o demonstratie ca, undeva, pe Planeta, poate fi localizat Raiul, cu lomgitudine si latitudine, iar o asemenea concluzie nu ne-ar folosi la nimic altceva, decit ca domnul Gadea, in calitate de fost pastor adventist sa transmita emisiuni live din Paradis. 

      Pe de alta parte, o comunitate se deosebeste de alta prin multe atribute, dar "roada duhovniceasca" pe care o mentionezi (fara ca eu sa stiu foarte bine la ce se refera expresia asta) este cea care, in exegeza crestina, a indreptrat lumea sa afirme ca "Imparatia lui Dumnezeu" este Biserica crestina. 

      Putem fi siguri ca Iisus nu a avut asta in vedere si este indeajuns de lesne de argumentat asta. 

      Nu, Imparatia lui Dumnezeu (adica, Evanghelia lui Iisus) nu ne este prezentata de cele patru Evanghelii (in privinta asta nici nu ma straduiesc la vreo demonstratie, caci exegeza admite asta intr-un amplu consens ). 

      Cred ca exista criterii mai vizibile dupa care comunitatile se deosebesc, de exemplu o comunitate admite sclavii, alta nu. 

      Oare Imparatia lui Dumnezeu admite sclavia? 

      Raspunsul meu este ca nu, desi este o organizare sociala configurata in antichitatea sclavagista, conceptul de "Imparatie a lui Dumnezeu" respinge sclavia net si repetat, din multiple unghiuri de atac.

      Acesta este nivelul discutiei propuse. 

      Intr-adevar nu avem nicio controversa privind topologia al carei inteles il putem extinde si la localizari spatiale (in sensul de loc univers) nu doar pamantesti.

      Cred ca "Vie imparatia Ta" din rugaciunea imparateasca e o cerere a implinirii vremurilor, a venirii judecatii universale urmare a careia se va definitiva comunitatea despre care vorbim si care-l va avea ca Imparat pe Dumnezeu si nu o cerere de extindere a acesteîa din Ceruri si peste pamant. 

      Comunitatea celor ce aduc roada duhovniceasca i-ar desemna, mai tehnic vorbibd, pe cei care se califica sa completeze locurile ramase goale dupa caderea unei treimi dintre ingerii initiali. 

      S ptr ca ati adus in discutie Raiul (pe care nu-l putem substitui Imparatiei lui Dumnezeu) fiind ceresc (abia acesta ar putea fi plasat topologic celest) putem fi siguri ca nu voam asista la descrisa transmisiune tv, a distinsului domn Gadea, caci aceasta ar putea fi facuta, de pe Planeta, doar din Gradina Raiului (locul unde au vietuit la inceput stramosii nostri) a carei localizare am avea-o deja. 

      Si cum comunitatea despre care tot vorbim are ca prima caracteristica iubirea e clar ca nu poate articula printre propriile relatii sclavagismul asa cum il sugerati sau cum il conceptualizau anticii. 

      Aceasta este tabloul pe care-l creionez folosind conceptele propuse. 

      ...

      Scuze pentru intirzierea replicii.

      Nu, sclavia este interzisa explicit in Biblie, iar interdictia nu este o deductie venind din "caracteristica iubirii": (in definitiv, ce piedica este ca sclavii sa nu fie iubiti?!), ci urmeaza proceduri practice, concrete, consemnate in "Legea si Profetii", pe care Iisus "a fost trimis sa le implineasca", dupa cum afirma Luca, ca a declarat-o..

      Incercam sa raspund la intrebarea daca Imparatia lui Dumnezeu (nu textul Bibliei) admite sclavia si in acceptiunea in care o defineam printr-o comunitate al carei prim atribut iubirea (caci iubirea e in Adevar iar Adevarul ne face liberi) e incompatibil cu sclavia mi se parea logic raspunsul. E clar ca nu ne referim la iubirea care leaga fizic ci la cea care elibereaza vb cantecului "Only know you love her when you let her go". :)

      Si ptr ca azi reinnoiesc bucuria de a sti ca traim in ce mai buna dintre lumile posibile, dupa Nasterea din Bethleem, va imbratisez si va doresc sarbatori fericite! 

      Nu am auzit de Imparatia lui Dumnezeu decit din textul Bibliei, in special din Noul Testament (in Vechiul Testament, notiunea apare de doar sapte ori, in timp ce, in Noul Testament, este mentionata de peste 109 ori - uneori sint folosite alte expresii echivalente). In afara Bibliei, din cite stiu eu, notiunea nu apare decit in exegeze.

      Spun asta pentru ca dai impresia ca te-ai referi la aceeasi expresie, dar din alta sursa decit Biblia, ceea ce ma mira. 

    Înțeleg supărarea unora care nu vor să audă de Dumnezeu. Dar autorul articolului a spus aceleași lucru după părerea mea. Am ajuns în punctul, noi oamenii să avem nevoie de Dumnezeu dar nu din motive religioase. Practic, pragmatic avem nevoie de ajutor să ieșim din aceste situații care ajung să pună în pericol existența omului. Omul a demonstrat că nu știe să-și conducă pașii. Iar despre Dumnezeu doar atât,, și noi oamenii fabricam diferite masinarii. Dacă nu ținem cont de anumite principii și de instrucțiunile producătorului, salut mașinărie. Asta e treaba și cu omul. Creatorul știe cel mai bine, cum să ne fie și nouă bine. Salutari

    1. Nu, femeie, credinta iti cere sa nu vorbesti despre Dumnezeu, decat daca esti obligata. Taci!

    La multi ani!

    De remarcat că concepte precum: "o lume mai buna", "un viitor mai bun" nu s-au regăsit în retorica neomarxistilor atunci când și-au acumulat averile colosale, fiind introduse doar atunci când au dat lovitura de gratie democrațiilor liberale și când se pregătesc de infestarea planetei cu neo-comunism cu iz fascist

    1. Observatie de balamuc, Neomarxistii infesteaza neocomunism cu iz neofascist.Ce-i brambureala asta? Ce?!

      Fascism should more appropriately be called Corporatism because it is a merger of state and corporate power." Benito Mussolini

      Fascismul e combinatia dintre corporatii si stat din punct de vedere economic  

      neomarxismul e la nivel social unde statul se amesteca unde nu-i fierbe oala -in familie ,in educatie si la nivel economic prin luarea banilor de la populatie ca sa tina in spate zeci de milioane de asistati sociali care nu sufera de nici o boala fizica ori psihica ci sunt mituiti pt a le fi cumparat votul . 

      In Sua si in mUE e un hibrid format din astea doua parti care ataca populatia generala pe amandoua planurile si economic si social pt a fi creat ”omul nou„ . 

      Felicitări pentru explicatie. Nici eu n-aș fi putut spune mai bine.

      Mă tot minunez cati tâmpiți nu înțeleg despre ce e vorba, ce vremuri trăim.

      Ce o fi în mintea acestor idioți care cred în pandemie ?? 

      Incultura ta, Cristiane, a devenit proverbiala!

      Citatul cu care incepe comentariul de la 8.2. al semidoctului pe care il feliciti, este, in cel mai bun caz, o traducere in engleza din Giovanni Gentile, iar nu din Benito Mussolini. Cea mai timpurie sursa care ofera acest citat, apare la sase ani dupa moartea lui Mussolini (in engleza). Formularea in limba italiana care i-ar putea fi atribuita lui Mussolini, ar folosi cuvantul "corporazione", care nu inseamna "corporatie", ci "breasla". Adica, fascismul ar fi o fuziune intre stat si sindicate, ceea ce are baza istorica in faptul ca, in 1922, la Bologna, a luat fiinta "Confederazione nazionale delle corporazioni sindacali", prin care, ulterior, a avut loc inserarea structurilor sindicale fasciste în cadrul Partidului Național Fascist, confirmand suprematia interesului national comun asupra celui individual. 

      Prezentarea fascismului drept "corporatist" este o eroare comuna la nivelul mediocritatii, eroare derivata din aceasta confuzie asupra intelesului cuvantului "corporazione". 

      Pe asta am lamurit-o! 

      Cum e Cristiane, prostanacule?! Nici tu nu o puteai spune mai bine?  

      Hai sa vedem si cu neo-marxismul: semidoctul de la 8.2. care este, in mod evident, un inginer de teapa ta in materie de incultura, se exprima ca la scoala de retardati ca "neomarxismul e la nivel social unde statul ...etc." 

      Neo-marxismul este o scoala de gandire. Punct. Filosofie si orientare in stiinte umaniste adiacente. Una dintre ramurile neo-marxismului este libertarianismul socialist, care este anti-autoritarist, anti-centralist si anti-etatist.

      Ia spune tu, Cristiane, cu gurita ta rebela, cine este tampit? Cine este idiot? De ce ar trebui sa te ia in seama cineva? Du-te mai, incultule, la scoala! Ce este pandemia "sa crezi in ea"? Esti tu doctor? Cum iti inchipui ca ii poti tu contrazice pe acei epidemiologi specializati in procesare statistica, cu argumente de betivi din teorii sociale nerumegate? N-ai rusine? 

      Teoretic, replica ta pare impecabila, dar va avertizez pe amindoi, si pe tine si pe Cristian, sa respectati Regulamentul si sa va exprimati decent, civilizat.

      Si mai este ceva: sinteti in afara subiectului. 

    ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Ziarul BURSA

05 iulie
Conferinţa “Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război”
Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

04 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9448
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7348
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9342
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7408
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.8111

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro