Conflict mocnit la Poşta Română

Compania Naţională Poşta Română SA pare că stă pe un butoi de pulbere, dacă ţinem cont de adresele înaintate conducerii de către reprezentanţii angajaţilor, dar şi de materialele apărute în mass-media în ultima perioadă. Totul ar fi pornit, aşa cum reiese din sesizarea formulată de Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) şi înaintată Consiliului de Administraţie al companiei naţionale, în urma deciziilor luate de Valentin Ştefan, directorul general al CN Poşta Română SA, care a dispus modificarea structurii organizatorice şi de personal prin desfiinţarea a 3938 de posturi neocupate din sectoarele operaţional, auxiliar şi funcţionar-administrativ şi intenţia de des­fiinţare a altor 1000 de posturi.

Reprezentanţii angajaţilor susţin că deciziile lui Valentin Ştefan încalcă legislaţia muncii şi a dialogului social, atât timp cât nu s-a consultat cu liderii de sindicat înainte de a constitui noua organigramă a CN Poşta Română SA.

"Echipa managerială dă dovadă de lipsă de profesionalism, lipsă de predictibilitate şi de transparenţă din moment ce structura organizatorică a companiei a fost modificată de trei ori în două luni, iar la începutul lunii februarie a dorit să o modifice a patra oară, aşa cum rezultă din adresa 101/322/27.01.2023, din care reiese că viziunea conducerii asupra reorganizării oscilează şi s-a modificat din nou.

Această situaţie este cu atât mai de neînţeles cu cât încă din septembrie 2021 echipa de conducere a susţinut că a conceput şi pregătit cea mai bună organigramă şi cel mai bun program de reorganizare pentru companie însă a învinuit constant sindicatul că nu o poate aplica. (...) SLPR apreciază că aceste dese modificări sunt rezultatul necunoaşterii problemelor companiei, dar mai ales al manevrelor managementului de a ascunde salariaţilor şi Consiliului de Administraţie adevăratele intenţii faţă de măsurile pe care vrea să le adopte în viitor", se arată în sesizarea înaintată de reprezentanţii angajaţilor Consiliului de Administraţie al CN Poşta Română SA, document semnat de liderul sindical Matei Brătianu.

Cele 3938 de posturi neocupate pe care conducerea Poştei Române a decis să le desfiinţeze sunt necesare companiei, chiar dacă nu sunt ocupate din cauza lipsei de candidaţi, susţin reprezentanţii angajaţilor care arată într-o adresă trimisă preşedinţilor filialelor SLPR şi membrilor Biroului Executiv Naţional că încărcătura activităţii pe fiecare angajat a crescut - mai ales acum când factorii poştali trebuie să distribuie şi cardurile de energie emise de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene -, fapt ce a dus la suprasolicitarea salariaţilor şi la epuizarea fizică şi psihică a acestora, care nu beneficiază de concediul legal de odihnă, deoarece în multe cazuri acesta nu le-a fost aprobat prin prisma lipsei de personal. La lipsa personalului a mai contribuit, potrivit sindicaliştilor, şi echipa de conducere care timp de un an a blocat angajările la CN Poşta Română, dar nu a crescut nici salariile celorlalţi angajaţi, deşi activitatea lor zilnică s-a mărit. De aceea SLPR cere şi o majorare salarială de 15%.

Prin prisma celor de mai sus, sindicaliştii solicită anularea hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 172/04.11 2022 şi a actelor subsecvente şi demararea unor sesiuni de informare şi consultare cu sindicatul cu privire la reorganizarea propusă, la beneficiile şi rezultatele concrete preconizate, informări în care liderii sindicali să îşi poată prezenta punctele de vedere.

• Probleme privind respectarea GDPR în cadrul companiei Poşta Română

Reprezentanţii angajaţilor mai afirmă că Fundaţia Poşta Română, al cărei reprezentant legal este Valentin Ştefan, directorul general al CN Poşta Română SA, a intrat ilegal în posesia datelor personale de identificare ale angajaţilor încălcând astfel legislaţia GDPR. Pe baza acestor date au fost completate formularele 230 prin care salariaţii ar fi urmat să fie de acord, în cazul semnării, cu virarea a maximum 3,5% din impozitul anual pe venituri către fundaţia respectivă.

"Utilizarea datelor cu caracter personal de către orice persoană fizică sau juridică trebuie să respecte regulamentul GDPR, iar scopul prelucrării trebuie să fie legitim. CNPR poate prelucra datele cu caracter personal ale salariaţilor proprii exclusiv în scopul executării contractelor individuale de muncă. Angajaţii CNPR nu sunt şi angajaţii Fundaţiei Poşta Română. Nu are nicio importanţă că tipărirea statelor de plată ale salariaţilor CNPR s-a efectuat în acelaşi loc şi de către aceleaşi persoane unde s-a tipărit şi formularul 230 al Fundaţiei Poşta Română. Din contră, acest fapt demonstrează incontestabil că datele cu caracter personal ale tuturor salariaţilor CNPR au fost colectate de către Fundaţie. Iar CNPR a pus la dispoziţie aceste date fără a avea dreptul să o facă", precizează sindicaliştii, care arată că prelucrarea datelor cu caracter personal nu înseamnă neapărat diseminare şi că utilizarea pe formularul 230 a acestor date cu caracter personal este ilegală, deoarece persoanele care au făcut-o nu au avut acordul în acest sens al salariaţilor companiei.

"În situaţia de faţă, o entitate juridică distinctă de CNPR - Fundaţia Poşta Română a utilizat (de unde a făcut rost de aceste date?) pe formularul 230 datele personale ale fiecărui salariat, neavând in acest sens un acord GDPR cu salariatul CNPR, prin care acesta să-i permită această prelucrare. Deci Fundaţia are o mare problemă, cum o şi mai mare problemă o are CNPR în calitate de deţinător şi prelucrător a acestor date, date pe care nu ştim cum le-a vândut/comunicat Fundaţiei.

Oare are vreo legătură cu faptul că directorul general Valentin Ştefan este şi reprezentantul legal al Fundaţiei Poşta Română şi director general la CNPR?", susţin sindicaliştii.

• Valentin Ştefan: "Miza reorganizării este să facem această tranziţie de la o companie naţională de poştă la o companie de curierat"

Referitor la nemulţumirile exprimate de reprezentanţii angajaţilor, directorul general Valentin Ştefan a declarat pentru ziarul BURSA:

"Datele personale ale angajaţilor nu au ajuns în posesia fundaţiei, nici în posesia vreunei alte persoane fizice sau juridice. Pur şi simplu au fost prelucrate aşa cum a fost prelucrat fluturaşul de salariu. Adică nimeni nu a avut acces la acele date, cu excepţia persoanei care prelucrează fluturaşii de salariu în fiecare lună. Angajaţii CN Poşta Română SA nu sunt obligaţi să vireze contribuţia respectivă la Fundaţia Poşta Română. Din contră, este o opţiune, ei urmând a completa acest formular, dacă doresc, şi să-l trimită către fundaţie sau către persoana de contact din partea acesteia".

În legătură cu reorganizarea companiei şi cu restructurarea unor posturi, directorul general al CN Poşta Română SA a precizat: "Am desfiinţat 4000 de posturi şi am înfiinţat 12.000. Practic asistăm la o discuţie în vânt, în care liderii sindicali au prezentat doar o parte a adevărului şi nu întreaga imagine. Miza reorganizării este să facem această tranziţie de la o companie naţională de poştă la o companie de curierat. Posturile au fost înfiinţate în toată ţara, dar în special în teritoriu. În loc să avem ca acum 10.000 de poştaşi, am înfiinţat 8000 de curieri şi 2000 oficianţi relaţii cu publicul. Majoritatea posturilor, în mod covârşitor, sunt în mediul operaţional. Compania trece printr-o schimbare de structură administrativă, dar nu ne uităm să dăm afară oameni, ci ne uităm să aşezăm compania pe un tip de structură modernă şi dinamică, menită să se plieze pe nevoile pieţei. Adică am creat un nivel de afaceri, am separat clar ce înseamnă activitatea administrativă de activitatea comercială, etc".

În ceea ce priveşte distribuirea cardurilor de energie de către factorii poştali, Valentin Ştefan a arătat că MIPE achită un comision către CN Poşta Română pentru fiecare activitate desfăşurată, inclusiv pentru plata facturilor care va fi realizată prin intermediul acestor carduri la oficiile poştale din ţară: "Este un contract comercial ca oricare alt contract. Avem un tarif pentru fiecare prestaţie pe care o efectuăm. Banii vor intra în conturile companiei. Acest gen de muncă este făcut în mod frecvent de angajaţii companiei că, până la urmă, nu contează ce este în interiorul plicului. Ştiţi cum este: e rău când nu avem de muncă, e prea rău când avem de muncă. Capacitatea activităţii companiei este mult mai mare decât aceste 2 milioane - 2,5 milioane de carduri trimise în luna februarie. Avem undeva la 20 milioane trimiteri poştale în fiecare lună, la care se adaugă şi alte tipuri de prestaţii, cum ar fi pensiile. Cele 2 milioane de carduri de energie înseamnă o creştere a activităţii totale a factorilor poştali cu 10% doar pentru luna februarie, nu în tot anul, nu în fiecare lună. Nu este o tragedie, pentru că nu există o presiune pe activitatea companiei".