"Creşterile agresive de preţ din energie vor duce la revizuirea planurilor de investiţii"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii / 13 ianuarie

"Creşterile agresive de preţ din energie vor duce la revizuirea planurilor de investiţii"

Mediul de afaceri abordează cu un optimism moderat anul 2022, evaluând cu mult realism provocările economice multiple cărora va trebui să le facă faţă, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Domnia sa ne-a precizat, într-un interviu: "Companiile româneşti au dovedit, în anii 2020-2021, o relativă stabilitate şi calitate managerială, creşterea economică de peste 7% a PIB în 2021/2020 datorându- se în mod major activităţii din mediul privat, în condiţiile unei instabilităţi politice şi administrative care a dus la utilizarea slabă a resurselor financiare şi a oportunităţilor existente".

Creşterile agresive ale preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale au afectat activitatea productivă în ultimile luni ale anului 2021 şi vor reprezenta principala provocare pentru anul în curs. Consecinţa directă va fi revizuirea planurilor de investiţii.

Printre altele, domnul Pârvan consideră că un subiect preocupant pentru mediul de afaceri rămâne cadrul fiscal şi că digitalizarea va deschide noi oportunităţi de afaceri.

Reporter: Cu ce sentiment au intrat oamenii de afaceri din România în 2022, după doi ani de pandemie?

Cristian Pârvan: Oamenii de afaceri au găsit soluţii cu privire la menţinerea afacerilor la nivelul prognozat prin bugetele aprobate pentru anul 2021. Au făcut faţă crizei pandemice care a generat dis­funcţionalităţi majore în circuitele economice (un singur exemplu - costul transportului maritim a crescut de la circa 250 $/to la peste 1400 $/to).

Criza de circuite electronice destinate industriei auto a dus la scăderea semnificativă a producţiei în acest domeniu vital, atât pentru economia europeană, dar şi a acelei din România. Au înregistrat mari dificultăţi companiile din sectorul HoReCa şi sectorul construcţiilor (creşterea majoră a preţurilor materialelor de construcţii fără o intervenţie necesară din partea guvernului pentru a se aproba o actualizare corectă a devizelor a avut drept consecinţă o contribuţie zero a sectorului construcţii la creşterea PIB 2021, an clamat a fi "anul investiţiilor publice").

Motorul creşterii economice în 2021 a fost în continuare consumul, ceea ce a dus la deteriorarea gravă a balanţei comerciale.

Creşterile agresive ale preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale au afectat activitatea productivă în ultimile luni ale anului 2021 şi vor reprezenta principala provocare pentru 2022. Consecinţa directă - costurile mai mari şi inflaţia vor obliga firmele să-şi revizuiască planurile de investiţii.

Reporter: Cum a reuşit mediul de afaceri să traverseze 2021, având în vedere cele trei mari crize - cea a sănătăţii, criza energetică şi cea politică?

Cristian Pârvan: Mediul de afaceri a găsit soluţii pentru a face faţă pandemiei (măsuri organizatorice impuse de creşterea absenteismului de la muncă, mai ales în întreprinderile productive, cheltuieli suplimentare pentru asigurarea măsurilor igienico-sanitare ş.a.).Situaţia s-a prezentat diferit în sectorul serviciilor, afectate de măsurile administrative impuse de pandemie. Şi aici, rezultatele economice au fost superioare în 2021 faţă decele din 2020, fără a se reuşi recuperarea integrală a pierderilor înregistrate în 2020.

Producţia industrială a înregistrat o creştere importantă, de peste 11%. Rămâne o provocare pentru industria prelucrătoare, creşterea preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale, cu efecte negative importante pe termen mediu. Se estimează atât o temperare a acestor preţuri, dar şi o refacere a unor lanţuri de producţie, cu particularitatea stimulării dezvoltării de noi capacităţi de producţie la nivelul UE şi reducerea dependenţei de aprovizionare de pe pieţele din Asia. În România, din păcate, nu sunt identificate acţiuni ferme în această direcţie.

Au obţinut rezultate foarte bune comerţul şi agricultura (influenţată de evoluţia climatică favorabilă). Creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în domeniile serviciilor informatice, transporturilor rutiere şi curieratului.

Continuă să fie afectate, chiar dacă s-a îmbunătăţit situaţia epidemiologică, sectoare cum sunt HoReCa, turism, organizare evenimente ş.a.

Reporter: Ce aşteaptă mediul investiţional de la noul Guvern?

Cristian Pârvan: Pentru anul 2022, investiţiile publice majore ar trebui să fie urmărite şi prezentate lunar, sub forma unui "tablou de bord", de tipul "programat/bugetat/realizat", pentru ca orice cetăţean să poată şti cum se cheltuiesc banii publici. Nu este de acceptat, aşa cum s-a întâmplat în 2021, ca după şase luni Primul Ministru "să constate" că sunt proiecte care au fost bugetate dar au fost zero că execuţie.

O atenţie specială trebuie acordată finalizării proiectelor cu finanţare din bugetul UE 2014-2020, absorbţia la sfârşitul anului 2021 fiind doar de 50%. Proiectele trebuie terminate şi solicitate spre a fi decontate de către CE până la sfârşitul anului 2023. De remarcat că, în aceeaşi perioadă, este necesar să fie pregătite proiectele prevăzute a fi finanţate din PNRR, precum şi proiectele ce urmează să fie finanţate din Bugetul UE 2021-2027. Riscul major în domeniul investiţiilor continuă să-l reprezinte finanţarea multor studii de fezabilitate inutile, a unor proiecte slabe din punct de vedere tehnic. Un risc major îl reprezintă calitatea şi capacitatea beneficiarilor proiectelor de invesţii de a organiza şi a supraveghea cu succes îndeosebi proiectele mari.

Reporter: Cum caracterizaţi cadrul fiscal actual şi ce noi măsuri ar trebui adoptate?

Cristian Pârvan: Cadrul fiscal rămâne un subiect preocupant pentru mediul de afaceri. Se continuă practica adoptării (sau se încearcă) unor noi reguli fiscale, cu aplicabilitate imediată, ceea ce crează dificultăţi companiilor. Măsurile vizând reducerea evaziunii fiscale rămân în continuare în mare parte doar declarative, apelându-se cu aceeaşi uşurinţă păguboasă la creşteri de taxe sau la introducerea unor taxe noi mascate/justificate ca urmare a aplicării unor reglementări europene (mediu) sau urmare a unor iniţiative locale. Continuă riscul aplicării incorecte de către administraţiile fiscale, îndeosebi de către inspectorii ANAF, a unor sancţiuni financiare incorecte, desfiinţate de justiţie, după ce companiile au fost obligate să cheltuiască timp şi bani pentru a avea câştig de cauză. Lipsa voinţei şi dorinţei de informatizare a ANAF, ca şi a tuturor serviciilor publice, continuă să constituie o problemă importantă pentru activitatea firmelor. Realizările timide realizate prin SPV şi ghişeul.ro arată cât de importantă este digitalizarea funcţionarii administraţiei locale şi centrale, baza de neevitat în perspectiva unei viitore reorganizări administrative.

Reporter: Cum apreciaţi bugetul pentru anul în curs?

Cristian Pârvan: Bugetul anului 2022 nu reprezintă nicio noutate, în afara măsurilor sociale (adaptate realităţilor resurselor financiare). În continuare, investiţiile finanţate sunt neclare (necesar finanţare pentru finalizare, alocări 2022, surse de finanţare ş.a.). Programele de susţinere a mediului de afaceri - numeroase (pentru a mulţumi cât mai multe categorii - tineri, femei, inovare etc.), insuficient bugetate şi fără a indica o direcţie de structurare a economiei româneşti, adică finanţare fără criterii obiective asumate politic în consonanţă cu evolutiile economice europene: valorificare materii prime rare (lithiu, cobalt, grafit...), energie din surse regenerabile, lanţuri integrate de producţie agricolă finalizată în produse alimentare etc.

Se va continua practica voluntaristă a rectificărilor bugetare practicată şi în 2021 (în Bugetul pe 2022 anunţi un plus de 22% pentru Ministerul Transporturilor; în 2021 la a doua rectificare ai realocat de la MT circa 600 milioane lei "necheltuiţi", fără ca cineva să răspundă!)

Reporter: Ce sfaturi le daţi tinerilor care doresc să se lanseze în afaceri (care este domeniul pe care ar trebui să mizeze şi care sunt primii trei paşi ca să reuşească)?

Cristian Pârvan: Tinerii trebuie să-şi definească domeniul de expertiză pe care trebuie să ştie cum să-l transforme într-o sursă de venituri. O experienţă pe o perioadă limitată de timp ca angajat într-o firmă cu un profil de activitate apropiat de domeniul de interes, este o "şcoală" extrem de utilă pentru o viitoare afacere. Tinerii trebuie să încerce să utilizeze toate instrumentele financiare, fondurile alocate în cadrul diferitelor scheme de sprijin, partenariate cu firme complementare ca activitate, indiferent de domeniul în care vor să-şi desfăşoare activitatea. Nu există domenii de activitate privilegiate, ci doar cele care răspund cerinţelor pieţii, de la instalator, zugrav, electrician (meserii din ce în ce mai căutate şi care realizează câştiguri variind între 5000 şi 10000 lei/lună), până la dezvoltatori de aplicaţii informatice răspunzând cerinţelor tot mai specializate, începând cu comerţul online şi ajungând la softuri dedicate unor activităţi concrete (exemplu banal - lista de meniu/băuturi la restaurant se obţine prin accesarea unui cod QR). Trebuie muncă, răbdare şi competenţă pentru a construi o afacere de durată. Nu există reţete miraculoase! Afacerile înseamnă risc, multe sacrificii şi multă muncă, fără de care nu există reuşită. Un prim eşec în afaceri nu este un motiv de a renunţa, ci un argument pentru a continua, învăţând din greşeli şi evitând repetarea lor.

Reporter: Cum a ajutat/dezavantajat digitalizarea mediul investiţional?

Cristian Pârvan: Digitalizarea va deschide noi oportunităţi de afaceri şi va modifica tot mai pronunţat modul de a face afaceri, la nivelul tuturor componentelor organizaţionale ale unei companii, fie ea şi microîntreprindere sau PFA. Informaţia va deveni parte integrantă a orcarei afaceri. Fie că este vorba de a aproviziona materii prime, materiale (comparaţie preţuri, bonitate, termene de livrare...), fie că este vorba de apariţia unor noi dispozitive, maşini, utilaje sau tehnologii noi sau identificarea unor noi parteneri de afaceri, totul se desfăşoară în mediul digital. Ca o consecinţă directă, companiile recrutează angajaţi cu abilităţi digitale tot mai complexe (de la roboţi de sudură, maşini de prelucrare cu comandă numerică, până la utilizarea dronelor şi sistemelor digitale utilizate în agricultura modernă). Digitalizarea va afecta toate tipurile de afaceri, inclusiv ale unor profesii liberale cum ar fi cea de medic de familie, avocat sau profesor. Instrucţiunile de utilizare a tuturor obiectelor folosite în activitatea zilnică se oferă a fi obţinute pe cale digitală, elimindu-se consumul de hârtie, tipărire etc.

Reporter: Cum apreciaţi restricţiile care au fost luate de autorităţi de-a lungul anului trecut? Cum vedeţi măsurile prin care Guvernul i-a susţinut pe antreprenori?

Cristian Pârvan: Măsurile adoptate de guvern au fost limitate, deficitul bugetar impunând spaţiul de manevră. România s-a situat şi din acest punct de vedere la coada clasamentelor la nivel european şi mondial, efortul financiar făcut fiind de circa 1,5% din PIB faţă de alte ţări care au alocat 5-8% din PIB. Recent, Japonia a anunţat că va acorda şi în 2022 sute de miliarde de dolari mediului de faceri. Cea mai gravă eroare a fost anularea derulării măsurii 3 pentru sprijinirea investiţiilor în IMM-urile productive, neacordarea susţinerii anunţate/convenite pentru sectorul HoReCa.

Pentru viitor, resursele financiare disponibile trebuie orientate către firme care îşi asumă riscul de a produce bunuri solicitate de piaţa internă, urmărind realizarea de produse cu valoare adăugată tot mai mare, începând de la produse agroalimentare şi ajungând la produse sofisticate care să încorporeze tot mai multă inteligenţă, creativitate şi un consum tot mai redus de materii prime, energie electrică etc. Trebuie ca România să fie inclusă în marile proiecte europene, de la producere de vaccinuri, baterii pentru automobile electrice, până la producerea de tehnologii noi (ex.: diferite tehnologii bazate pe utilizarea laserului, produse informatice ş.a.) Din bugetul pentru anul 2022, cu proiecţii până în anul 2025, se estimează că factorul muncă (număr de angajaţi) va avea, ca urmare în principal a declinului demografic, un aport practic zero la creşterea PIB. Cum marile proiecte ce pot fi realizate pe baza finanţărilor europene (Buget UE 2021-2027, PNRR, împrumuturi BERD, BEI, BM) impun utilizarea tehnologiilor moderne, dar şi activitatea unui personal tot mai bine instruit (ex.: lucrările şi tehnologiile utilizate la construcţia podului de la Brăila), asigurarea forţei de muncă, creşterea competenţelor acesteia şi capacitatea de a reţine şi folosi în ţară această forţă de muncă în care s-a investit (muncitori, ingineri, profesori, doctori ş.a.) reprezintă una din marile provocări ale anilor ce vin. Autorităţile române trebuie să dovedească faptul că recunosc rolul şi importanţa promovării personalului din administraţie, pe bază de competetenţe şi realizări personale verificabile. Răspunderea directă şi imediată pentru îndeplinirea unor obiective realiste, măsurabile, trebuie să devină regulă şi nu excepţia la nivelul administraţiei locale şi a celei centrale.

Mediul de afaceri abordează cu un optimism moderat anul 2022, evaluând cu mult realism provocările economice multiple cărora va trebui să le facă faţă. Companiile româneşti au dovedit, în anii 2020-2021, o relativă stabilitate şi calitate managerială, creşterea economică de peste 7% a PIB în 2021/2020 datorându- se în mod major activităţii din mediul privat, în condiţiile unei instabilităţi politice şi administrative care a dus la utilizarea slabă a resurselor financiare şi a oportunităţilor existente. Mediul de afaceri va contribui activ şi creativ, propunând soluţii realiste decidenţilor politici, soluţii care să ajute Guvernul la atingerea obiectivelor pe care şi le-a propus, în condiţiile în care dialogul social promis va funcţiona constant şi productiv.

Reporter: Mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

28 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9459
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4424
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7699
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9485
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.4065

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro