CRISTIAN POPA, BNR:"Este nevoie de măsuri suplimentare pentru temperarea presiunilor inflaţioniste"

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 13 aprilie

"Este nevoie de măsuri suplimentare pentru temperarea presiunilor inflaţioniste"

"Nu prognozăm o recesiune", a afirmat oficialul BNR

Banca Naţională a României (BNR) nu prognozează, la nivel de an, o recesiune pentru economia noastră, a afirmat, ieri, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, în cadrul unei intervenţii la Digi24. Potrivit acestuia, creşterea economică încetineşte, fabricile produc mai puţin şi există efecte economice negative care vin pe canalul încrederii. Totodată, Popa a spus că BNR ia măsuri şi va continua să ia măsuri pentru temperarea presiunilor inflaţioniste.

"Avem un conflict militar la graniţă, iar oamenii se gândesc de două ori înainte să consume sau să realizeze o investiţie pe termen lung, dar important este de spus că această creştere economică încetinită este un factor pozitiv când ne uităm la factorii fundamentali ai inflaţiei pentru că vedem cerere agregată mai mică. (...) La acest moment, la nivel de an, noi nu prognozăm o recesiune. Desigur, datele lunare sau trimestriale sunt foarte volatile şi eu nu aş fi surprins să vedem două trimestre de evoluţie în jurul cifrei de zero. Acuma, din punctul meu de vedere, două trimestre de -0,1% nu cred că este recesiune. Este recesiune tehnică, dar la nivel de an nu vedem această recesiune, ci mai degrabă o încetinire, să spunem un «soft-landing» (o aterizare lină - n.r.). Desigur, ne uităm şi la aspecte pozitive ale situaţiei, ne uităm la potenţiala atragere de fabrici, de afaceri care îşi vor muta sediul (şi activitatea) în România din ţările afectate (de război). Vedem deci şi aspecte pozitive", a spus Cristian Popa.

Potrivit acestuia, traversăm în prezent "o perioadă de tranziţie către un nou normal", o perioadă peste care vom trece. Oficialul BNR a spus că "depindem foarte mult de evenimente externe, de piaţa de energie şi de conflictul de la graniţa ţării".

"Există două tabere: tabăra celor care spun că dobânzile sunt prea mici şi tabăra celor care spun că dobânzile sunt mari. Eu le-aş spune 3 lucruri: în primul rând suntem la mai puţin de jumătate din rata inflaţiei cu dobânzile. De asemenea, dobânzile în România sunt mai mici decât în Cehia, Ungaria, Polonia. Cehia a publicat ieri (luni - n.r.) o cifră de 12,7% inflaţie, ca să înţelegem mediul. De asemenea, 80% din creşterea inflaţiei de anul trecut a venit din preţurile la gaze naturale şi electricitate şi combustibili, cu care politica monetară nu se poate lupta. De asemenea, al treilea factor: aplicăm măsurile ca la carte. Am oprit achiziţiile de titluri de stat (de notat că în martie BNR a cumpărat de pe piaţa secundară titluri de stat în lei în valoare de 367,3 milioane de lei - n.r.), am întărit managementul lichidităţii, iar în luna trecută piaţa monetară a fost foarte tensionată, şi am început creşterile de dobânzi. Am accelerat chiar pasul de creştere de dobânzi. Deci luăm măsuri. Banca Naţională nu face «forward guidance», deci nu se pronunţă în ceea ce priveşte acţiunile viitoare, însă pot să vă spun o părere personală, ca unul din cei 9 (din Consiliul BNR) care votează: mai este nevoie de măsuri, trebuie să continuăm cu măsurile pentru temperarea acestor presiuni puternic inflaţioniste. (...) Este o perioadă de tranziţie către un nou normal, însă trebuie să fim realişti şi să ne dăm seama că trăim în vremuri foarte incerte, volatilităţile sunt foarte mari, gradul de incertitudine este foarte mare, depindem foarte mult de evenimente externe, de piaţa de energie şi de conflictul de la graniţa ţării. Deci cred că trebuie să o privim ca pe o perioadă de tranziţie şi să ne uităm spre vremuri mai bune, nu o să rămânem aici o viaţă. Vom trece peste... (...) Eu nu aş folosi încă termenul de criză economică, nu văd această criză economică", a spus Popa.

Acesta a explicat că deficitul de lichiditate de pe piaţa monetară înseamnă că sectorul bancar are prea puţini lei raportat la nevoile lor.

"Ce se întâmplă în aceste situaţii: ei (băncile - n.r.) vin la Banca Naţională cu colateral, cu garanţii, în schimbul cărora primesc lei. Asta se traduce în dobânzi ceva mai mari. Înseamnă că băncile sunt dispuse să vină la facilitatea de credit, adică la 4%. Deci banii sunt mai rari şi mai scumpi", a arătat Popa.

În luna martie, poziţia de lichiditate a sistemului bancar faţă de BNR a înregistrat un deficit lunar de 16,5 miliarde lei (stoc mediu zilnic), cel mai mare de pe seria istorică în luna martie, după cum arată analiştii BCR Cercetare. În luna februarie a fost înregistrat un surplus de lichiditate de 2,1 miliarde lei.

"Acest deficit poate fi explicat de operaţiunile REPO bilaterale în valoare de 6,3 miliarde lei şi facilitatea de creditare a băncii centrale în valoare de 10,5 miliarde lei (stoc mediu zilnic). Valoarea totală a cumpărărilor BNR de titluri de stat în lei din luna martie a fost de 367,3 milioane lei. Stabilitatea leului din luna martie în perioadele de stres ridicat pe pieţe din cauza războiului din Ucraina a avut astfel un cost reprezentat de presiunea pe lichiditatea în lei şi creşterea dobânzilor pe termen scurt", arată analiştii.

Florin Cîţu spune că inflaţia se va duce spre o rată anuală de 15%

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a afirmat ieri că rata inflaţiei se va duce spre 15% la finele anului. Ieri, INS a anunţat o rată anuală a inflaţiei de 10,2% pentru luna martie.

"Eu credeam iniţial că inflaţia se va duce maxim până la 13% la finalul anului, dar se pare că vom merge la 15%. Aici trebuie să lucreze şi BNR şi Ministerul de Finanţe pentru a ţine rata inflaţiei sub control. Finanţele trebuie să dea un mesaj credibil, că ţin sub control deficitul. Iar BNR e mandatată să livreze preţuri stabile şi trebuie să facă mai mult. Responsabilitatea e împărţită", a declarat ieri Florin Cîţu, fost premier şi ministru de Finanţe.

El a mai spus că va fi foarte greu pentru Guvern să corecteze o rată atât de mare.

"Estimările BNR arătau o inflaţie de aproape 10% la finalul anului. În condiţiile în care vedeau un maxim de 11% în cursul anului. Trebuiau luate măsuri mai devreme. Cu cât le amâni, cu atât ele vor fi mai dure", a adăugat Cîţu.

INS a anunţat ieri că rata anuală a inflaţiei a accelerat în martie la 10,2%, faţă de 8,5% în februarie, în condiţiile în care alimentele s-au scumpit cu 11,2%  faţă de martie 2021, mărfurile nealimentare cu 10,8%, iar serviciile cu 6,5%.  Faţă de luna februarie 2022, în martie preţurile de consum au crescut cu 1,9%. Alimentele s-au scumpit de la o lună la alta cu 2,5%, mărfurile cu 1,8%, iar serviciile cu 0,67%.

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

16 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0705
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7936
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.0848

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro