PLASAMENTE ALTERNATIVECu Victor Brauner, de ziua lui

Marius Tiţa
Ziarul BURSA #Investiţii Personale / 15 iunie

Artişti din Piatra Neamţ la Ziua Victor Brauner 2019

Artişti din Piatra Neamţ la Ziua Victor Brauner 2019

Marius Tiţa

Victor Brauner s-a născut la 15 iunie 1903, deci acum 119 ani, la Piatra Neamţ. Numele la naştere era tot Victor Brauner, ceea ce este un caz rar pentru artiştii evrei din prima jumătate a secolului trecut. Pe Tristan Tzara îl chema Samuel Rosenstock, Jacques Herold, artistul născut la Piatra Neamţ şi el, se numea Herold Blumer. Şi Jules Perahim era Iuliş Blumenfeld. Explicaţia este simplă, în acele vremuri, a fi evreu de origine, cu nume evreiesc, era riscant, şi în România, dar şi în Franţa lui Petain.

Brauner se numea, aşadar, chiar Victor Brauner, iar pe fraţii lui, Harry Brauner, etnolog şi muzicolog, şi Teddy, de fapt Theodore, fotograf recunoscut. Asta se ştie, dar a mai fost un frate, Rudolf Brauner, medic, zis Rudy. Harry Brauner a fost căsătorit cu Lena Constante, artistă şi scriitoare, cu tată aromân. S-au căsătorit târziu, în 1963, după ce făcuseră ani grei de închisoare, nu mai puţin de 12, trimişi acolo în procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, pentru că amândoi îl cunoscuseră pe liderul comunist lichidat de comunişti. Lena Constate fusese colegă, la Teatrul Ţăndărică, chiar cu Elena Pătrăşcanu. Teddy se născuse la Viena, în 1914, pentru că părinţii, şi fraţii lui născuţi deja, locuiseră acolo până după naşterea lui, anul de început al Primului Război Mondial. Începe să se preocupe de fotografie lucrând cu un Kodak dat de Fritz Stern, primul soţ al Heddei Stern, al doilea fiind Saul Steinberg, cunoscutul editorialist grafician american, născut la Râmnicu Sărat. Despre Victor Brauner ştim că făcea "cadavre exquis" cu Hedda Stern. Dacă nu ştiţi ce înseamnă asta, nu vă hazardaţi cu glumiţe, luaţi de căutaţi! Teddy Brauner a plecat spre Palestina în 1942, cu un vas, pe mare, împreună cu pictorul Jean David. Peripeţiile nu îi ocolesc, fac şi doi ani de lagăr în Cipru, băgaţi de britanicii care nu voiau un aflux de evrei în Palestina sub mandat. Ajung până la urmă unde şi-au dorit iar fotografiile realizate de Teddy Brauner, angajat la guvernului, arată istoria primilor ani ai noului stat. Ulterior, cariera sa artistică va continua în SUA şi, inevitabil, în Franţa.

Jean David, coleg de barcă a disperării şi de lagăr britanic cu Teddy Brauner, a intrat în marina britanică, apoi în statul Israel, tocmai constituit. A lucrat intens ca pictor, este unul dintre creatorii peisajului plastic israelian. A contribuit la inventarea satului artiştilor Ein Hod, împreună cu Marcel Janco. E vorba, desigur, de Marcel Iancu, bucureşteanul nostru, prin naştere şi prin clădirile avangardiste ridicate aici.

Despre Victor se ştiu mai multe, mult mai multe, şi îl întâlnim în locuri de faimă, de la Paris, ale avangardei artistice mondiale. Studiază Artele la Bucureşti şi, în 1924, are prima sa expoziţie, la legendara sală "Mozart". Când se instalează la Paris, în 1930, avea deja o lungă listă de premiere avangardiste, revista 75HP, pe care o înfiinţează şi o conduce, împreună cu Ilarie Voronca, colaborări la "Contimporanul" şi la "Unu". Face o expoziţie la Paris, în 1933, revine la Bucureşti, şi în 1938 se întoarce la Paris, grăbit parcă să îşi piardă un ochi şi să o cunoască pe Jacqueline, viitoarea soţie. Viaţa pictorului, pe care o confundăm adeseori cu biografia sa, este o poveste lungă pe care o aflăm bucată cu bucăţică, din unghiuri şi perspective diferite, cu momente de vârf şi de maximă vizibilitate.

Victor Brauner avea o temă intensă, ochiul, pe care o trata extrem de complex. În 1931 pictează un autoportret cu ochiul drept distrus, scurs. Lucrarea este de mici dimensiuni, şi o vedem expusă permanent la Centre Pompidou. În 1938, la scurt timp după ce se întoarce din România, asistă la o dispută între doi pictori spanioli iar ochiul îi este tăiat de cioburile paharului aruncat de Oscar Dominguez în Esteban FrancPs. Acum, toţi trei sunt artişti care fac renumele unor muzee din întreaga lume.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial nu a fost unul dintre fericiţii artişti evrei în pericol evacuaţi de americani şi se ascunde într-un sat nu departe de Marsilia, portul salvării de atunci. În 1948, se desparte de grupul surrealist şi îşi continuă activitatea fără alte afilieri estetice. În acel an a pictat seria autobiografică din care o lucrare a adus cel mai mare preţ al artistului. Victor Brauner este artistul român cu cea mai mare cotă, dintre cei care au o prezenţă internaţională susţinută. Este depăşit de prietenul său, sculptorul Constantin Brâncuşi, şi de contemporanul nostru, Adrian Ghenie.

De curând vorbeam despre nişte preţuri de milioane reuşite de Ghenie în campaniile de record din New York şi anunţam că o lucrare de Victor Brauner a ajuns tangenţial la milionul de dolari. Este vorba de "Indicateur de l'espace", ulei pe pânză, de 45 pe 55 cm, din 1934, perioada deplină a suprarealismului său. În licitaţia ţinută de Sotheby's la New York, în plin sezon-vedetă, pictura a primit 945 de mii de dolari. Cu 10 ani în urmă, aceeaşi pictură fusese vândută, la Londra, tot într-o licitaţie Sotheby's, cu 229.250 lire sterline, nici jumătate din preţul reuşit în acest mai, la New York.

Totuşi, cele 945 de mii de dolari US 2022 nu reprezintă cel mai mare preţ reuşit de o lucrare de Victor Brauner. În mai 2008, desigur, tot la New York, Sotheby's a vândut o pânză de 88 pe 116 cm cu 993 de mii de dolari US. După 14 ani, suma este încă şi mai mare, prin acţiunea deprecierii cursului dolarului în tot acest timp. În plus, fiind vorba de preţul de adjudecare publică, la aceste sume se adaugă comisioane care îl duc lejer peste milionul de dolari, şi atunci, în 2008, dar şi acum, luna trecută. Lucrarea vândută atunci cu cel mai mare preţ pentru un Victor Brauner era realizată în 1948 şi se numea " Tableau Autobiographique-Ultratableau Biosensible".

În Piatra Neamţ, oraşul în care s-a născut Victor Brauner, există liceul de artă ce îi poartă numele. În faţa liceului se află o statuie, bustul lui Victor Brauner, probabil, aproape sigur singurul din lume. Tot la Piatra Neamţ, înainte de pandemie, scriitorul Emil Nicolae, preşedintele Comunităţii Evreilor din oraş, organiza Ziua Victor Brauner, cu o expoziţie a minunaţilor artişti din încântătorul oraş, chiar în sinagoga-catedrală din lemn Baal Şem Tov, considerată a fi cea mai veche din România. De fapt, era mult mai mult, era un adevărat simpozion despre avangardă şi despre locul României în această excepţională pagină de istorie a artei. Era, probabil, singura manifestare dedicată lui Victor Brauner, de ziua lui, în România sa natală sau oriunde în lume. La pandemie, expoziţia a continuat cu lucrări de artă expuse de cealaltă parte a zidului vechi de lemn al sinagogii, pe brâul său exterior, chiar dacă vremea era ploioasă, într-o fantastic de emoţionantă manifestare a artiştilor din Piatra Neamţ. Totul de 15 iunie, Ziua Victor Brauner.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

10 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9132
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8027
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0576
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8083
Gram de aur (XAU)Gram de aur277.1595

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro