Supraimpozitarea mediului de afaceri - singura soluţie aleasă de Guvern pentru evitarea intrării în incapacitate de plată

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 1 noiembrie 2023

Supraimpozitarea mediului de afaceri - singura soluţie aleasă de Guvern pentru evitarea intrării în incapacitate de plată

English Version

Ieşirea din incapacitatea de plată a statului român se face pe spatele mediului de afaceri prin intermediul legii 296/2023, prin care au fost introduse noi măsuri fiscale, au susţinut, ieri, participanţii la conferinţa "Măsuri de austeritate vs Mediul de afaceri", organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) în parteneriat cu firma de avocatură şi consultanţă Piperea&Asociaţii. Menţionăm că la conferinţa respectivă au fost invitaţi să participe ultimii doi miniştri ai finanţelor publice - Adrian Câciu şi Marcel Boloş - dar ambii "au strălucit" prin absenţă motivată de şedinţa de guvern la care au fost nevoiţi să participe, fapt pentru care multe din întrebările reprezentanţilor mediului de afaceri din ţara noastră au rămas fără răspuns.

În deschiderea evenimentului, Mihai Daraban, preşedintele CCIR, a arătat că firmele private susţin bugetul de stat şi că este incorect ca noile măsuri fiscale să fie îndreptate împotriva antreprenorilor.

Mihai Daraban a declarat: "CCIR s-a numărat printre instituţiile care nu au înţeles de ce mediul de afaceri trebuie pedepsit în acest hal şi spun aceste lucruri pentru că în ultima perioadă şi cu precădere în ultimul an mediul de afaceri şi-a facut datoria cu brio pentru bugetul naţional. Avem proaspete în memorie ultimele date de la Fisc, din luna august 2023, cifre care sunt mai mult decât îmbucurătoare, în sensul că am avut peste 864.000 de firme care au depus bilanţul la Fisc, iar cifra de afaceri a crescut de la 392 miliarde euro la 429 miliarde euro. Profitul brut a crescut de la 41,5% la 54,6% într-un an de zile. Mediul de afaceri şi-a făcut datoria faţă de bugetul de stat, dar orice scoruri pozitive scoase de noi nu pot satisface apetitul de consum al statului român, apetitul de a cheltui bani publici. De aceea, nu am înţeles aceste noi măsuri fiscale. Am spus că statul trebuie să dea un exemplu de bune practici, să îşi facă ordine în ogradă, cu privire la companiile de stat care sunt găuri în bugetul de stat, pentru că ele au călcat pe bec. În România avem 1042 societăţi comerciale cu cifra de afaceri individuală de peste 50 milioane euro, dar din acestea doar 11% nu fac profit, iar printre cele neprofitabile se numără CFR Marfă, CFR Călători, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti şi altele care rămân aceleaşi sinecuri cu datorii care se rostogolesc de la un an la altul. Noi le-am transmis decidenţilor politici că au mai multe fronturi de acţiune înainte să sară la jugulara mediului de afaceri. De exemplu, la Ministerul Justiţiei sunt 1,2 milioane firme, care figurează la ONRC ca fiind active şi în funcţiune, dar 360.000 de firme nu depun bilanţul".

Preşedintele CCIR a afirmat că Guvernul ar fi trebuit să ia alte măsuri, printre care se numără reorganizarea administrativă a ţării, reorganizare ce a fost propusă de mediul de afaceri.

Domnul Daraban a precizat: "Anul trecut a fost o supradimensionare a veniturilor bugetare pentru 2023, iar cheltuielile au rămas la acelaşi nivel. Cred că supradimensionarea veniturilor a venit din estimarea creşterii preţurilor din energie, dar realitatea din teren a demonstrat că preţurile au scăzut. Cred că este o problemă structurală a statului: în forma actuală nu se mai poate funcţiona. Actuala construcţie administrativă va duce invariabil la faliment, pentru că primari cu localităţi de 500-600 locuitori au pretenţia să aibă şcoală şi sală de sport, deşi nu au copii în localitate. Sunt oraşe de 1900 de locuitori la care se aplică grila de salarizare urbană pentru primării, consilii judeţene mult prea multe, consilieri judeţeni cu indemnizaţii mai mari decât salariile unor profesori. Sunt foarte multe anomalii şi scurgeri de la buget, precum şi prea multe agenţii. De exemplu la ARICE (n.red. - Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior), avem deja doi oameni pe fiecare maşină, ei nu au buget de funcţionare, ci doar buget de salarii. Toate aceste sinecuri vor duce invariabil la o incapacitate de plată pe care am văzut-o şi la ţări mai mari, la Argentina, etc. Păcat că mediul de afaceri îşi face datoria cu atâta prisosinţă faţă de bugetul de stat".

Reprezentantul CCIR consideră că impozitul de 1% aplicat companiilor care au cifra de afaceri mai mare de 50 milioane euro îi va îndemna pe unii antreprenori să caute soluţii la limita legii pentru evitarea acestuia.

Mihai Daraban a arătat: "Lovitura pentru cei cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro, firme care contează, lasă de dorit şi vom vedea pe termen scurt că vor fi efecte asupra mediului de business. Unii vor fărâmiţa societăţile pentru a reduce cifra de afaceri impozitată cu 1%, alţii îşi vor reloca firmele, asta deoarece statul de te împinge uşor la tot felul de mini-ticăloşii ca să poţi să supravieţuieşti în acest mediu din România".

Gheorghe Piperea: "Dacă storci anual de venituri mediul de afaceri, vom vorbi despre un faliment generalizat"

La rândul său, prof.univ.dr. Gheorghe Piperea a avertizat că majoritatea dispoziţiilor din legea 296/2023 intră în vigoare astăzi, restul urmând a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, iar câteva din al doilea semestru al anului viitor, şi a atras atenţia asupra câtorva aspecte care vor avea un impact uriaş asupra mediului de afaceri.

Gheorghe Piperea a spus: "Există în lege un capitol IV, în care sunt mai multe dispoziţii şocante. De exemplu interdicţia privind desfăşurarea afacerilor care au loc fără respectarea prevederilor legale sau în perioada în care acestea sunt suspendate. Această interdicţie se referă doar la momentul dinaintea constituirii întreprinderii sau după constituirea întreprinderii? Sunt 1,2 milioane firme înregistrate la ONRC, dar doar 846.000 depun anual situaţia financiară. Înseamnă că restul firmelor, care nu depun bilanţul, nu îndeplinesc condiţiile legale. Ce se întâmplă dacă o altă companie intră ca partener de afaceri într-o relaţie cu o astfel de întreprindere? În ce măsură compania care funcţionează legal este afectată? Apoi avem interzicerea efectuării de activităţi comerciale cu bunuri care nu sunt însoţite de documentele de proveninenţă. Ce facem însă cu mediul online, cu platforme de genul Olx, unde se comercializează orice, fără documente de provenienţă. Legea mai spune că se pot aplica sancţiuni. În privinţa sancţiunilor, în cazul depăşirii plafonului de încasare zilnică de 50.000 lei, nu mi-este clar dacă măsura confiscării prevăzută de lege se referă la suma găsită în casă peste acest plafon sau la întreaga sumă de bani din casă. M-am uitat şi la CASS, unde există diferite plafoane, care duc la costuri foarte ridicate pentru angajaţii care mai practică şi o profesie independentă. Dar cea mai şocantă dintre dispoziţii spune că, dacă faci parte din cei 15 milioane de cetăţeni care au bani asupra lor şi te-a găsit organul fiscal iar banii nu au sursă identificată de provenienţă ţi se aplică un impozit de 70% pe suma respectivă. Avem în Constituţie art. 44 alin. 8 care spune că averea licită se prezumă şi că se poate confisca de instanţă doar averea obţinută în mod ilicit. Ideea de a impozita chiar şi retroactiv sumele care nu pot fi identificate exista deja în Codul Fiscal. Noua lege spune că se aplică acest impozit de 70% pentru combaterea evaziunii fiscale, spălării de bani şi corupţiei. Niciun mijloc pus în practică în 25 de ani nu a dus la scăderea evaziunii fiscale şi nici la scăderea optimizării fiscale. Se spală bani prin tranzacţiile cash? Ele sunt vizibile, sunt perceptibile, spre deosebire de tranzacţiile digitale, prin bancă. Fenomenul neobservat de nimeni, dar care a crescut este cel de phishing, de furare a datelor bancare".

Domnia sa a vorbit şi despre majorările de TVA introduse prin legea 296/2023: "M-aş fi aşteptat ca legea austerităţii să introducă măsuri pentru sporirea încasărilor din TVA. În realitate s-au introdus cote diferenţiate de TVA în zone neaşteptate, în condiţiile în care piaţa imobiliară este în scădere. Neaşteptat s-a ridicat de la 5% la 9% TVA pentru festivaluri şi produse tradiţionale. Această măsură pare o sancţiune, un fel de acciză pentru a restrânge consumul de produse de acest gen. Atrag atenţia că atunci când s-a modificat TVA de la 19% la 22% s-a văzut imediat în economie în 2010, când au fost cele mai multe falimente în economie".

Domnul avocat Piperea a precizat că el analizează legea 296/2023 ca fiind un plan de reorganizare a statului pentru a evita ajungerea în stare de incapacitate de plată.

Gheorghe Piperea a afirmat: "Mă uit pe ce a spus Consiliul Legislativ şi observ că primul punct din Opinia acestui consiliu arată că prin noua lege se trece sarcina privind ieşirea din incapacitatea de plată a statului român pe spatele mediului de afaceri. Se estimează că în 2024 vor fi venituri la bugetul de stat de la mediul privat de 100 miliarde lei în plus, în timp ce statul reduce cheltuielile cu doar 16 miliarde lei. Dacă storci anual de veniturile acestea mediul de afaceri, acesta se va vlăgui la un moment dat şi vom vorbi despre un faliment generalizat pe care nu şi-l doreşte nimeni".

Domnul Piperea s-a referit şi la limitarea plăţilor cash introdusă prin noua lege şi a declarat că această limitare va duce la reapariţia trocului în mediul rural.

Gheorghe Piperea a spus: "Privind limitarea plăţilor cash nu vor avea probleme doar alimentările săteşti, nici păcănelele de la ţară, e vorba mai degrabă de cetăţeni, care fie nu au cont bancar, fie nu au posibilitatea de a face plăţi digitale sau prin smartphone, ba chiar sunt cetăţeni fără electricitate. A vorbi despre bănci şi despre digitalizare este o glumă proastă. Problemele sunt şi la supermagazinele din Bucureşti, Cluj sau Timişoara. Banca Centrală Europeană a spus că nu trebuie să se renunţe la plăţile în numerar fizic, deoarece renunţarea la plata cash va duce la excluziune socială. Potrivit limitării plăţilor cash impuse de noua lege, pur şi simplu 50% din populaţia ţării nu va mai putea participa la viaţa cetăţii şi nu vor putea intra în comerţ pentru că nu au acces la plata digitală. Există o decizie CJUE din ianuarie 2021, care spune că cetăţenii europeni au dreptul să plătească în numerar, iar companiile au obligaţia şi dreptul să încaseze aceste plăţi. Sunt sigur că se vor găsi soluţii. De exemplu, oamenii de la ţară vor apela din nou la troc, la barter. Vă amintesc că în anii "90 se aplicau compensări bilaterale sau trilaterale făcute cu acordul statului".

George Georgescu: "Anul 2024 va fi un an problematic din punct de vedere fiscal-buigetar"

George Georgescu, membru al Consiliului Fiscal, a menţionat că problemele cu care se confruntă guvernul privind încasarea veniturilor bugetare s-ar putea să se acutizeze anul viitor prin prisma creşterii unor cheltuieli.

Domnul Georgescu a spus: "Noi, membrii Consiliului Fiscal, credem că deficitul bugetar ESA se va duce la peste 6% în 2023. Dacă în 2023 nu ne vom încadra în ţinta de deficit, anul 2024 se prezintă la fel de problematic, pentru că vor creşte presiunile pe zona fondului de pensii şi creşterea cheltuielilor de apărare. Anul 2024 va fi un an problematic din punct de vedere fiscal-buigetar"

Reprezentantul Consiliului Fiscal a arătat că instituţia respectivă a insistat pentru realizarea unei consolidări fiscale prin fundamentare pe bază de studii şi cifre şi prin reducerea cheltuielilor bugetare.

George Georgescu a precizat: "Maniera în care s-au adoptat aceste măsuri este foarte departe, e la polul opus a ceea ce ar fi trebuit să se facă. În 2024 vom incepe acele spending-reviews, iar Ministerul de Finanţe ar fi trebuit să vină din luna iunie cu ele, prin asistenţa tehnică a Băncii Mondiale, pe domeniul sănătăţii şi ulterior pe domeniul educaţiei, dar nu a venit nici până acum cu ele, deşi analiza lor durează un an. (...) Noile măsuri fiscale sunt măsuri de avarie care nu fac pe moment decât să te scoată din zona dificilă în care te afli. Măsurile actuale sunt pentru a salva ce se poate pentru lunile noiembrie-decembrie 2023, dar în niciun caz nu ne vor duce la un deficit de 4,4%".

El a atras atenţia şi cu privire la presiunile exercitate asupra mediului de afaceri de crizele din ultimii ani, presiuni peste care s-a aşezat şi impactul noilor măsuri fiscale.

Domnul Georgescu a declarat: "În ultimii ani mediul de afaceri din România a fost supus unor presiuni extraordinare. După pandemie, a intervenit conflictul din Ucraina, cu impact pe explozia preţurilor energetice, care s-au transferat în toate celelalte preţuri. Întreruperea lanţurilor de aprovizionare sau de valoare adăugată mare din cauza pandemiei a avut efect negativ, cum ar fi în cazul semiconductorilor. În toate aceste tensiuni şi presiuni s-au adăugat altele existente, cum ar fi deficitul de forţă de muncă care s-a accentuat. De curând a mai intervenit presiunea fiscală pentru mediul de afaceri care doreşte stabilitate legislativă şi fiscală. Presiunea merge contra cursului unei redresări a afacerilor din România în contextul acestor crize, a căror combinaţie are un efect foarte greu de controlat, iar el există şi se manifestă. Observăm astfel o presiune fantastică asupra mediului de afaceri din România. Importanţa acestui cadru macroeconomic arată că orice degradare de agenţiile de rating a României implică decăderea în zona junk a ţărilor nerecomandate pentru investiţii".

Dan Paul: "Impozitul de 2% poate genera un risc sistemic în domeniul bancar"

Preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România, Dan Paul, a afirmat că impozitul de 2% pe cifra de afaceri a băncilor poate genera un risc sistemic în domeniul bancar.

Dan Paul a spus: "Legea a introdus un impozit suplimentar de 2% pentru sistemul bancar. Dar, dacă banca are profit mic sau nu are profit, există risc sistemic cu privire la implementarea acestui impozit. A calculat cineva care este impactul de 2% sau 1%? Cred că de multe ori s-au căutat motivaţii greşite pentru introducerea acestor măsuri fiscale".

Preşedintele Asociaţiei Brokerilor a arătat că reprezentanţii guvernului au afirmat în dese rânduri că motivaţia principală a legii 296/2023 este faptul că deficitul bugetar a depăşit 6% din Produsul Intern Brut.

Dan Paul a mai spus: "Legea mai vorbeşte şi de reducerea cheltuielilor statului. Dar statul român e acţionar la diverse companii care sunt listate la BVB. Anul acesta Nuclearelectrica a scos la licitaţie un contract de coaching şi mentorat de 17 milioane euro la care s-au înscris două firme, din care una e din România. Eu am crezut că managerii Nuclearelectrica se pricep la mentorat. Cred că e o glumă şi ipocrizie să discutăm în aceste condiţii despre austeritatea statului. Astfel de contracte care se desfăşoară pe patru ani pentru 17 milioane euro sunt exemple care ne arată cum sunt cheltuiţi banii statului".

Domnia sa a menţionat că majorarea impozitului pe dividende va afecta întreaga piaţă de capital din ţara noastră şi amintit că statul a vrut să remodeleze contribuţiile la Pilonul II de pensii, dar măsura nu a trecut de Parlament.

Dan Paul a arătat: "Eu cred că Pilonul II de pensii nu trebuie desfiinţat, pentru că a acumulat mulţi bani, iar o parte din ei a finanţat statul prin cumpărarea de titluri de stat, iar o altă parte a finanţat investiţiile companiilor listate la BVB. Statul ar trebui să se gândească mai întâi ce face cu sistemul său de pensii publice, care este un sistem învechit. Statul a observat că listarea Hidroelectrica a fost susţinută şi de Pilonul II de pensii ceea ce e un exemplu potrivit şi poate să se ajute mai mult prin privatizări, cum ar fi privatizarea Salrom, aeroportului Otopeni şi aeroportului Constanţa".

Consultanţii fiscali, fără soluţii în faţa modificărilor fiscale

Consultanţii fiscali prezenţi la eveniment nu au oferit soluţii privind noile măsuri fiscale, ci au criticat impredictibilitatea legislativă în domeniul fiscal.

Manuela Furdui, managing partner al companiei Crowe România, a spus: "Companiile sunt speriate de noile modificări fiscale şi deranjate de lipsa de predictibilitate. De ce întotdeauna mediul privat trebuie să plătească pentru un buget care a fost greşit întocmit în condiţiile în care creştem cote de TVA şi taxe, deşi nu suntem capabili să încasăm decât 37% din TVA? Cum stimulează aceste măsuri fiscale investiţiile în România? Ce se întâmplă cu o companie care investeşte şi nu poate să îşi recupereze investiţia pentru că imediat ce depăşeşte cifra de afaceri de 50 milioane trebuie să plătească impozit minim? Mediul privat este principala sursă de alimentare a bugetului de stat".

La rândul său, Mihaela Mitroi, managing partner la compania Global Tax Advice, a declarat: "În ultimele luni, am atras atenţia asupra faptului că trebuie să avem grijă de antreprenoriatul românesc, dacă vrem să avem o societate care să se dezvolte armonios. Prin această lege, antreprenoriatul este atacat. Observăm că regimul de microcompanii se schimbă peste noapte extrem de des. Anul trecut am avut OUG 16/2022 prin care s-a schimbat regimul de microcompanii. Acum iarăşi s-a schimbat. Discutăm de predictibilitate? Eu, în 20 de ani, de când am contribuit la Codul Fiscal, consider că acest cuvânt a fost astât de des folosit încât a devenit ori perimat, ori relativ. Nu putem să schimbăm în fiecare an regimul de taxare pentru că ne afectează. Spunem că suntem obligaţi de UE. E adevărat că există presiuni şi trebuie să ne încadrăm în parametri pentru că trebuie să jucăm un joc european, cu care sunt de acord, dar asta nu înseamnă că noi ca stat să nu ne urmărim interesele. UE încurajează regimul de taxare diferenţiat pentru IMM-uri şi antreprenoriatul".

Întrebaţi de antreprenorii prezenţi la eveniment ce soluţii le pot recomanda în faţa noilor măsuri fiscale, specialiştii le-au oferit una singură, care înseamnă bani cheltuiţi şi timp îndelungat: contestarea în instanţele de contencios administrativ şi fiscal, instanţe care acordă termene din ce în ce mai lungi pentru soluţionarea speţelor deduse judecăţii.

Singura soluţie viabilă în acest moment pare a fi aceea la care achiesează şi avocatul Gheorghe Piperea şi anume, încercarea modificării legii 296/2023 prin adoptarea de Parlament de noi proiecte legislative care să includă în ele toate amendamentele pe care guivernul a refuzat să le ia în considerare.

Opinia Cititorului ( 29 )

  1. masurile fiscale nu sunt indreptate catre “corporatii”… ci doar catre firme de familii si persoane fizice… pentru “saraci”…

    s c c r e t 

    1. vor sa elimine capitalul romanesc pentru aducerea completa in sclavie a acestei tari si cetatenilor ei.

      guvernul Romaniei e dusmanul Romaniei fiind telecondus (remote) din afara tarii impotriva intereselor Romaniei.  

      cand o sa intelegeti asta? si serviciile ii apara pe distrugatorii astia.  

      Romania sufera de multiple boli autoimune , metaforic vorbind.  

      Ban.Cher.Vali 

      asta se intampla pentru ca sa votat tot timpul mincinoși și trădători. Acum fura populatia pe fata fără sa se mai ascundă și doar ca sa asigure salariile ultra mari judecătorilor, politicienilor, boierilor primari și consilieri și medicilor. Restu doar firimituri. La anu îmi iau copii super talentati și o tai din văgăuna asta.

      Concluzie, fie painea cat de rea, tot mai bine e in Ca na da. 

      cu trudeau? fugariti cu vaccin ucigas? cu conturi bancare inchise pentru ca ai donat camionagiilor? esti intreg la cap cand zici ca e mai bine in canada ?!?!

      Ban.Cher.Vali 

      capital strain a fost pe meleagurile noastre si prin 1890 pana in 1945

      s c c r e t 

      se numeste ciclul de liberalizare cont curent al tarii.

      s c c r e t  

    De ce nu se reduc cheltuielile bugetare?

    De ce? 

    De ce inca cresc pensiile speciale?  

    Atunci cand pensiile speciale se vor reduce, primii judecati si condamnati vor fi politicienii.

    1. tocmai de-aia nu le vor reduce. ca nu vor sa fie condamnati in dosarele ce le au.

      daca resuci cheltuiala bugetara o sa apara pe balanta afaceristilor “mici” negativ.

      deficitul gov r profit firme si stare de zahar in piata. 

      exonomia e formata din balanta contabila … active pasive … datorii … profit pierdere… 

      s c c r e t 

    SI prin inflatie , evita intrarea in incapacitate de plata -care e o "taxa mascata" platita de toata populatia si de toate companiile.

    2021- taxe prin inflatie 8%, platitor toata Romania 

    2022- taxa ascunsa 16%, platita de toti romaniii si de toate companii 

    2023- taxa prin inflatie 10%, platitor, toata Romania. 

    total compus in 3 ani, 37,5%, pana acum. atentie, aceasta taxa nu e numai la ce cumperi , ci si la toate economiile populatiei.

    de ce credeti ca , cum s-au potolit putin cresterile de preturi, (SI LE-AU SCAZUT INCASARILE LA BUGET), cum a venit guvernul cu marirea salariului minim, sa creasca preturile iar. ca au nevoie hotii de inflatie.  

    1. cauza e ciclul generatiei gov doar beneficiaza

      dupa magazine masini haine firme… bine ai venit in era caliciei. 

      frana dupa … perioada de post cv mai in fata.. acum avem ciclul de imbuibare… se vede in cantitate bunuri (deflate in pret bani reali) in cos consum (puternic in pret bani reali). 

      s c c r e t 

    Polonia si-a propus sa lanseze patru sateliti in urmatorii patru ani. Noi ne-am propus sa lansam / lasam in politica numai submediocrii.

    Toata lumea vorbeste de reforma administrativa, care daca s-ar incepe maine s-ar finaliza peste cativa ani, cand Romania deja va fi in faliment. Nimeni nu spune apasat despre micsorarea cu cel putin 50% a aparatului de stat populat cu neamuri si amante, de completarea cu angajati in sanatate, educatie, justitie. Despre pensiile speciale deja ne-au dovedit conducatorii Romaniei ca ne batem gura degeaba. Taxa de protectie trebuie platita in continuare. 

    1. Romania de 30 de ani a adus la conducere doar cele mai de jos exemplare umane si varfurile continuu au fost refuzate la butoanele puterii.

      Din 1990 pana acum Polonia a pierdut 1% din populatie (migratie economica). Romania a pierdut 12-13 % din populatie (migratie economica).  

      De unde diferenta?  

      Din ura abjecta de 30 de ani a conducatorilor fata de condusi in Romania.  

      Ban.Cher.Vali 

      Nu e ura. E vorba de ticalosie si prostie. Si de caracter de sluga. Si de tradare cateodata.

      in 82 spre 89 … odata cu caderea urssului (a bulei de pret comoditati - respectiv AUR- vezi gold ch art) a dus la vanzare cv aur de pe balante si cumparare cv valute tari (dolari si euro) sa faca fata tarile deflate la plati nominale externe. Acest fenomen a fortat guvernele (in prabusire) sa fure populatia prin inflare nominala dar si reala ca procent din venit net… ca sa isi poata plati in crash continu datoriile … unde nici vanzarea de aur nu mai era utila.. caci intern rupeai imprimeria in timp ce cresteau NPLurile (vezi nolurile din 82 pana in 99-96) cadea si cotatia aurului si se printa in gol fara valuare… cadea si industria si cererea solvabila.. ducand la suprastocurile de active din 89-90 odata cu moartea lui Nicu! Problema romaniei e ca axea exact “economie circulara” (de care se trambita iar acum) in URSS… cand ciclu preponderent al generatiei si-a consumat toata puterea de cerere consum productie.. balonul de credit s-a deflat zdravan.

      fenomen repetat si in anii 1890-1915-1945  

      s c c r e t 

      romania a avut peste 8 mil declarati forta de munca activa… real erau 9 si cv (minori nedeclarati si acte nedeclarate)…. in crashul din 89 a cazut la 4 mil si cv… ducand la prabusirea pibului si a crizei respective.

      romania avea suprastocuri si industrie ce rula pe datorie scrisa pe caiet… ca si atunci interziceau aia “cashul” inainte de pocnire… ca fifmele sa isi adune datorii contabile neachitate cu duiumul si rezerve valutare sau de metale ioc… ca si forma de asigurare “financiara”… 

      si pe vremurile alea existau “fonduri” de investitii ce luau parte din salariile oamenilor si faceau hotelurile de la munte si mare… sau blocurile de pe dorobanti unirii decebal… ridicat din banii saracilor ca pondere si vandute “bogatilor securisti sifonari”. 

      iar dupa 90 sa vina jaful la activele construite de generatia din urma… unde azi ne uitam la parinti sau bunici cum au fost furati de randamentele activelor vechi ce ar fi contribuit la pensiile lor actuale. 

      s c. r e t 

    ca sa poata continua risipa bugetara

    Titlul e superb.

    La fel putem afirma că oamenii își plătesc ratele la creditele ipotecare pentru a nu rămâne pe drumuri, din alocațiile copiilor.

    Veniturile la buget raportate la PIB fac notă discordantă cu uniunea economică la care suntem arondați. Libertarianismul fiscal ajută o mână de optimizatori fiscali în timp ce suferă dezvoltarea României. 

    1. asta se intampla pt ca avem 30% din economie la negru. nu pt ca ar fi taxele mici.

      dimpotriva, la cei cu venituri mici, avem cele mai mari taxe din europa. 

      Și atunci de ce apare văicăreala împotriva impozitării cifrei de afaceri ? 1-2% nu sunt 30%, dar evaziune s-a făcut la modul literă de lege.

      Nu văd în articol unde sunt micii antreprenori. Riscul sistemic în domeniul bancar e întotdeauna prezent la cuvântările tovărășești. 

    vremurile grele creeaza oameni puternici

    oamenii puternici creeaza vremuri bune 

    vremuri bune creeaza oameni buni 

    oamenii buni creeaza vremuri slabe 

    vremuri slabe creeaza oameni nebuni 

    oamenii nebuni creeaza vremuri grele 

    s c c r e t 

    eu anuntam cu 3-2 ani ca se va umbla la taxe… si impozite…

    nu ma mira… 

    stau pe cash… la sacrificiu… sa trec furtuna… 

    ps: bondurile pe ro nu arata finalizare inca ciclu… 

    bufeul inflatiei in schimb anunta apropierea de final a generatiei actuale “productive” ce de 2 ani a devenit net neproductiva… asteptam tanara generatie sa intre in piata pe venituri mai mici si astia actuali sa isi ia sut in …. de la economie si costuri balon. 

    s c c r e t 

    Alternativ sa se puna tiparnita in functiune pentru a acoperi gaurile la Buget. DE ce doar bancile cormerciale pot crea credite din neant si Statul nu poate crea moneda pentru dezvoltarea tarii si pentru a asigura dezvoltarea personala?

    1. propun sa se puna tiparnita in functiune, sa se plateasca cu banii printati toata datoria Romaniei, si cate un milion de lei in cont la fiecare roman.

      ca sa stim o treaba. 

    ...

    Foarte tare Dan Paul cu referire la contractul de coaching si mentorat de la Nuclearelectrica. Foarte tare!

    1. nu sunt doar banii statului sifonati acolo, ci si banii actionarilor mici ca nuclearelectrica e listata la bvb.

    Gaurile, tunurile, trebuie suportate doar de cei care lucreaza corect, asa gandeste conducerea.

    Trăiască Romănia bugetară!Vrem salarii mai mari,sporuri de muncă la calculator,vrem greve,vrem să ne angajăm și nepoții noștri la buget,vrem tichete,vrem mai multe din astea.

    Vrem la buget.Să plătească privatu. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9692
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5468
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1433
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9059
Gram de aur (XAU)Gram de aur360.6045

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb