"Urmează mişcări foarte interesante în sistemul bancar"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 02 octombrie 2014

"Urmează mişcări foarte interesante în sistemul bancar"

Interviu cu Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României

"Sunt bănci care convertesc creditele, dar este opţiunea lor să o facă, în condiţiile în care nu le sunt afectaţi indicatorii de prudenţă"

Pe piaţa bancară există semne că ar urma noi mişcări, "foarte interesante", de genul fuziunilor şi achiziţiilor, după cum ne-a spus Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghre din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa ne-a vorbit, în cadrul unui interviu, despre riscurile cu care se confruntă, în prezent, băncile din ţara noastră. Primul şi cel mai periculos risc pentru bănci este, potrivit domnului Cinteză, eventuala conversie a creditelor în valută.

Pe marginea acestui subiect, în Camera Deputaţilor se află mai multe iniţiative legislative. Una dintre acestea, care aparţine deputaţilor UDMR, prevede că împrumuturile în franci elveţieni ar putea fi rambursate anticipat sau ar putea fi refinanţate în moneda naţională la cursul valutar valabil în momentul în care au fost contractate.

Un alt proiect, iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall, propune ca împrumuturile contractate în valută să fie convertite în lei sau în orice altă monedă, la cursul din momentul conversiei, fără comisioane, costuri adiţionale sau garanţii suplimentare.

Propunerile legislative din Parlament au venit în contextul în care ratele aferente creditelor în valută, în special cele contractate în franci elveţieni (CHF) în perioada 2007-2008, au crescut foarte mult în ultimii ani, ca urmare a nivelului cursului de schimb, care s-a majorat şi de peste două ori, în cazul raportului RON/CHF.

Anul acesta, a fost aprobată Directiva Europeană nr. 17/2014, care dă dreptul debitorilor cu împrumuturi în valută să le convertească într-o altă monedă, la cursul zilei şi care trebuie transpusă în legislaţia noastră până în martie 2016.

În această primăvară, Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a dat câştig de cauză în cazul Kasler contra OTP Ungaria. Potrivit deciziei CJUE, dacă până acum unii judecători erau de părere că dosarele care au ca obiect diferenţa de curs valutar din cadrul creditelor în valută nu fac obiectul justiţiei întrucât această diferenţă ar reprezenta parte din preţul creditului, pe viitor instanţele se vor putea pronunţa pe astfel de cazuri, stabilind dacă respectivele clauze contractuale sunt sau nu abuzive.

În luna iunie, a apărut şi prima decizie a Instanţei noastre, irevocabilă, potrivit căreia Volksbank a pierdut în faţa unui client, fiind obligată să convertească în lei creditul contractat în franci elveţieni, la cursul din momentul acordării împrumutului cu o majorare de 10%.

Nicolae Cinteză şi-a exprimat punctul de vedere referitor la aceste hotărâri, la condiţiile în care au fost luate şi la modul în care ele se vor reflecta în piaţa noastră.

Reporter: Avocatul Gheorghe Piperea a anunţat, recent, că Raiffeisen Bank a acceptat conversia unor credite în franci elveţieni la cursul din momentul acordării, dar cu dobânzile recalculate. Care este opinia dumneavoastră legată de această decizie?

Nicolae Cinteză: Sunt bănci care practică deja conversia creditelor, dar aceasta este făcută într-un regim controlat şi în condiţii negociate cu clientul, pentru că procedura de conversie produce efecte nedorite în activitatea unei bănci, care pot expune instituţia financiară unor riscuri crescute. Există bănci ce convertesc creditele, dar este opţiunea lor să o facă, în condiţiile în care nu le sunt afectaţi indicatorii de prudenţă.

În opinia mea, iniţiativele legislative prin care politicienii doresc conversia creditelor la cursul din data acordării lor nu vor primi niciodată avizul BCE, putând fi declanşată lejer procedura de infringement.

Reporter: În ce condiţii banca îşi poate asuma cel puţin o parte din riscul valutar?

Nicolae Cinteză: În cazul în care contractul de credit prevede acordarea unui credit în franci elveţieni (sau oricare altă valută) şi tot în contract scrie că debitorului i se pun la dispoziţie lei, riscul valutar trebuie gestionat de bancă. Cum? Prin includerea în contract a unor clauze care să permită băncii conversia la variaţii mari de curs.

Dacă, însă, debitorul a primit valută în cont şi, în aceeaşi zi, a dat ordin de vânzare contra lei sau a folosit valuta pentru efectuarea de plăţi, atunci debitorul şi-a asumat riscul valutar.

Reporter: Există astfel de situaţii, în care banca ar trebui să-şi asume riscul?

Nicolae Cinteză: Este posibil să fie cazuri, nu am inventarul tuturor creditelor în valută.

Reporter: Este ceva similar cu ceea ce s-a întâmplat la unguri...

Nicolae Cinteză: La unguri a fost ceva diferit. Banca a spus aşa: "îţi dau un credit în franci, dar ţi-l pun la dispoziţie în forinţi, calculat la cursul de cumpărare din ziua acordării creditului. La rambursare, banca a cerut forinţi la cursul de vânzare din ziua rambursării". Curtea Supremă a decis ca rambursarea să se facă la cursul de cumpărare din ziua rambursării, ceea ce este drept. În caz contrar, banca şi-ar fi însuşit nejustificat diferenţa între cursul de vânzare şi cel de cumpărare din ziua rambursării.

Reporter: Recent, aţi fost prezent în Comisia de Buget din Camera Deputaţilor, la dezbaterea proiectului de lege iniţiat de deputatul PSD Ana Birchall care prevede conversia creditelor în valută la cursul actual. În primul rând vă întreb cum vedeţi această iniţiativă şi ce presiuni se resimt în Parlament, pentru sau împotriva acestui document?

Nicolae Cinteză: Cred că interesul pentru o astfel de lege este politic, pentru că unul practic nu există. Ce vom face dacă în viitor cursul euro scade la 2 lei? Vom da o lege să convertim din nou creditele în euro? Cine ar accepta conversia când dobânda ROBOR a crescut în ultimele 45 de zile cu 1%? Dacă procedura (n.r. conversia creditelor în valută) va fi reglementată, acest lucru trebuie făcut conform Directivei UE. Există o opinie a Băncii Centrale Europene (BCE) privind decizia Curţii Supreme de Justiţie din Ungaria, pe care o consideră un pericol la adresa stabilităţii financiare. Scrisoarea mai spune că orice reglementare care ar putea afecta stabilitatea financiară trebuie să aibă opinia BCE, în consecinţă şi proiectul care se dezbate în Parlamentul nostru - la fel. În opinia mea, acesta (n.r. proiectul Anei Birchall) conţine unele prevederi care pot afecta stabilitatea sistemului bancar. Acum, se încearcă o negociere al cărei rol nu-mi este clar.

Reporter: Aţi adus în discuţie procedura de infringement. În ce condiţii poate fi declanşată această procedură?

Nicolae Cinteză: În primul rând, proiectul legislativ are unele prevederi care pot fi anticonstituţionale, întrucât încalcă elemente ale dreptului de proprietate al acţionarilor băncii, iar Constituţia garantează proprietatea.

În acelaşi timp, principiul Directivei Europene este clar stabilit - conversia se face la cursul din ziua conversiei şi nu priveşte contractele încheiate înainte de 21 martie 2016.

Reporter: Cum putem primi infringement pentru o lege care să presupunem că ar intra în vigoare în acest an, în baza unei Directive care va fi transpusă în legislaţia noastră în 2016?

Nicolae Cinteză: Conform celor spuse de iniţiator, Proiectul legislativ nu are nici o legătură cu directiva. În opinia mea, sunt încălcate fundamente ale dreptului la proprietate şi de aici ar putea veni infringementul.

Directiva UE, prin faptul că se aplică unor tranzacţii viitoare, respectă cerinţa de piaţă. Îmi dă mie voie, bancă, să-mi fac managementul activelor şi pasivelor în aşa fel încât să ţin cont şi de opţiunea clientului, dar şi de cerinţele de prundenţă.

Reporter: Dar această Directivă 17/2014 nu va fi un fel de frână în calea creditelor în valută?

Nicolae Cinteză: Ba da. Ce credeţi că vor face băncile după 2016? Nu vor mai da credite în valută.

Reporter: Aţi afirmat că proiectul de lege al doamnei Birchall ar fi anticonstituţional, întrucât afectează dreptul de proprietate al acţionarului băncii. Cum rămâne cu proprietatea clientului?

Nicolae Cinteză: Debitorul a semnat un contract şi trebuie să şi-l asume.

Reporter: Concret, în ce mod va fi afectată proprietatea băncilor, dacă trece proiectul legislativ?

Nicolae Cinteză: Pentru gestionarea riscului valutar, reglementarea europeană stabileşte ca optimă o diferenţă între activele şi pasivele în valută ale unei bănci la un nivel care să se încadreze în intervalul -2% / +2% din fondurile proprii ale unei bănci. Neîncadrarea în acest interval conduce automat la mărirea cerinţei de capital. Deci, la scăderea solvabilităţii. Or, prin acest proiect legislativ, ca urmare a faptului că se aplică şi la credite acordate în trecut, se transformă nişte active în valută în active în lei. Cu alte cuvinte, se modifică, în mod administrativ, diferenţa între activele şi pasivele în valută, modificare ce face să crească cerinţa de capital şi, deci, să scadă solvabilitatea.

Dacă, însă, creditele ar fi convertite la cursul istoric, ar fi şi mai grav pentru bănci, pentru că ar apărea şi diferenţa de curs. Cine suportă diferenţa de curs valutar? Banca. Deci banca va fi lovită de două ori - va avea şi pierdere din diferenţa de curs şi cerinţă de capital suplimentar.

Este afectat dreptul de proprietate, pentru că este afectat capitalul. Orice pierdere se duce în capital. De ce să afectezi proprietatea printr-un act administrativ? Un astfel de şoc nu este plauzibil. În piaţa bancară se fac teste de stres, dar se fac teste pentru şocuri plauzibile, care sunt specifice pieţei, or acesta nu este specific pieţei, este unul administrativ. O piaţă liberă nu poate avea o intervenţie administrativă. Dacă se intervine într-un contract între două părţi, piaţa nu mai este liberă, este o piaţă dirijată.

Reporter: Presupunând că s-ar ajunge în această situaţie, ce ar trebui să facă băncile vizate de acest proiect legislativ?

Nicolae Cinteză: Soluţia băncilor ca să se echilibreze este să-şi mărească activul în valută, adică să cumpere valută. În acest caz, vom avea presiune pe curs, iar BNR va trebui să vândă valută, adică exact ce face acum Banca Centrală a Ungariei.

Până acum, băncile au finanţat creditele ipotecare cu surse externe atrase pe termene mari, de 5-6 ani, de la băncile mamă, care au fost rostogolite, pentru susţinerea creditelor pe 20 de ani. Acum se doreşte transformarea acestor credite în lei. De unde luăm sursa în lei ca să finanţăm împrumuturile acordate? În România nu există surse în lei pe termen lung. Avem o problemă de lichiditate care este un pericol la adresa stabilităţii sistemului bancar.

Reporter: Totuşi, nu trebuie să uităm că evoluţia cursului RON/CHF a fost una extrem de dezavantajoasă pentru debitori şi că oamenii nu puteau să-şi imagineze cât va urca francul elveţian. Pe ei cum îi protejăm de diferenţa de curs de care menţionaţi mai sus?

Nicolae Cinteză: Unde au fost autorităţile statului atunci când ar fi trebuit să-l protejeze pe consumator? Nu a a auzit nimeni când Guvernatorul tot repeta: "Luaţi credite în moneda în care vă luaţi salariul!"?

Reporter: La vremea respectivă, mai precis în perioada 2007-2008, cei care s-au încadrat să ia credite în franci elveţieni nu îndeplineau condiţiile impuse la ofertele de credite în lei. Băncile aveau condiţii mult mai relaxate pentru finanţarea în valută şi mai ales pentru împrumuturile în franci elveţieni. Cum se explică acest lucru?

Nicolae Cinteză: Condiţiile mai relaxate oferite de bănci în trecut pentru credite în franci elveţieni au fost determinate de costurile mai reduse plătite de bănci pentru obţinerea surselor necesare finanţării acestor credite.

Reporter: Justiţia nu pare să aibă aceeaşi părere. La Galaţi, de exemplu, a dat câştig de cauză reclamantului, obligând la conversia creditului din franci elveţieni în lei, la cursul din momentul acordării lui...

Nicolae Cinteză: La Galaţi, Volksbank avea stipulat în contract că ".... În vederea evitării continuării/majorării expunerii la Riscul Valutar Banca are dreptul dar nu şi obligaţia ca, în mod unilateral:

Să convertească în RON Creditul acordat împrumutatului în baza prezentei Convenţii, utilizând în acest scop cursul de schimb EUR/RON, respectiv CHF/RON practicat de către aceasta la data efectuării conversiei ...".

Reporter: Şi de ce nu a făcut conversia?

Nicolae Cinteză: Am spus mai devreme. În România, momentan, lipsesc sursele în lei pe termen lung. În aceste condiţii, conversia unui credit trebuie să fie opţiunea băncii, astfel încât aceasta să aibă tot timpul o poziţie valutară optimă şi să nu-şi creeze cerinţe de capital foarte mari.

Reporter: Cu toate acestea, în cazul în care conversia s-ar face la dobânda actuală a băncilor, ele îşi vor putea recupera pierderile din dobândă...

Nicolae Cinteză: Cine ştie cum va evolua dobânda? În plus, să spunem că se păstrează DAE la lei la 4,9%, cât era pentru CHF în 2007. În acelaşi timp, se dau credite ipotecare în lei cu 8%. Cum să avem două dobânzi la acelaşi produs? Nu este posibil aşa ceva.

Reporter: În ceea ce-l priveşte pe debitor, ce avantaje ar avea acesta în urma unei conversii la cursul zilei, adică aproape dublu faţă de cel din 2007 şi la dobânda actuală, de asemenea aproape de două ori mai mare decât cea aplicată la creditul contractat în CHF?

Nicolae Cinteză: Nu ar avea niciun avantaj. Cine să vrea să-şi convertească împrumuturile la cursul din ziua tranzacţiei şi la dobânda de acum?

Reporter: Poate că oamenii vor fi din nou îmbătaţi cu apă rece...

Nicolae Cinteză: Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că a venit vremea să citească ceea ce semnează şi să nu semneze ceea ce nu înţeleg. Ca supraveghetor, Banca Naţională a României are obligaţia să se îngrijească de sistem şi de cei care au depus banii în bănci, pentru că împrumuturile sunt date din banii deponenţilor.

Subliniez că eu, personal, sunt obligat însă, să semnalez eventualele riscuri care s-ar manifesta în sistem.

Un înalt oficial maghiar vorbea zilele trecute de necesarul de capital care trebuie adus în băncile din Ungaria ca urmare a recentelor măsuri adoptate. Câteva sute de milioane de euro. Cine mai dispune de capital azi? Şi atunci nu riscăm în viitor măsuri ca cele din Cipru sau costuri pe care să le suporte statul român?

Reporter: Dar o conversie la cursul zilei şi la dobânda actuală practicată la lei nu ar putea duce la creşterea nivelului de credite neperformante, consumatorii regăsindu-se în situaţia să plătească o rată lunară mai mare decât în prezent?

Nicolae Cinteză: O astfel de conversie duce, în principiu, la creşterea ratelor - de fapt, am spus mai devreme că debitorul nu ar avea niciun avantaj în urma unei astfel de proceduri. În aceste condiţii, este posibilă creşterea nivelului de credite neperformate. Însă, în condiţiile menţinerii dobânzii practicate astăzi la CHF, în principiu ratele nu vor mai creşte. În acest caz, neperformanţa poate apărea doar pe fondul scăderii capacităţii de plată a debitorului, întrucât la francul elveţian cursul nu mai are cum să crească, iar la euro este stabil.

În România nu există surse în lei pe termen lung şi de aceea va apărea şi problema lichidităţii. Dacă banca mamă, la scadenţă, nu mai prelungeşte linia de finanţare pentru că sucursala de la noi nu mai are credite în valută, ce altă sursă avem? Niciuna. Ajungem să finanţăm credite pe 20 de ani cu depozite la 3 luni? Ca Banca Dacia Felix, care ajunsese cu dobânzile la depozite de 400%.

Reporter: În Comisia de Buget din Camera Deputaţilor aţi afirmat că patru bănci ar putea intra în faliment dacă împrumuturile ar fi convertite la cursul istoric. Cele patru bănci sunt atât de mari încât să dezechilibreze întreg sistemul bancar?

Nicolae Cinteză: Orice problemă din sistem poate dezechilibra sistemul, prin contaminare. Nu există raţiune în momente de panică.

Reporter: Sunt băncile, acum, în panică?

Nicolae Cinteză: Nu au de ce. Dacă s-au gândit până la procedura de infringement, nu sunt în panică.

Reporter: Care este teama BNR?

Nicolae Cinteză: Teama Băncii Centrale este că dacă vor trece astfel de proiecte legislative, vor începe şi problemele în bănci.

Reporter: Vom ajunge la procedura de bail-in?

Nicolae Cinteză: Categoric nu se va ajunge la această procedură, pentru că băncile sunt foarte solide în momentul de faţă - avem o solvabilitate de 16%. După părerea mea, la aplicarea bail-in-ului trebuie să se ajungă în ultimă instanţă, după ce am aplicat absolut toate alternativele.

Reporter: Cum comentaţi faptul că băncile vând creditele neperformante cu discounturi de până la 98%?

Nicolae Cinteză: Este foarte bine că împrumuturile neperformante se vând şi cu astfel de discounturi, pentru că piaţa imobiliară este moartă. Trebuie să recunoaştem că nu sunt tranzacţii pe piaţă. Acest lucru mai înseamnă că băncile îşi asumă pierderile din astfel de credite.

Reporter: Înţelegem că s-ar dori înfiinţarea unei entităţi de tipul AVAB (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare) care să administreze creditele neperformante. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?

Nicolae Cinteză: Nu am informaţii în acest sens, dar ştiu sigur că statul român nu trebuie să investească nimic ca să rezolve aceste probleme, pentru că sunt afaceri private.

Reporter: Cum a evolulat bilanţul băncilor?

Nicolae Cinteză: Bilanţul băncilor este stabil. Sursa extrenă este în scădere, iar sursa internă, adică depozitele, este în creştere. Astfel, sursa externă este compensată cu sursa internă.

Reporter: Când va fi reluată creditarea?

Nicolae Cinteză: În opinia mea, va mai dura. Trei sunt motivele pe care le am în vedere când spun acest lucru.

Primul: nu s-a terminat evaluarea calităţii activelor băncilor. Nimeni nu-şi asumă acum riscuri sporite până nu se trece testul de stres, iar veştile nu par să fie foarte bune la nivel european.

Al doilea: calitatea cererii. Vor avea acces la credite cei care vor convinge băncile că afacerea finanţată este capabilă să producă cash-flow-ul necesar rambursării creditului, cu alte cuvinte cei profitabili. Dacă rambursarea urmează să se facă din executarea colateralului, conform noilor reglementări europene creditul este considerat neperformant şi trebuie provizionat. Cu alte cuvinte, cei profitabili vor avea acces la credite mai uşor.

Al treilea: iniţiative legislative de genul celor despre care am vorbit fac ca mediul de afaceri bancar să nu mai fie atractiv. Cine îşi asumă riscuri când există ameninţarea unor şocuri administrative care pot dezechilibra o bancă?

Reporter: Se anunţă noi achiziţii/fuziuni/exit-uri pe piaţa bancară?

Nicolae Cinteză: Da. Sunt semne că urmează noi mişcări de acest gen în piaţa bancară, unele foarte interesante.

Reporter: Care sunt primele riscuri cu care se confruntă băncile de la noi, în acest moment?

Nicolae Cinteză: Primul şi cel mai periculos risc pentru bănci este cel despre care am vorbit acum - intervenţia asupra creditelor în valută. Al doilea risc este reprezentat de capacitatea şi dorinţa acţionarilor, subliniez dorinţa, de a susţine financiar banca. Băncile mamă pot avea capacitate, dar pot refuza să mai capitalizeze sucursalele din ţara noastră în cazul în care costurile suportate nu pot fi recuperate.

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. " iniţiative legislative de genul celor despre care am vorbit fac ca mediul de afaceri bancar să nu mai fie atractiv. "---vreti sa spuneti ca nu mai se poate obtine un Return on Equity mai mare de 50% ca in anul 2008 :-) Probabil o sa fiu nevoit sa impart din pastilute cu dumneavoastra pentru astfel de citate...

    1. Corect domnule Bestea, se vede ca astazi ai nimerit pastiluta buna! 

      Vedeti ce grijuliu/ ce "frumos canta Cinteza".....:"Primul şi cel mai periculos risc pentru bănci este,eventuala conversie a creditelor în valută." 

      Cat de mult il doare-n spit de problemele bancilor (saracutele de ele), dar nimic despre problemele/necazurule amarastenilor ademeniti sa ia credite in conditile impuse de banci. 

      Daca acum "canta Cinteza" atunci cand pentru salariul de mizerie cu care este platit la BNR, Cintezoiul pus sa supravegheze, trebuia sa stea treaz/sa vegheze ...nu sa ne cante tardiv.  

      Nicolae Cinteză: Unde au fost autorităţile statului atunci când ar fi trebuit să-l protejeze pe consumator? Nu a a auzit nimeni când Guvernatorul tot repeta: "Luaţi credite în moneda în care vă luaţi salariul!"? 

      Asta intrebam si noi pe domnul de la supraveghere: Unde ati fost/de ce ati dormit/de ce nu ati cantat atunci cand bancile momeau clientii cu credite in valuta exotica? de ce nu le-ati oprit domnule Cinteza?. 

      Ce-ar fi trebuit sa faca Directia de Supraveghere a BNR la aceea vreme, domnule Bestea? pentru a opri aceasta. 

      La anticipat pe Make;i se falfaie. 

    “…riscul valutar trebuie gestionat de bancă. Cum? Prin includerea în contract a unor clauze care să permită băncii conversia la variaţii mari de curs.” – asta inseamna protectie valutara?? L-as da afara pe individ. Asta e exemplu clar de clauza abuziva.

    “Dacă se intervine într-un contract între două părţi, piaţa nu mai este liberă, este o piaţă dirijată.” – de ce s-a pus pragul la prima casa 60.000 euro?? Ca sa opreasca reglarea pietei unde se intalneste cererea si oferta - adica mult mai jos - si sa fie salvate portofoliile de garantii ale bancilor pe spatele tinerilor care vor sa isi cumpere o casa la pretul pietei libere! Rusine! 

    “Nu a auzit nimeni când Guvernatorul tot repeta: "Luaţi credite în moneda în care vă luaţi salariul!"?” – foarte adevarat, nimeni nu l-a bagat in seama pe Isarescu intre 2004 si 2008, ba il mai si injurau prin presa ca franeaza economia. Era un duo memorabil Baltazar-Ghetea ce tot aparea pe la TV si ne explica ce bine se dezvolta Romania pe credit fara limita. 

    “În România, momentan, lipsesc sursele în lei pe termen lung. În aceste condiţii, conversia unui credit trebuie să fie opţiunea băncii, astfel încât aceasta să aibă tot timpul o poziţie valutară optimă şi să nu-şi creeze cerinţe de capital foarte mari. “ deci bancile TREBUIE sa fie protejate in orice conditii, dar ceilalti nu. RUSINE ! Bancile nu nu trebuie sa isi asume conditiile pietei, dar clientii da. RUSINE! 

    ” Trebuie să recunoaştem că nu sunt tranzacţii pe piaţă. “ – asta e rezultatul blocarii pietei la 60.000 euro ca sa salveze bancile, care la o locuinta medie de 2-3 camere in orasele mari se invarte pe la 1.000 euro / mp. Adica mult mai mult decat ar suporta piata, tinand cont ca salariul mediu in Romania este de 380 euro, mult mai departe decat restul tarilor CEE de 500-900 euro /luna dar cu preturi pe mp similar. 

    RUSINE responsabililor sau mai bine spus iresponsabililor care ar fi trebuit sa se ocupe de reglementarea pietei. Nu doar BNR are vina ci si politicienii, in special guvernul lui Tariceanu care a aruncat in aer economia cu politici prociclice. BNR de ce a redus RMO la valuta de la 40% (nivel record mondial – masura buna dar insuficienta)? Asta era rostul RMO sa penalizeze excesele bancilor. De ce le-a permis sa isi repatrieze capitalurile, dupa ce au aruncat in aer economia Romaniei?

    Un mare dinozaur al epocii de aur iar rezultatele supravegherii effectuate de el se vad foarte bine in numarul si amploarea abuzurilor savarsite de banci la adresa romanilor. M-am tot intrebat ce tot cauta acest mamut acolo si in cele din urma am gasit raspunsul - este singurul incapabil sa observe si sa combata abuzurile. Numai in Romania incompetentii sunt la mare pret. Iar problemele in sistemul bancar au inceput atunci cand bancile au supraincarcat boul roman care tragea la jugul lor. Acum boul este mort si nu are cine sa mai traga la jugul lor. Au gresit atat bancile cat si BNR pentru ca atunci cand boul roman tragea din greu nu au descarcat o parte din incarcatura astfel incat boul sa poata trece peste perioada respectiva urmand ca ulterior, odata cu redresarea boului, incarcatura retrasa sa fie repusa pe spinarea boului. Asa ar fi supravietuit atat bancile cat si boii romani. Insa bancile, nu numai ca nu au descarcat partial boii, dar au mai si adaugat incarcatura suplimentara, sub atenta supraveghere a BNR prin acest ilustru incompetent Cinteza, asa incat multi dintre boi au "murit" in chinuri groaznice iar altii nu vor sa mai auda de jugul bancar. Asta ati facut voi astia din BNR cu supravegherea voastra si acum plangeti de mila bancilor. Nu bancile au tras la jug ci boii romani. De mila lor trebuie sa plangeti, nu a bancilor!!! Idiotilor, ati facut praf o tara intreaga (impreuna cu politicienii de rahat ).

    1. ii un mamut incapabil in frunte cu dl Isarescu si Vasilescu care are tot timpul acelasi discurs lipsit de continut si parca nu intelege sau nu vrea sa inteleaga ca vremea comunismului s-a inchiet o data cu revolutia...din pacate inca sunt la putere acesti mamuti care nu fac decat sa urmareasca interesele celor care le mai arunca cate un os din cand in cand...majoritatea celor care au luat aceste redite toxice sun la pamant din toate pct de vedere,dar tot bancile saracele au de pierdut...

      ii un corupt ca toti ceilalti care urmaresc doar interesele bancilor.fratilor trezitiva! aceste" scursuri" ca altfel nu pot sa-i numesc iau spaga mare ca sa faca aceste declaratii in ajutorul bancilor...probabil ca peste cativa ani cand DNA-ul ii vor descoperii vom afla si sumele pentru care au tradat populatia.sa va fie rusine!

    domnule Cinteza, va inselati. am primit o oferta de reesalonare de la o banca la un credit in CHF in care raportul lunar dintre dobanda si cat platesc din principal e undeva de 2 la 1; iar rata lunara ajunge la mai mult de jumatate din salariul meu. echitabil mi s-ar parea ca banca sa preia si ea din riscul valutar si sa isi reduca dobanda, nu sa ma sugrume cu dobanda in timp ce din principal platesc firimituri; in 5 ani de cand am luat creditul, am platit circa 40.000 de franci iar principalul a scazut cu 7000 de franci; si asta pt o amarata de garsoniera de 40 d em2, nu vile, masini, croaziere. despre o astfel de situatie vorbim, si la o astfel de situatia ar trebui sa raspundeti, pt ca acolo la BNR nu sunteti platit din banii bancilor si nu sunteti in slujba bancilor, ci a romanilor. si daca eu nu ami paltesc de maine rata ca nu mai pot si banca nu renunta la niciun franc pe care mi-l pretinde, daca eu pierd casa si renunt la job, se cheama ca se asigura stabilitatea sistemului bancar?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

26 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9476
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2587
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6280
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8750
Gram de aur (XAU)Gram de aur246.8735

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro