"2020 a demonstrat o dată în plus slaba capacitate a economiei în satisfacerea cererii interne"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii / 07 ianuarie

"2020 a demonstrat o dată în plus slaba capacitate a economiei în satisfacerea cererii interne"

(Interviu cu Cristian Pârvan, Preşedinte PIAROM)

2021 va continua să fie o perioadă dificilă pentru mediul de afaceri, ceea ce ar trebui să constituie punctul central de interes pentru noul guvern, apreciază Cristian Pârvan, Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România. Domnia sa ne-a spus, într-un interviu, că anul 2020 a probat pregătirea şi capacitatea companiilor de a pune în practică conceptul "managementului de criză" învăţat teoretic, dar mai ales adaptat la specificul fiecărei activităţi. Cristian Pârvan a abordat, cu amabilitate, subiecte legate de mediul antreprenorial, precum şi de criza sanitară, de măsurile guvernamentale adoptate anul trecut şi de evoluţia indicatorilor macroeconomici.

Reporter: Care sunt amprentele lăsate de anul 2020 în mediul antreprenorial?

Cristian Pârvan: Anul 2020 a probat pregătirea şi capacitatea companiilor de a pune în practică conceptul "managementului de criză" învăţat teoretic, dar mai ales adaptat la specificul fiecărei activităţi. Chiar şi activităţi care au crescut ca volum de activitate, cum a fost cazul firmelor de curierat, care au fost nevoite să facă faţă dificultăţilor generate de îmbolnăvirea aleatorie a unor salariaţi, până la cele legate de necesitatea creşterii rapide a capacităţii logistice, cu păstrarea calităţii seviciilor.

Criza sanitară a evidenţiat lipsa unor politici industriale capabile să asigure, în momente critice, producerea unor cantităţi minime de produse de prima urgenţă: măşti de protecţie, substanţe desinfectante, medicamente, aparatură medicală. La apelul Guvernului, numeroase companii au răspuns pozitiv, au investit, şi-au modificat profilul de fabricaţie şi au asigurat un minim de produse strict necesare combaterii pandemiei, în condiţiile în care ţări dezvoltate economic din UE şi din lume au interzis temporar exportul acestor produse. Nu este clar dacă, o dată cu revenirea la normalitate a comerţului cu produse medicale, Guvernul a înţeles şi a consolidat capaciatea minimală de producţie obţinută prin efortul investiţional al companiilor private. De asemenea, este de urmărit şi susţinut politica de dezvoltare, modernizare şi diversificare a Institului Cantacuzino, inclusiv politica de colaborare naţională cu alte centre de cercetare inovare (de exemplu OncoGen Timişoara).

De mai mult de zece ani, România continuă să importe şi vaccin antigripal, produs la Institutul Cantacuzino şi în timp de război. Este o necesitate să fie înlocuite deciziile luate în momente de criză, cu plolitici clare, bugetate, care să permită consolidarea producţiei interne în domeniul medical şi chiar finanţarea cercetărilor şi dezvoltării de noi produse solicitate pe piaţă. Asemenea politici sunt avute în vedere în state ca Germania, Franţa, UK.

Sintetic, mediul de afaceri şi-a făcut datoria, indiferent de greutăţi, dovadă fiind creşterea venturilor la bugetul de stat în primele zece luni ale anului. Dacă se iau în consideraţie şi măsurile de sprijin financiar de care au beneficiat unele companii, atunci rezultatul este mai mult decât convingător.

Anul trecut a dost demonstrată o dată în plus slaba capacitate a economiei noastre, îndeosebi a companiilor producătoare, în a asigura satisfacerea cererii pieţei interne cu produsele necesare. Creşterea consumului, chiar temperată, a dus, din această cauza, la creşterea importurilor. Consecinţa este evidenţiată de creşterea deficitului comercial la ircca 15 miliarde euro în primele zece luni ale anului şi deteriorarea cursului de schimb leu/euro.

Reporter: Ce pierderi a suferit mediul de afaceri, anul trecut?

Cristian Pârvan: Mediul de afaceri s-a confruntat cu o gravă perturbare a activităţilor, în mod diferit în funcţie de domeniul de afaceri, atât ca urmare a crizei sanitare de la nivelul UE, cât şi având în vedere situaţia globală, dar şi în contextul măsurilor necoordonate de la nivelul UE legate de transportul de bunuri, servicii şi persoane, de munca transfrontalieră sau temporară etc.

În industria prelucrătoare, problema cea mai gravă este îmbolnăvirea aleatorie şi lipsa pentru minim 14 zile a unor angajaţi importanţi cu posturi de lucru bine definite. Companiile producătoare de bunuri industriale, multe complexe, au fost obligate să reorganizeze rapid aceste structuri, înlocuind personalul absent, în condiţii de obligativitate a onorării contractelor externe la termen şi în condiţii de calitate.

Companiile care au avut posibilitatea să utilizeze "munca de acasă" au fost privilegiate, cu toate că şi ele au înregistrat cheltuieli suplimentare legate de îndeplinirea unor condiţii suplimentare de igienă, distanţare fizică şi pentru a organiza chiar şi un număr redus de întâlniri la sediul firmei.

Şcoala "on-line" a ridicat probleme serioase angajaţilor obligaţi prin specificul activităţii să participe fizic la locul de muncă, reglementările guvernamentale şi sprijinul financiar neacoperind, în unele cazuri, păstrarea locului de muncă.

Eficienţa măsurilor luate de companii este evidenţiată de situaţia şomajului din România, creşterea acestuia în 2020 fiind redusă.

Reporter: Cum apreciaţi măsurile luate de autorităţi în 2020 pentru sprijinirea mediului de afaceri?

Cristian Pârvan: În contextul dificil al situaţiei bugetului de stat, măsurile de sprijin oferite de Guvernul României au ajutat parţial un număr relativ mic de firme, procedurile practice întârziind în numeroase cazuri. Compararea amplitudinii acestor măsuri trebuie raportată la volumul resurselor financiare disponibile, în condiţiile existenţei unui deficit bugetar aferent anului 2019. Promovarea unei politici de investiţii publice majore a avut cert rezultate pozitive, efectele fiind evidenţiate de contribuţia sectorului construcţii la creşterea, chiar şi limitată, a PIB-ului în trimestrele ale doilea şi al treilea din acest an. În contrast, măsurile adoptate, în lipsa unei politici industriale, nu au ajutat industria prelucrătoare care, prin realizările pe primele zece luni ale anului 2020, a înregistrat o scădere de circa 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019. Scăderea PIB-ului, corespunzătoare reducerii ponderii industriei prelucrătoare, a fost de aproximativ 2,4% faţă de scăderea totală de circa 4,6%. În această zonă, lipsa politicii industriale va produce în continuare efecte negative, chiar în condiţiile eliminării pandemiei. "Pandemia industrială" este tot atât de gravă precum cea sanitară.

Cifrele de la nivelul UE arată că ţările al căror PIB are la bază industria trec această dublă criză mai uşor (Germania) faţă de ţările al căror PIB se bazează semnificativ pe industria serviciilor/turismului (Spania, Grecia, parţial Italia etc.).

Reporter: Cum vedeţi revenirea noastră economică?

Cristian Pârvan: Un rol fundamental, având deja un grad de urgenţă maximă, îl reprezintă modul concret şi agreat la nivel transpartinic (nerealizat) de promovare a aunor proiecte majore finanţate din Bugetul UE 2014-2020, fondurile suplimentare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţa şi, în perspectivă, fondurile alocate României din viitorul buget UE 2021-2027. Cifrele sunt impresionante ca potenţial, dar în lipsa unei strategii transpartinice şi a unor proiecte mature, cu instituţii competente şi responsabile în derularea acestor proiecte, începând de la proiectare, caiete de sarcini (deseori contestate şi de slabă calitate), licitaţii, contractare şi urmărirea zi de zi a execuţiei, banii alocaţi României vor rămâne în mare parte doar "o oportunitate". Mediul de afaceri este interesat să participe la realizarea infrastructurii rutiere şi de căi ferate, spitale noi, extinderea reţelelor de apă, canalizare, gaze naturale etc. Mediul antreprenorial are mevoie de o administraţie mai suplă, de digitalizarea relaţiei companie - administraţie centrală/locală. Se economisesc resurse umane şi financiare, creşte transparenţa activităţii şi încrederea în buna funcţionare a statului.

Este îngrijorător că, până în decembrie 2020, aceste proiecte nu sunt puse în dezbatere publică, cu consultarea largă şi organizată a specialiştilor pe diverse domenii de activitate esenţiale: infrastructură, digitalizare, mediu, energie etc.

În condiţiile crizei sanitare combinate cu criza comercială (cu mai multe cauze decât strict criza sanitară), sectorul financiar-bancar a încercat să susţină financiar companiile, dar îndeosebi a fost atras de oportunitatea de a finanţa guvernele obligate să se împrumute în condiţiile creşterii deficitelor bugetare.

În România, în primele zece luni ale anului trecut, împrumuturile Guvernului au depăşit 9 miliarde euro, gradul de îndatorare crescând de la 38% din PIB la circa 44% din PIB. Din datele BNR rezultă că a avut loc o creştere a volumului creditelor acordate de bănci companiilor, dar îndeosebi a crescut creditarea persoanelor fizice, stimulându-se astfel consumul. Tot datele BNR arată că volumul creditelor acordate de bănci este inferior volumului depozitelor făcute de companii şi persoane fizice, ceea ce a permis retragerea cu circa 7% a liniilor de finanţare furnizate băncilor locale de băncile mamă. Acesta este definiţia clară a reducerii gradului de intermediere financiară şi aşa redus în România. Atenţionarea BNR vizând revizuirea de către bănci a standardelor proprii de creditare în sensul înăspririi condiţiilor impuse de bănci atestă o îngrijorare posibilă a creşterii volumului de plăţi restante în anul 2021, o dată ce şi măsurile de susţinere financiară a economiei promovate de guvern se vor diminua considerabil sau vor fi chiar anulate (în lipsa unui OUG de amânare ANAF a trecut la executarea companiile ce înregistrează restante la plata taxelor şi impozitelor).

Criza a adus câştiguri suplimentare companiilor implicate în comerţul sau producţia de materiale sanitare (atâtea câte s-au produs şi vândut în România), companiilor furnizoare de servicii IT (creştere de 23% a cifrei de afaceri la zece luni 2020), sectoarului contrucţiilor (îndeosebi creşterii volumului de lucrări inginereşti - aproximativ 19% la zece luni din 2020), ca urmare a creşterii investiţiilor publice în infrastructura rutieră. Creşterea ar fi putut fi mai mare dacă nu se reducea bugetul Ministerului Transporturilor cu circa 500 milioane euro pentru a crea fondul de 1 miliard de euro utilizat pentru programele de sprijin ale IMM urilor; în aceste condiţii, dublate de incapacitatea managementului din domeniul feroviar, trenuile de marfă vor circula în continuare cu viteză medie de 18 km/oră, "garantând" în continuare falimentul transportului feroviar, concluzie desprinsă din Raportul Curţii de Conturi din 2020. De 30 de ani, calea ferată "sabotată" progresiv, în condiţiile în care în ţările dezvoltate a ajuns la performanţa de a face transporturi de marfă şi persoane la viteze de peste 160 km/oră, se caută noi soluţii pentru ca sistemul feroviar să crească în volum, asigurând, în condiţii superioare de mediu, transporturile de marfă şi pasageri la concurenţă cu transportul aerian pentru distanţe de până la 600 de km.

Similar, nu au fost pregătite programe vizând refacerea capacităţii de chimizare a derivatelor din industria petrolieră, a gazului metan (a se vedea producţia/importul de îngrăşeminte chimice etc.), a creşterii gradului de prelucrare a altor resurse naturale.

Reporter: Cum a fost influenţat mediul de afaceri de digitalizarea forţată?

Cristian Pârvan: Digitalizarea a fost forţată de pandemie, dar are avantajul că ne-a arătat că se poate funcţiona şi altfel din punct de vedere al relaţiei mediului de afaceri cu administraţia centrală/locală. A fost probată, de asemenea, slaba pregătire a trecerii administraţiei la funcţionarea digitală şi la gradul ridicat de rezistenţă a sistemelor birocratice care au reintrodus rapid solicitarea de hărţi, ştampile şi prezenţă la ghişeu, odată cu primele relaxări aprobate de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă

A fost demonstrată capacitatea de recalificare, învăţare şi utilizare în activitatea curentă a sistemelor informatice, atât de către companii, funcţionari din administraţie sau cetăţean.

Rămâne ca utilizând inclusiv resursele financiare alocate României prin PNRR să se accelereze procesul de extindere a digitalizării modului de funcţionare a economiei în special (din circa 3.200 de administraţii locale circa 1000 sunt integrate în sistemul naţional incormatic), dar şi a societăţii în ansamblu (un milion de elevi fără acces la lecţii on-line, lipsa posibilităţilor de consultaţii medicale on-line etc.) România a "demonstrat" că nu are capacitate managerială de exemplu în digitalizarea activităţii ANAF , rambursând aproximativ 85% din împrumutul făcut la Banca Mondială în acest scop, după 5 ani de ...consultanţă şi, practic, zero rezultate.

Reporter: Cum estimaţi că va evolua situaţia în anul 2021?

Cristian Pârvan: Anul 2021 este anticipat de numeroase guverne, analişti sau companii de consultanţă că fiind unul dificil, din multiple motive. Dacă vaccinarea posibil a fi realizată în masă până la sfârşitul anului 2021 aduce optimism pe pieţele financiere, atunci nivelul creşterilor economice este în permanentă reevaluare, în general fiind acceptată ideea că viitoarea creştere economică nu va putea compensa integral şi la nivelul tuturor economiilor scăderea înregistrată în 2020.

La nivelul UE se mizează prioritar pe concentrarea acţiunilor guvernamentale în a pune în mişcare proiecte mature care, în condiţiile impuse de Parlamentul European şi Comisia Europeană, să poată să fie finanţate din Fondul de Restructurare şi Rezilienţă, României fiindu-i alocate circa 30 miliarde euro. Continuă posibilitatea utilizării banilor din Bugertul UE 2014-2020 (grad de utilizare de aproximativ 46%).

Anul 2021 va continua să fie o perioadă dificilă pentru mediul de afaceri, ceea ce ar trebui să constituie punctul central de interes pentru noul guvern. Resursele financiare furnizate de activitatea economică susţin sitemul de sănătate, educaţie, apărare şi ordine publică.

Se impune continuarea procesului de debirocratizare, digitalizarea funcţionării asministraţiei, concentrarea pe soluţii care să stimuleze producţia, munca productivă în raport cu activităţile speculative cu terenuri, imobile, falimentări etc.

Trebuie stimulată şi utilizată, în România în primul rând, inovarea şi cercetarea aplicativă chemată să refacă acea capacitate de a asigura cât mai mult cererea internă de produse şi servicii. Aşa se poate asigura o creştere constantă a Valorii Adăugate Brute, respectiv o creştere durabilă a PIB.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Ca antreprenor sa spun si eu ceva...

    Inca din 2018 si 2019 se faceau exituri masive din activele cotate sus in timp ce productivitatea reala scadea; imi apare si in balantele interne cum marginalul de profit se tot micsora oferind aceeleasi servicii cu tot cu cresterea preturilor odata cu bula speculativa din piata. 

    Foarte multe firme cu care colaboram in trecut inchideau usile in 2019, se punea lacatul la greu in multe institutii cu o intensitate inca din septembrie pana in decembrie! 

    Cu covid" sau fara ciclul economic intra in ultima faza expansionista si deci era anticipata caderea! 

    Pe fiecare cadere se vor gasi "tapi" sau "probleme" pe care sa se dea vina. 

    Bine ca a picat "covidutul" fapt ce pe mine nu m-a surprins; cine mai calatoreste prin lume stie ca se purtau "masti" inca de prin 2018 prin Asia (respectiv unele zone in China, Thailanda, Indonezia, Japonia, etc) sub pretextul "poluarii" sau mai bine zis a "sars-cov" din 2015... 

    Eu asteptam sa inceapa distractia, am avertizat foarte multi prieteni inca din 2018 sa se pregateasca de ce este mai rau pentru 2019-2022.. nu am stiut niciodata exact anul, nici nu m-a interesat, dar frenezia ciclica care se repeta in piata m-a ajutat mareu sa deslusesc comportamente ce nu pot fi sustinute pe o crestere la infinit. 

    Am observat cu STATUL a intervenit Tarziu si prea "masiv" cu socul in tocare bani in piata doar pentru a mentine stimulare bulei consumului si a intoarcerii la buget a etc forme de nominale (bani) prin colectarea lor. 

    Am observat cum Statul ca si in 2006-2007 a angrenat o bula exagerata, doar ca intermeni reali astazi bula nu mai este atat de intensa, nici nu are cum sa mai fie din cauza piramidei populatiei ce nu mai este ca pondere angranata in jocul invartirii nominalelor in piata (a banilor care nu sunt bani sunt credit). 

    Trendul ratelor de dobanda demonstreaza cum velocitata banilor (care nu sunt bani) nu prabuseste odata cu expansiunea creditului in sistem, unde banii se vor invartii din ce in ce mai greu dar din ce in ce in "calupuri" nominale mai mari pentru a se mentine iluzia umflarii activelor si a nominalelor recuperate la stat. 

    Indicele de productivitate demonstreaza ca puterea reala de productivitate este prabusita cat si consumul (care inca are un lag) se va prabusii, din cauza relatiilor de cauzalitate dureaza intre 8 so 10 Trimestre pana se prind participanti la joc ca nu vor exista scaune prentru toti! 

    Cine plateste? 

    Micul afacerist ce nu are o educatie financiara si nu anticipeaza politicile economice si legislative ce ii vor ingradii activitatea si ii va ridica pragul de dificultate in activitatea economica respectiva. 

    semnat comenturi "cretine" 

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

11 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9202
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0467
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5150
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7275
Gram de aur (XAU)Gram de aur246.3162

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
energynomics.ro
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro