Academia Română cere păstrarea Institutului Naţional al Patrimoniului, în urma declaraţiilor privind desfiinţarea instituţiei

Academia Română a transmis, luni, că priveşte cu îngrijorare declaraţiile unor înalţi demnitari ai statului referitoare la desfiinţarea Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), subliniind rolul esenţial al acestei instituţii în protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural al României.

Potrivit comunicatului, INP este „unicul continuator al Comisiunii Monumentelor Istorice”, înfiinţată în 1892 şi condusă de-a lungul timpului de personalităţi ale culturii române precum Vasile A. Urechia, Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul şi Alexandru Lapedatu, ultimul murind în detenţia comunistă la Sighet, în 1950.

Academia aminteşte că desfiinţarea instituţiilor similare din trecut - precum Direcţia Monumentelor Istorice, suprimată în 1977 de regimul comunist - a dus la „un adevărat vandalism” asupra patrimoniului, soldat cu distrugerea unor monumente emblematice precum mănăstirile Văcăreşti şi Pantelimon sau bisericile Sfânta Vineri şi Schitul Maicilor.

„Institutul Naţional al Patrimoniului reuneşte un valoros colectiv de experţi şi specialişti, singurii competenţi să acţioneze responsabil şi să colaboreze cu omologii lor din străinătate pentru a opri distrugerea monumentelor”, arată Academia Română, avertizând că pierderea autonomiei instituţiei ar avea consecinţe ireparabile asupra patrimoniului cultural naţional.

Forul academic solicită autorităţilor păstrarea şi sprijinirea Institutului Naţional al Patrimoniului, reafirmând rolul său istoric de instituţie-cheie în conservarea identităţii şi memoriei culturale a României.