AEI: Lecţiile pe care statul trebuie să le înveţe după incidentul de la Barajul Paltinu

Evenimentele de la Barajul Paltinu sunt mai mult decât un incident regretabil, ele sunt încă o dovadă clară că statul român funcţionează cu sincope grave, cu proceduri incomplete sau ignorate şi cu reflexe instituţionale care pun în pericol siguranţa cetăţenilor în loc să-l protejeze, conform unui comunicat de presă transmis de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), de la care relatăm cele ce urmează. Colectiv, Rahova, Paltinu etc. dezvăluie aceeaşi realitate: reacţii întârziate, lipsă de coordonare, comunicare fragmentată şi încercare disperată de a găsi repede un vinovat sau o ţintă convenabilă pentru opinia publică.

Cetăţenii sunt sătui de promisiuni sterile şi strategii reactive. Ei nu cer explicaţii cosmetizate sau vinovaţi aleşi politic. Cer profesionalism, integritate şi capacitate minimă de a învăţa din greşeli. Faptul că, după ani de incidente similare, instituţiile statului se comportă de parcă ar fi luate prin surprindere de fiecare dată arată nu doar lipsă de pregătire, ci şi indiferenţă instituţionalizată şi lipsa de a învăţa din lecţiile care au curmat vieţile unora din semenii noştrii .

Ministerele, Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia par mai mult preocupate de imagine decât de responsabilitate. Reacţiile lor sunt adesea construite pentru a calma opinia publică, nu pentru a rezolva problema de fond. Din nou vedem comunicate sterile, conferinţe cu declaraţii vagi, evitarea asumării şi un ciclu nesfârşit de explicaţii fără consecinţe. În timp ce românii aşteaptă claritate şi acţiune, instituţiile prin care să funcţioneze după logica „să treacă furtuna şi nu ne întoarcem la normal”.

Normalul actual este un sistem în care responsabilitatea se diluează până la dispariţie, în care procedurile sunt menţionate dar nu se aplică, în care avertismentele sunt ignorate, când se întâmplă o tragedie, se caută un ţap ispăşitor pentru a proteja ansamblul. Este o cultură instituţională care nu doar că nu previne disfuncţiile, dar le permite să se acumuleze până când devin inevitabil.

Este momentul ca statul să renunţe la reflexele defensive şi să accepte realitatea: nu este suficient să reacţioneze, trebuie să preveniţi. Nu este suficient să comentaţi, trebuie să acţionaţi. Nu este suficient să căutaţi vinovaţi individuali, trebuie să reparaţi sistemul care produce aceste erori în mod repetat învăţând din lecţiile dezastrelor întâmplate.

Orice sistem public se poate confrunta cu incidente. Diferenţa dintre un stat matur şi unul fragil constă în felul în care răspunde. Iar România, în acest moment, dă dovadă de o fragilitate îngrijorătoare.

Cetăţenii au obosit să constate că, în faţa fiecărei situaţii critice, ies la iveală aceleaşi probleme: lipsa de coordonare, informaţiile incomplete sau contradictorii, absenţa unei conduite unice şi obligatorii, responsabilitatea minimă sau chiar inexistentă şi evitarea asumării deciziilor la nivel conducător.

Conform sursei menţionate, adevărata responsabilitatea nu înseamnă să condamni un om, ci să repari mecanismele care au permis greşeala. Adevărata transparenţă nu înseamnă să publici o declaraţie, să arăţi faptele, procedurile şi soluţiile. Adevărata reformă nu înseamnă promisiuni, ci aplicarea fermă a măsurilor necesare.

Dacă statul român nu tratează cu seriozitate aceste deficienţe, evenimentele de la Paltinu nu vor fi nici primele, nici ultimele. Vor fi pur şi simplu următoarele dintr-o listă lungă, într-un ciclu care se va repeta până când cetăţenii vor realiza că instituţiile nu sunt pregătite să-i protejeze.

Cred că instituţiile statului până la cel mai înalt nivel, nu trebuiau să nominalizeze vinovaţi (sunt instituţii specializate, care derulează activităţi de expertizare a evenimentelor şi stabilire a vinovăţiilor), trebuiau să prezinte oamenilor 3 Lecţii învăţate după incidentul de la Barajul Paltinu şi 3 Măsuri care vor fi luate astfel încât să nu se mai repete în viitor astfel de situaţii.

Conform Asociaţiei Energia Inteligentă, prima lecţie învăţată după incidentul de la Barajul Paltinu este lipsa de coordonare interinstituţională. Fiecare instituţie a reacţionat pe cont propriu, fără un mecanism unic de coordonare, comunicare şi decizie, ceea ce a amplificat efectele incidentului.

A doua lecţie evidenţiază politizarea funcţiilor publice. Incidentul a arătat ce se întâmplă atunci când instituţiile sunt ocupate cu sinecurişti şi politruci: incompetenţă, risipă de resurse şi riscuri semnificative pentru populaţie.

A treia lecţie subliniază importanţa amenajărilor hidrotehnice. Acestea sunt esenţiale pentru aprovizionarea cu apă potabilă, producerea energiei şi protecţia împotriva inundaţiilor. Finalizarea amenajărilor existente şi construirea unor noi structuri hidrotehnice sunt măsuri critice pentru prevenirea unor situaţii similare în viitor.

Pentru prevenirea unor incidente similare, Asociaţia Energia Inteligentă propune crearea unor protocoale unice de acţiune şi comunicare în termen de şase luni, obligatorii pentru toate instituţiile implicate, cu responsabilităţi clare şi verificabile.

De asemenea, este necesară lustraţia administrativă, eliminarea sinecurilor şi politrucilor din instituţiile statului în maximum 12 luni, prin numiri pe criterii de competenţă, concurs real, control public şi răspundere penală pentru abuz.

În fine, este esenţială finalizarea şi dezvoltarea amenajărilor hidrotehnice: toate proiectele blocate trebuie încheiate în maximum trei ani, iar un program naţional de noi amenajări hidrotehnice trebuie demarat imediat, pentru a preveni situaţiile în care sute de mii de oameni rămân fără apă pentru perioade extinse.