ARB: Lichiditatea bună a băncilor nu este suficientă pentru relansarea creditării

GABRIELA CĂPĂŢÎNĂ
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

ARB: Lichiditatea bună a băncilor nu este suficientă pentru relansarea creditării

Cererea de credite este încă redusă din cauza percepţiei privind evoluţia economiei şi a ratei şomajului, este de părere Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Astfel, domnia sa spune că nu trebuie să ne mai aşteptăm, pe termen mediu, la creşteri spectaculoase ale ritmului de creditare. În plus, băncile au devenit mult mai prudente în acordarea de împrumuturi, pe fondul ratei mari a insolvenţelor. În cadrul unui interviu, preşedintele ARB ne-a prezentat opiniile sale legate de evoluţia sistemului bancar, în acest an.

(Interviu cu Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor)

Reporter: Anul trecut, populaţia a fost orientată spre economisire. Vor mai fi oamenii încurajaţi să depună banii în bănci şi anul acesta, având în vedere evoluţia dobânzilor?

Radu Graţian Gheţea: Randamentele obţinute la depozitele în lei sunt, în unele cazuri, aproape duble în comparaţie cu rata inflaţiei, ceea ce stimulează interesul românilor pentru constituirea depozitelor. Băncile vor fi preocupate, în continuare, să echilibreze raportul credite/depozite. Consider că produsele de economisire vor rămâne în continuare atractive, chiar dacă băncile vor continua procesul de reducere a dobânzilor. Dobânzile, atât la depozite cât şi la creditele în lei cu dobândă variabilă, urmează trendul de diminuare a ratei dobânzii de politică monetară care este, în prezent, de 6,5%.

Ajustarea dobânzilor la creditele calculate în funcţie de un indice de referinţă se efectuează la momentul prevăzut, de fiecare instituţie de credit, prin contractele de creditare. Soldul depozitelor rezidenţilor clienţi neguvernamentali a crescut în luna februarie 2010 cu 7%, comparativ cu luna similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.

Reporter: Sistemul bancar are o lichiditate bună. Ce îi împiedică pe bancheri să deblocheze creditarea?

Radu Graţian Gheţea: Activitatea de creditare nu a fost şi nu este blocată, însă nu trebuie să ne mai aşteptăm, pe termen mediu, la creşteri spectaculoase ale ritmului de creditare. Într-adevăr lichiditatea în sistemul bancar este bună, însă aceasta nu este o condiţie suficientă pentru a acorda credite. Trebuie să ţinem cont şi de cererea de credite care este încă redusă, din cauza percepţiei privind evoluţia economiei şi a ratei şomajului, şi să avem în vedere şi eligibilitatea potenţialilor clienţi. Era normal ca şi băncile să devină mai reticente şi să-şi adapteze din mers criteriile în care creditează, în condiţiile în care Produsul Intern Brut al României s-a contractat anul trecut cu 7,1%, rata şomajului este în creştere şi companiile intră în insolvenţă într-un ritm alert din cauza crizei şi, pe cale de consecinţă, la riscul pe care îl presupun aceste realităţi.

Reporter: De ce sunt băncile atât de reticente la acordarea creditelor pentru întreprinderile private?

Radu Graţian Gheţea: Intrarea în insolvenţă într-un ritm accelerat a unor companii obligă băncile să constituie provizioane pentru creditele aferente şi, implicit, să fie mai prudente în activitatea de creditare, percepând un risc superior. Având în vedere impactul intrării în insolvenţă a unui număr tot mai mare de companii asupra rezultatelor sistemului bancar şi creditării, comunitatea bancară consideră necesară modificarea şi completarea Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei persoanelor juridice, în sensul majorării cuantumului minim al creanţei, pentru care se poate admite cererea creditorului, de la 30.000 lei la 100.000 lei. Pe de altă parte, fiecare bancă are norme proprii de creditare, dar toate au în vedere eligibilitatea clientului în momentul în care apare o solicitare de credit. Criza a afectat rezultatele financiare ale companiilor, în multe cazuri înregistrându-se o diminuare drastică a profitului sau chiar pierderi şi datorii la stat, iar acestea sunt informaţii relevante în momentul în care se analizează capacitatea de rambursare a creditului.

Reluarea creşterii economice va spori interesul clienţilor pentru accesarea de noi credite, băncile fiind dispuse să acorde împrumuturi clienţilor care demonstrează că au capacitate reală de rambursare.

Reporter: Credeţi că băncile vor continua şi anul acesta să împrumute statul, chiar şi în condiţiile scăderii randamentelor, în detrimentul sectorului privat?

Radu Graţian Gheţea: Consider că instituţiile de credit vor continua să acorde împrumuturi statului, în cazul în care vor fi oportunităţi în acest sens.

Reporter: Care vor fi principalele probleme ale băncilor, în acest an, şi ce soluţii vedeţi pentru depăşirea lor?

Radu Graţian Gheţea: Contracţia puternică a economiei coroborată cu înrăutăţirea percepţiei de risc vizavi de România - ceea ce a dus la deprecierea leului, în raport cu moneda europeană, chiar şi peste 15%, pe parcursul anului 2009 - au determinat ca împrumuturile restante în euro să crească într-un ritm alert în portofoliul băncilor. Acelaşi impact a fost înregistrat şi în privinţa creditelor contractate în lei, din perspectiva dobânzilor practicate în condiţiile unei dobânzi ridicate de politică monetară. Băncile au fost nevoite să constituie provizioane în contul creditelor neperformante, iar acest lucru va continua, având în vedere, disponibilizările care se iau în calcul pentru perioada care urmează. Creşterea provizioanelor se observă în profitul raportat la nivelul sistemului bancar românesc în 2009 şi consider că se va înregistra un impact asupra profitabilităţii sistemului bancar şi în 2010.

Dar, în ciuda diminuării de şase ori a profitului net înregistrat de sistemul bancar românesc, anul trecut, comparativ cu anul 2008, potrivit datelor BNR, a creşterii creditelor neperformante şi, implicit, a provizioanelor, indicatorul de solvabilitate al sistemului bancar a fost la finele anului 2009 de 14,03%, în condiţiile în care minimul acceptat la nivel european este de 8%. Consider că băncile vor continua să se confrunte cu o cerere redusă de credite, având în vedere contextul economic naţional şi internaţional actual. Pe de altă parte, este foarte important ca propunerile legislative care se au în vedere să ţină cont de situaţia economică a României şi de criză şi să menţină un echilibru corect între drepturile şi obligaţiile consumatorilor şi ale creditorilor. Promovarea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice în forma actuală, fără să se ţină cont de amendamentele aduse de Asociaţia Română a Băncilor, va obliga băncile să constituie provizioane care vor afecta sever rezultatele instituţiilor de credit, iar repercusiunile se vor vedea în economie şi implicit în activitatea de creditare.

Reporter: Care vor fi principalele probleme ale economiei în acest an şi ce soluţii vedeţi pentru depăşirea lor?

Radu Graţian Gheţea: Consider că trebuie să fim preocupaţi să asigurăm în perioada imediat următoare stabilitatea indicatorilor macroeconomici şi respectarea strictă a condiţiilor agreate cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Reporter: Cum estimaţi că vom încheia acest an, din punct de vedere al creşterii economice?

Radu Graţian Gheţea: Creşterea, preconizată de autorităţi, a Produsului Intern Brut este, pentru anul 2010, de 1,3%. Există semnale că economia românească începe să intre pe plus pe parcursul acestui an, impulsionată de industrie şi exporturi. Accelerarea creşterii economice pe parcursul anilor următori, până la potenţialul de creştere economică pe care îl are România, de peste 5%, depinde de recâştigarea încrederii investitorilor străini, de continuarea reformelor agreate cu FMI şi de o politică fiscală coerentă şi adecvată.

Reporter: Credeţi că programul "Prima Casă" va reprezenta un succes anul acesta?

Radu Graţian Gheţea: Continuarea programului "Prima Casă" ar putea impulsiona creşterea creditului ipotecar şi sperăm că modificările aduse acestui program, în principal prin creşterea plafonului garanţiei de stat, vor permite acordarea de credite, cel puţin în aceeaşi măsură pentru locuinţele vechi, dar mai ales pentru achiziţia/construcţia de locuinţe noi. Acest lucru ar avea un impact pozitiv asupra economiei. Interesul băncilor pentru acordarea de credite prin intermediul acestui program este mare, însă trebuie să ţinem cont şi de apetitul pentru credite al clienţilor şi de eligibilitatea acestora.

Reporter: Sistemul bancar va continua să restructureze/reeşaloneze credite şi în 2010?

Radu Graţian Gheţea: Băncile vor fi interesate să continue procesul de restructurare a creditelor demarat încă din anul 2008, atât pentru creditele acordate companiilor, cât şi populaţiei, acţiunea derulându-se în concordanţă cu normele interne ale fiecărei instituţii de credit şi în funcţie de condiţiile şi particularităţile clientului solicitator şi facilităţii acordate. Recomandăm clienţilor care întâmpină probleme financiare în rambursarea creditelor să se adreseze băncilor creditoare pentru a putea identifica, în timp util, soluţii viabile. Este foarte important ca un client bancar să meargă la bancă imediat ce constată că are probleme financiare în rambursarea creditului.

Radu Graţian Gheţea: "Desfiinţarea executorilor bancari - costuri mai mari pentru debitori"

Reporter: În ce stadiu este proiectul privind desfiinţarea executorilor bancari din băncile comerciale? Încurajaţi, în schimb, solicitarea unui mediator autorizat pentru rezolvarea conflictelor dintre creditor şi debitor?

Radu Graţian Gheţea: Propunerea de modificare inclusă în proiectul noului Cod de Procedură Civilă la iniţiativa Ministerului Justiţiei referitoare la defiinţarea corpului executorilor bancari se află încă în dezbatere la Comisia Juridică specială din Parlament - constituită pentru definitivarea acestui act normativ. Eventualitatea desfiinţării Corpului executorilor bancari, constituit, de altfel, de către comunitatea bancară în baza prevederilor exprese ale Legii Bancare şi recunoscut de Ministerul Justiţiei prin Ordinul 2628/1999, care îi atestă şi-i confirmă pe executorii bancari ar aduce doar dezavantaje clienţilor băncilor. Mai exact, în eventualitatea în care băncile sunt obligate să renunţe la executorii bancari, se transferă asupra debitorului (executat silit) şi costurile executării silite materializate în comisionul perceput de executorul judecătoresc, situaţie care nu se regăseşte în varianta executării prin executor bancar. Totodată, debitorul este privat de şansa de a identifica, împreună cu executorul bancar, o posibilitate de soluţionare amiabilă a litigiului prin restructurarea creditului, rescadenţarea acestuia, suplimentarea cu noi garanţii etc., care în foarte multe cazuri conduce la evitarea trecerii la executarea silită a datornicului. Pe de altă parte, ARB continuă procedurile pentru înfiinţarea unei entităţi cu sarcini de mediere în domeniul bancar, care să fie acceptată şi recunoscută de comunitatea bancară, al cărei nivel de profesionalism şi cunoaştere a activităţii bancare să reprezinte garanţia unei analize competente şi pertinente a cauzelor supuse medierii.

Reporter: Cum credeţi că va evolua numărul executărilor silite în 2010, faţă de 2008, în sistemul bancar?

Radu Graţian Gheţea: În conformitate cu statutul său, ARB nu deţine statistici referitoare la activitatea comercială a băncilor membre şi, de aceea, este dificil de anticipat numărul executărilor silite care vor urma. Având în vedere contextul economic actual şi problemele pe care le întâmpină clienţii, băncile nu sunt interesate prioritar de executarea silită a garanţiilor, din perspectiva scăderii drastice a valorii de piaţă a acestora, precum şi a schimbării, de asemenea semnificative, a raportului cerere-ofertă dar, mai ales, pentru că sunt conştiente că pot contribui la redresarea economiei prin salvarea clienţilor lor.

Cu toate acestea, trebuie să subliniem caracterul limitat al apelării la facilitatea de restructurare a creditului, iar în cazul clienţilor fără o perspectivă concretă de redresare, băncile se vor vedea nevoite să apeleze şi la executarea silită.

Reporter: Vă multumesc!

ARB nu deţine o statistică cu privire la gradul de actualizare a datelor clienţilor

Prin campania de actualizare a datelor clienţilor proprii, instituţiile de credit asigură respectarea prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 9/2008 şi Regulamentului nr. 16/2009 pentru modificarea Regulamentului BNR nr. 9/2008 privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Băncile au solicitat clienţilor actualizarea datelor, iar gradul de actualizare diferă de la bancă la bancă, a precizat Radu Graţian Gheţea. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) nu deţine o statistică cu privire la gradul de actualizare a datelor clienţilor la nivelul sistemului bancar. Şeful ARB a declarat: "Este de dorit ca toţi clienţii să dea curs solicitărilor băncilor pentru a evita cazurile în care efectuarea tranzacţiilor solicitate va fi întârziată până la conformarea şi respectarea prevederilor legislative existente. Considerăm că băncile au întreprins tot ceea ce a fost necesar pentru informarea şi invitarea clienţilor să-şi reactualizeze datele".

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
ADAMA
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie