DEZBATERE PUBLICĂEducaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile

Octavian Dan
Ziarul BURSA #Miscellanea / 12 ianuarie

Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile

Interesul pentru schimbările climatice şi protecţia mediului a ajuns la cel mai înalt nivel. Din toate punctele de vedere. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul dezbaterii publice a Raportului "Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile", elaborat de Grupul de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu înfiinţat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, că protecţia mediului şi schimbările climatice au reprezentat teme prioritare pentru mandatul său şi reprezintă domenii esenţiale asupra cărora decidenţii politici încă se apleacă prea puţin: "Mă bucur să văd cât de dornici sunt copiii, pe care tocmai i-am ascultat cu toţii, să avem, în sfârşit, şi în sistemul românesc de învăţământ cursuri dedicate schimbărilor climatice şi mediului. Îi felicit pentru implicare şi îi îndemn să nu îşi piardă entuziasmul! Educaţia, protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu de Preşedinte. Sunt domenii esenţiale, asupra cărora decidenţii politici încă se apleacă prea puţin şi, tocmai de aceea, am organizat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale grupuri de lucru, grupuri de reflecţie, care să producă o serie de propuneri concrete". Preşedintele a arătat că un demers similar a fost şi cel finalizat prin elaborarea Proiectului "Româ­nia Educată", care, prin sumele record obţinute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, capătă în sfârşit şi alocare financiară pentru a putea fi pus în practică. Potrivit lui Klaus Iohannis, pe parcursul anului 2021, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale a funcţionat şi un grup de lucru pe tema educaţiei privind schimbările climatice şi mediul: "Prezentăm astăzi (n.r.) rezultatele discuţiilor din cadrul acestui grup, sub forma unui raport pe care îl supunem dezbaterii publice. Educaţia este unul dintre pilonii îmbunătăţirii răspunsului la schimbările climatice, întrucât educaţia determină modificarea comportamentului uman, în sensul unei mai mari responsabilităţi pentru protejarea naturii şi a viitorului întregii societăţi. Raportul lansat semnalează o serie de probleme, dar prezintă şi soluţii, atât pentru a lărgi accesul la educaţia privind protecţia mediului şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât şi pentru fundamentarea unei infrastructuri şcolare verzi. Ceea ce ne dorim însă, mai mult decât orice, este să deschidem drumul spre o schimbare de mentalitate. Mulţumesc membrilor grupului de lucru pentru dedicarea lor şi mulţumesc, totodată, tuturor celor care, în săptămânile următoare, se vor implica într-un mod constructiv în cadrul dezbaterii publice. Am convingerea că, la nivelul societăţii, există şi alţi actori care pot contribui la punerea în practică în cea mai bună formă a propunerilor noastre. Cu toţii ne dorim un mediu curat, fără deşeuri la tot pasul. Cu toţii ne dorim să nu ne fie pusă în pericol sănătatea şi să fim feriţi de efectele devastatoare ale fenomenelor meteo extreme. Putem reuşi asta prin politici publice adecvate, prin instituţii care funcţionează şi care aplică legea, dar, mai ales, prin acţiunile individuale ale fiecăruia dintre noi. De aceea, protejarea mediului şi combaterea schimbărilor climatice nu se pot realiza fără un parteneriat între instituţii şi cetăţeni. Acest parteneriat dă rezultate dacă se bazează pe combaterea fake news-urilor şi pe orientarea asupra unei corecte informări cu privire la problemele de mediu şi la cele privind schimbările climatice". Klaus Iohannis a mai spus că în educaţia privind schimbările climatice şi mediul la nivel preuniversitar este esenţial să ne centrăm pe beneficiarul primar al actului educaţional - elevul: "Modelul propus de raportul lansat astăzi vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicaţii, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generaţii formate din veritabili digitali nativi. În acelaşi timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să înveţe despre natură în natură, să înţeleagă ce înseamnă sustenabilitate în şcoli sustenabile şi să conştientizeze importanţa protecţiei mediului prin activităţi practice, aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător. Şcolile în care învaţă elevii noştri trebuie să devină ele însele exemple de bune practici în materie de sustenabilitate, pentru a inspira elevii să adopte un comportament adecvat de protejare a mediului. Beneficiile unei infrastructuri educaţionale verzi sunt incontestabile, dovedite ştiinţific, de la crearea unui mediu mult mai adecvat dezvoltării copiilor, până la creşterea calităţii învăţării şi a performanţei şcolare. Educaţia privind schimbările climatice şi mediul nu poate fi un efort solitar. Succesul unei astfel de iniţiative depinde de implicarea unui număr cât mai mare de actori diferiţi: instituţii centrale, autorităţi locale, profesori, ONG-uri, părinţi, comunităţi, companii, mass-media etc. Prin urmare, îi îndemn pe toţi aceşti actori să participe activ la implementarea măsurilor care cresc accesul la educaţia privind schimbările climatice şi mediul. Iniţiativele bune trebuie extinse la nivel naţional, astfel încât toţi elevii să beneficieze de acest tip de educaţie, indiferent de mediul din care provin sau de şcoala unde învaţă".

Preşedintele, convins că Guvernul va realiza acest obiectiv naţional

Preşedintele a arătat că are deplină încredere că Guvernul va aborda cu toată deschiderea şi responsabilitatea realizarea acestui obiectiv naţional prioritar, în strâns parteneriat cu mediul asociativ, cu cel privat, dar şi cu reprezentanţii tinerilor, care ne-au demonstrat în ultimii ani că sunt în prima linie a luptei împotriva schimbărilor climatice.

Prezent la eveniment, premierul Nicolae Ciucă a declarat: "Europenii, în special tinerii, sunt foarte îngrijoraţi de schimbările climatice. 93% dintre cetăţenii europeni consideră schimbările climatice o problemă gravă, iar 96% s-au implicat în cel puţin o acţiune pentru combaterea acestui fenomen. Şi noi, în România, resimţim efectele schimbărilor climatice. Seceta, ploile torenţiale, inundaţiile, fenomenele meteorologice extreme şi codurile roşii de căldură au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. Rapoartele ANM arată clar: încălzirea climei a generat cea mai călduroasă perioadă de zece ani din istoria măsurătorilor meteo. Două treimi dintre români văd schimbările climatice ca fiind o problemă foarte gravă, iar noi trebuie să găsim soluţii". Potrivit prim-ministrului, Pactul Climatic European este un important mecanism pentru promovarea educaţiei în domeniul schimbărilor climatice şi pentru schimbarea gradului de conştientizare cu privire la acest domeniu, iar pentru România reprezintă o bază a măsurilor pe care le va lua şi un model de urmat, care trebuie să aibă în vedere schimbări profunde în plan economic şi social: "Guvernul României şi-a asumat implementarea unor astfel de instrumente cuprinse în programul de guvernare. Măsurile vizează eficienţa energetică privind atât producţia, cât şi consumul de energie, producerea de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor din transporturi, utilizarea tehnologiilor performante în industrie, gestionarea eficientă a terenurilor cultivate din agricultură şi reciclarea deşeurilor. De asemenea, asigurarea absorbţiei de CO2 poate fi reglată şi prin gestionarea durabilă a pădurilor şi prin împădurirea de noi suprafeţe. Pentru toate aceste proiecte, România are la dispoziţie aproximativ 12 miliarde de euro, respectiv 41% din finanţarea de care va beneficia România prin acest plan. Obiectivele vor fi atinse prin proiecte ce asigură tranziţia la energia verde, tranziţia energetică şi decarbonizarea. În termeni concreţi, înseamnă un mediu mai curat şi o viaţă mai sănătoasă pentru cetăţeni. Un câştig important al acestui document este corelarea obiectivelor de învăţare cu politicile publice şi cu obiectivele majore ale sistemului de educaţie care includ, printre altele, educaţia pentru mediu, sustenabilitatea şi clima. Încurajator pentru atingerea obiectivului nostru este interesul manifestat de tineri pentru nevoia de educaţie pe tema schimbărilor climatice. Studiul realizat anul trecut de SNSPA confirmă că tinerii români susţin introducerea de astfel de cursuri la toate nivelurile de învăţare". Nicolae Ciucă a menţionat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cuprinde mai multe măsuri concrete precum susţinerea şi dezvoltarea unei reţele a Şcolilor Verzi, achiziţionarea de microbuze electrice şi renovarea într-o pondere semnificativă a clădirilor şcolare existente, în sensul creşterii eficienţei energetice a acestora. Conform prim-ministrului, raportul lansat în dezbatere vine şi el cu măsuri concrete, realizabile şi cuantificabile şi Guvernul este determinat pentru mobilizarea resurselor astfel încât măsurile să fie implementate la termenele stabilite:

"Fie că vorbim despre modificări de ordin curricular, de îmbunătăţirea infrastructurii şcolare şi crearea de instrumente noi sau de formarea şi stimularea resursei umane toate măsurile propuse au o justificare solidă şi un scop bine definit. Guvernul României îşi asumă ca angajament ferm mobilizarea resurselor pentru ca aceste măsuri să fie implementate în beneficiul cetăţenilor, la termenele stabilite. Contribuţia la acest document adusă de Administraţia Prezidenţială, Ministerul Educaţiei, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, instituţii de învăţământ, elevi, profesori, părinţi, organizaţii guvernamentale cu bogată experienţă reprezintă garanţia aplicării cu succes a proiectelor educaţionale despre mediu şi schimbări climatice. Chiar dacă încă mai avem de parcurs procesul de consultare publică, o etapă foarte importantă şi care va genera cu siguranţă idei noi, forma raportului prezentată astăzi ne permite să începem pregătirea încă de pe acum". Premierul a evidenţiat că schimbarea de comportamente şi mentalităţi în rândul unei întregi generaţii reprezintă un proces de durată, dar, în contextul stării globale de urgenţă climatică, "este evident că timpul nu este cel mai bun aliat".

Anterior acestor declaraţii, Administraţia Prezidenţială a anunţat: "Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care pune bazele unei strategii privind educaţia pentru mediu şi încurajează formarea de competenţe de mediu în rândul elevilor, prin includerea acestora în domeniile de competenţe ale curriculumului naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial. Raportul «Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile», care va fi lansat mâine (n.r. ieri) în dezbatere publică reprezintă un prim pas pentru a dezvolta concret această strategie". Începând cu anul 2021 funcţionează Grupul de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu, care reuneşte reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Ministerului Educaţiei, ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ai instituţiilor de învăţământ, ai elevilor, ai profesorilor şi ai părinţilor, precum şi ai unor ONG-uri cu experienţă relevantă. Obiectivul principal al acestui grup de lucru este să contribuie la îmbunătăţirea calităţii educaţiei privind schimbările climatice şi mediul, prin dezvoltarea unui program de educaţie pentru climă la nivel naţional. Administraţia Prezidenţială arată că unul dintre criteriile principale avute în vedere pentru selectarea membrilor grupului l-a constituit experienţa anterioară în elaborarea şi implementarea unor proiecte educaţionale în materie de schimbări climatice şi mediu. Grupul de lucru s-a reunit în mod constant pe parcursul anului 2021 pentru a aborda teme legate de infrastructură, formarea cadrelor didactice, aria curriculară, materialele didactice, instrumentele digitale pentru educaţia privind clima, activităţile educative în natură.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro

Curs valutar BNR

26 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9423
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6194
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8107
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8196
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.1764

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro