Drum lin spre colaps, Energie!

DUMITRU CHISĂLIŢĂ
Miscellanea / 5 septembrie

Sistemul energetic Românesc a intrat în criză în anul 2017-2018. Statistic a fost anul în care au reînceput să crească importurile de gaze (după 27 de ani de scădere a acestora), a fost anul în care producţia de energie electrică autohtonă dădea primele semne că nu mai face faţă consumului, anul în care debranşările de la energie termică au atins cotele cele mai înalte, în care s-au închis multe CET-uri, anul în care s-a blocat exploatarea gazelor din Marea Neagră, anul în care s-au blocat investiţiile în energie etc. Criza s-a accentuat şi a trecut prin diverse faze, accentuându-se an de an, urmare a faptului că mai toate măsurile luate, nu vizau cauzele, ci efectele crizei şi la fel nu erau îndreptate spre viitor, ci către prezent. Evoluţia ultimelor luni, a făcut ca lucrurile să se înrăutăţească şi mai mult, măsurile luate, din nou în loc să trateze cauzele, au tratat efectele.

Criza energetică din present se datorează lipsei capacităţilor de producţie care să acopere necesarul de energie. Acest lucru trebuie fundamental înţeles.

Lipsurile, oricare ar fi ele, generează speculă. Specula înseamnă creşteri de preţ. Specula nu o poţi învinge cu legi, ci cu eliminarea lipsurilor. Legile, reglementările pot să aducă o reducere pe termen scurt a speculei, dar în lipsa bunurilor, se vor găsi noi metode de a se promova specula şi aceasta va escalada şi mai mult în viitor.

În fapt "lipsa de energie" (deficitul imens de energie primară la nivelul Europei) este şi elementul care determină acţiunile ruşiilor şi modul în care se speculează acţiunile în Europa.

Experienţa ultimilor 70 de ani a demonstrat eşecul acţiunilor împotriva "naturii".

Noua Ordonanţă privind plafonarea şi compensarea preţurilor din energie, este împotriva unei părţi din consumatori, împotriva furnizorilor, împotriva economiei, împotriva viitorului României.

Asta, probabil datorită faptului că în spatele Ordonanţei, în opinia noastră, se găsesc aceeiaşi, care în ultimii 20 de ani au fost cei care au privatizat PETROM, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica, au blocat Proiectul Tarniţa, au blocat explorarea gazelor neconvenţionale şi exploatarea gazelor din Matea Neagră, au determinat închiderea capacităţilor de producţie a energiei electrice, au favorizat dependenţa de gazele ruseşti şi importul de energie electrică.

Cel mai dezagreabil la Noua Ordonanţă este faptul că se vorbeşte despre scăderea preţului la energie pentru consumatori, în condiţiile în care el va creşte pentru mulţi consumatori acum înaintea iernii. Practic toţi consumatorii care nu sunt IMM sau instituţii, dar şi o parte din consumatorii casnici, vor fi obligaţi să achite începând cu data de 1 septembrie 2022 preţul pieţei (respectiv să achite un preţ dublu faţă de preţul plătit până la 31 august 2022).

Trist este că se sugerează voalat, în mod fals, cum că cerinţele UE (care a propus o reducere opţională a consumului cu 15% la gazele naturale) au stat la baza scăderii pragului de consum la energie electrică până la care se acordă plafonarea, cu 15%. UE a solicitat opţional reducerea consumului anual de gaze cu 15% ca medie a ultimilor 5 ani. Statistic România, va avea anul acesta o reducere a consumului cu 15% faţă de media ultimilor 5 ani, astfel teoretic am îndeplinit cerinţa UE.

Câteva sute de mii de consumatori casnici care plateau până pe 3 august 2022, un preţ de 1 leu/kWh, vor plăti de la 1 septembrie 2022, cel puţin dublu pentru acelaşi kWh. Cert este că furnizorii de energie electrică au crescut deja ofertele de preţ la energie electrică, aşa cum anticipam aceştia transferând costurile generate de Noua Ordonanţă către consumatori. Dacă pe data de 31 august 2022 cea mai mica ofertă din comparatorul ANRE, pentru energie electrică vânductă consumatorilor casnici, era de 1,58 lei/kWh pe data de 3 septembrie 2022 cea mai mică ofertă era de 1,79 lei/kWh (o creştere de 12,5%), iar furnizorul care oferea 1,58 lei/kWh în 31 august 2022, oferă astăzi 2,93 lei/kWh (o creştere de 85%).

Consumatorii industriali de energie electrică (exceptând IMM), nu mai beneficiază de nici un sprijin în prezent. Aceşti consumatori sunt cei care produc valoare adăugată şi care contribuie esenţial la economia Românească, care peste noapte se trezesc că li se modifică costurile, deşi ei şi le au făcut după legile României, pe perioada cuprinsă în aceste legi. A da peste noapte o lege, care unora le modifică fundamental costurile, contractele încheiate cu bunurile produse etc., este sfidător la adresa lor şi crează premizele reducerii activităţii sau chiar a opririi activităţii industriale. Oricum cei care vor rezista acestei situaţii, vor transfera costurile suplimentare cu energia, tot către populaţie, ca beneficar al produselor lor.

Operatorii de transport şi distribuţie gaze şi energie electrică, se confruntă cu creşterea substanţială a costurilor, în special cu energia şi gazele, care vor fi achitate etapizat pe o perioadă de 5 ani, conform Ordonanţei, începând cu toamna anului 2023 (probabil termenul se va prelungii până în anul 2025 din considerente electorale). Această situaţie aduce blocaje financiare şi la nivelul operatorilor de reţea, pe lângă cele preconizate la furnizori şi consumatori.

Impunerea unei limite de decontare pentru energie electrică la maxim 1.300 lei/Mwh în condiţiile în care România a importat într-o zi de vară 20% din consumul său, iar preţurile energiei electrice importante în present sunt de 3.000 lei/MWh, va determina posibilitatea ca în România să nu se mai importe energie electrică deoarece furnizorii riscă să nu-şi primescă banii (care oricum vin cu 5-6 luni de întârziere în condiţii de vară). În lipsa importurilor de energie electrică, România nu poate asigura continuu alimentarea cu energie electrică la nivelul tuturor consumatorilor.

Supraimpozitarea profiturilor furnizorilor trebuia făcută, dar într-un mod inteligent (aşa cum a propus AEI) care să ducă şa scăderea preţurilor la energie şi gaze şi nu cu un singur scop acela de a aduna bani la bugetul de stat. Taxa de solidaritate (o supraimpozitare mascată a furnizorilor) la care se adauga impozitele deja existente pe profit, pe dividende, va determina retragerea unor furnizori de pe piaţa din România şi restrângerea activităţii exclusiv la nivelul puţinelor acţiuni care mai rămân rentabile (fără a se mai urmării cu prioritate alimentarea cu energie a consumatorilor).

Interzicerea indirectă a exporturilor de energie electrică, prin preluarea a întregului profit de către stat, este o măsură care (exceptând încălcarea tratatelor semnate) ar fi putut să funcţioneze, dacă România ar fi avut excedent de producţie (dacă am fi avut supraproducţie de energie electrică, nu aveam aceste preţuri mari la energie). Dar, România este importator net de energie electrică, mai mult sunt perioade din zi în care se exportă şi alte perioade în care se importă. În aceste condiţii un trader s-ar găsi în situaţia în care să piardă la export, fapt cel poate determina să nu mai realizeze nici operaţiunea de import.

România în Semestrul 1 2022 a fost importator net cu 0,718 TWh faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015 când eram exportator net cu o cantitate de 3,060 TWh.

Dar, ce vor zice ţările vecine, cu care România este cuplată, despre aceste interziceri mascate de export de energie? De ce nu ar interzice şi ele exportul de energie către România? Mai ales că România este cea care are nevoie mai mult de importuri de energie electrică în perspectiva iernii?

Schimburile fizice de energie electrică în SEN pe Semestrul 1 - 2022 :

- Graniţa cu BULGARIA : export - 649 GWh ; import 1.574 GWh ;

- Graniţa cu UCRAINA : export - 58 GWh ; import 832 GWh ;

- Graniţa cu UNGARIA : export -170 GWh ; import 660 GWh ;

- Graniţa cu SERBIA : export - 1.129 GWh ; import 82 GWh ;

- Graniţa cu MOLDOVA : export - 471 GWh ; import 46 GWh ;

Sursa: Transelectrica

Furnizorii de energie şi gaze au acumulat datorii imense, datorită lipsei respectării legislaţiei în vigoare de către instituţiile statului şi riscă să producă o blocare a pieţei, urmare a blocării fluxurilor financiare datorită refuzului băncilor de a le asigura împrumuturi pentru necesităţile operaţionale. O problemă extrem de gravă, care ar fi trebuit tratată cu prioritate în acestă ordonanţă, pentru că este una din puţinele urgenţe operaţionale reale ale pieţei de energie, era modul în care STATUL va achita restanţele către furnizor şi cum vor preîtâmpina astfel de situaţii. Această problemă de funcţionalitate, coroborată cu pierderile pe care unele companii de furnizare le vor avea, cu obligaţia pentru unii furnizori de a vinde în pierdere, cu lipsa cantităţilor de energie cu care ne vom confrunta în iarnă, poate determina închiderea unor companii de furnizare, retragerea unor companii din România şi aruncarea statului în situaţia de a naţionaliza astfel de companii în plină iarnă, care dacă se va întâmpla va genera un colaps în sistemul energetic. Mai mult această acţiune de naţionalizare necesită fonduri, care vor trebui a fi luate tot de la consumatori.

În fapt cei care au scris această Ordonanţă, probabil asta îşi şi doresc. Ironia este că sunt exact aceeaşi care au făcut privatizările din România.

Degeaba ne uităm cu invidie la companii de stat precum GdF, OMV etc., deoarece acolo există meritocraţie, nu sunt numiţi politic directorii, nu există angajări pe bază de carnet de partid etc., în România, conform Preşedintelui României : "avem un stat eşuat". Şi atunci ne dorim să dăm şi energia unui "eşuat". Poate într-un alt STAT.

Aceste măsuri vor aduce statul în situaţia de a-şi diminua suma pe care trebuie să o achite furnizorilor până la sfârşitul anului 2022. Conform estimărilor AEI, pentru schema de plafonare, suma pe care trebuie să o achite furnizorilor va fi de cca 30 mld lei. În acelaşi timp luând preţurile estimate şi cantităţile preconizate a se consuma în anul 2022, putem estima că statul a colectat şi urmează să colecteze la buget până la sfârşitul anului 2022 din TVA, acciză, redevenţe, dividende, impozit pe dividende, impozit pe profit + banii din Fondul de Tranzitie Energetica etc., cca 93 mld lei, respectiv cu cca. 50 mld lei mai mult decât şi a bugetat la începutul anului. Astfel, putem observa că nu a existat nici un moment situaţia ca statul să nu fi colectat suficient bani cu care să achite compensările din energie. Meritul Noi Ordonanţe nu este să colecteze bani pentru consumatorii din energie, ci pentru alte scopuri: pensii speciale, salarii la demnitari etc.

Cel mai mare efect al acestei ordonanţe, este că acţionează în sensul accentuării cauzelor care a determinat situaţia crizei de astăzi şi anume blocarea investiţiilor care ar fi putut realiza noi capacităţi de producţie, singurele care pot să scadă preţul la energie în viitor. Ce bancă va mai da bani unor investitori, când nu au garanţia că vor putea plătii ratele la bancă? Ce investitor va mai face investiţii într-o ţară în care se schimbă peste noapte, fără nici o perioadă de graţie regulile jocului şi impune măsuri până la preluarea întregului profit, într-un Fond care probabil se va "evapora" aşa cum s-a întâmplat cu toate fondurile anterioare? Investiţiile în noi capacităţi de producere a energiei vor fi reduse, diferenţa între ofertă şi cerere va fi mai mare, iar preţurile vor fi mari şi în viitor.

"Câinele nu pleacă de la măcelarie", este mottoul acestei Ordonanţe, dar să nu uităm că acelaşi motto aplicat acum 4 ani ne face ca astăzi şi încă mult timp să achităm dublu preţul la gaze (fără să punem la socoteală costurile cu compensarea).

Noua Ordonanţă aduce creşterea preţului mediu la energie electrică la consumatori şi colapsul sistemului energetic.

- Ce ar fi trebuit şi nu aduce Noua Ordonanţă:

- scăderea preţului la gaze şi energie pe termen scurt şi termen lung,

- siguranţa asigurării continuităţii livrării energiei şi gazelor în mod continuu pe tot parcursul anului, pentru toţi consumatorii de energie şi gaze.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. "vor fi obligaţi să achite începând cu data de 1 septembrie 2022 preţul pieţei "

    Incorect. In lege spune "pretul din contract". 

    "vor fi obligaţi să achite începând cu data de 1 septembrie 2022 preţul pieţei "

    Incorect. In lege spune "pretul din contract". 

     

    Graniţa cu MOLDOVA : export - 471 GWh ; import 46 GWh ;

    Gata? Nu mai exportam curent in Moldova? Ce va zice Maia Sandu? Ca de moldovenii macelariti de ucrainieni printr-o crima de razboi in urma unui bombardament asupra unui post vamal rusesc unde nu se aflau trupe militare.... Maia Sandu nu a zis nimic. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9207
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6726
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9903
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7178
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.7555

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro