FRANCOIS BLOCH, CEO BRD GROUPE SOCIETE GENERALE:"Ţintele de mediu pentru 2050 sunt deja aproape depăşite"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 25 octombrie 2022

"Ţintele de mediu pentru 2050 sunt deja aproape depăşite"

Ţintele de mediu stabilite de acordul de la Paris pentru 2050 sunt deja aproape depăşite, atrage atenţia Francois Bloch, CEO BRD Groupe Societe Generale.

În cadrul unui interviu, bancherul ne-a precizat: "Situaţia actuală va grăbi, de fapt, tranziţia energetică. Europa a depins prea mult timp de resurse energetice ale unui singur furnizor, aflat actualmente sub sancţiuni. Totul va depinde de ritmul pe care ni-l vom impune singuri, de planurile pe care le vom face la nivel european în aşa fel încât această tranziţie energetică să fie la rândul ei sustenabilă şi tolerabilă pentru economii şi populaţie".

Francois Bloch ne-a spus că, cel puţin în această iarnă, fiecare kilowatt şi metru cub de gaz vor conta.

Reporter: Care credeţi că sunt motivele ce stau la baza schimbărilor climatice prin care trecem?

Francois Bloch: Cred că vara acestui an, care a fost declarată de specialiştii de la Copernicus drept cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteorologice, după ce a bătut recordul de temperatură stabilit în vara lui 2021, an care fusese şi el declarat, de asemenea, cel mai călduros, îndepărtează şi ultimele îndoieli privitoare la fenomenul încălzirii globale. Cauza imediată nu este un mister, toată lumea o cunoaşte, este activitatea umană care a însoţit în ultimii zeci de ani dezvoltarea economiilor noastre, şi mai precis generarea energiei, fabricarea bunurilor, tăierea copacilor, folosirea transportului, producerea hranei, electrificarea clădirilor, toate acestea combinate cu un consum excesiv.

Reporter: Ce trebuie făcut, în opinia dumneavoastră, astfel încât aceste schimbări să fie cât mai lente, iar consecinţele lor cât mai reduse?

Francois Bloch: Ne aflăm actualmente într-un moment în care atât conştientizarea situaţiei, cât şi acţiunea noastră devin urgente. Obiectivele macro au fost convenite deja prin acorduri internaţionale care au stabilit drept reper anul 2050. Însă ţintele stabilite de acordul de la Paris - limitarea creşterii temperaturii globale la cel mult 1,5 grade, precum şi limitarea emisiilor de carbon - sunt aproape depăşite, cu circa 25 de ani înainte de 2050. Este clar, deci, că nu mai este timp şi că trebuie să acţionăm pe baza unui plan bine stabilit, printr-o cooperare cât mai largă între autorităţi, entităţi neguvernamentale şi actori privaţi. Tranziţia energetică şi economisirea energiei, îmbunătăţirea transportului public, reciclarea pe scară largă sunt unele dintre politicile publice care, implementate inteligent şi pe scară largă, pot limita amploarea schimbărilor climatice.

Reporter: Cum ar trebui să participe sistemul bancar la finanţarea investiţiilor în proiecte legate de climă şi la susţinerea unui viitor sustenabil?

Francois Bloch: Sistemul bancar, alături de entităţile publice, este unul dintre principalii actori ai tranziţiei energetice la nivel european şi mondial, precum şi ai dezvoltării economiei circulare. Finanţarea proiectelor este disponibilă în diverse forme, fie că este vorba despre credite sau consultanţă în scopul finanţării pe piaţa de capital. În acelaşi timp, băncile deţin un rol-cheie în materie de "filtrare" a businessurilor finanţabile din perspectiva criteriilor de dezvoltare durabilă.

Reporter: Ce proiecte are banca pe care o conduceţi pentru a ajuta la prevenirea acestor schimbări şi pentru a susţine proiectele sustenabile?

Francois Bloch: La BRD, sprijinim şi contribuim la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), care acoperă toate domeniile vieţii economice şi sociale, de la valoarea economică generată şi până la schimbările climatice, educaţia de calitate, realizarea egalităţii de gen, viaţa sănătoasă, inovare, consum responsabil. Obiectivele noastre de sustenabilitate din zona de business sunt dublate de cele din zona de resurse umane, unde să fii angajator responsabil înseamnă încurajarea şi susţinerea diversităţii şi a echităţii de gen, sau să ai obiective legate de reducerea amprentei de carbon, prin investiţii în echipamente şi infrastructură mai prietenoase cu mediul.

De altfel, ne numărăm printre cele opt companii listate la BVB care au intrat, la începutul acestui an, în analiza Sustainalytics, obţinând primele scoruri de sustenabilitate. Pentru noi, scorul obţinut - 19,2 - Risc Scăzut, confirmă că suntem pe un drum bun. Acest scor plasează BRD pe locul al 19-lea între 422 de bănci regionale.

Începând din 2021, am avut un volum de tranzacţii sustenabile de peste 500 milioane de euro şi am marcat două premiere pe piaţa locală: cel mai mare credit verde (acordat companiei Hidroelectrica) şi prima emisiune de obligaţiuni corelată cu obiective de sustenabilitate de la Bursa de Valori Bucureşti, pentru care banca noastră a fost coordonator unic.

De asemenea, primele produse verzi şi-au făcut apariţia pe piaţa persoanelor fizice, iar noi ne înscriem în acest trend cu o ofertă completă de finanţare verde pentru clientela de persoane fizice pe care am lansat-o în acest an, dublată de accelerarea digitalizării, menită să reducă amprenta noastră fizică.

Foarte multe dintre obiectivele de sustenabilitate pe care le urmărim devin materiale prin intemediul politicii de Responsabilitate Socială Corporativă. Astfel, ne propunem să continuăm programele de investiţii în societatea românească, în acele domenii pe care noi le considerăm primordiale pentru viitorul ei. Educaţia, cultura, tinerii şi tehnologia, pădurile României şi sportul sunt principalele axe care ne-au ghidat eforturile în ultimii ani. Şcoala9, Alfabetar, Fundaţia9, Scena9, BRD First Tech Challenge, handbalul românesc, alături, desigur, de minunaţii noştri voluntari din programul ZiuaV, salariaţi ai BRD, sunt doar câteva dintre ipostazele prin care suntem alături de societatea românească.

Reporter: Care ar trebui să fie noul model economic, în acest context al schimbărilor climatice?

Francois Bloch: Pe plan internaţional sunt multe voci care consideră că agenda schimbărilor climatice generează cea mai mare oportunitate economică a timpurilor noastre. Domeniile beneficiare sunt foarte diverse: energie, eficientizare energetică, transport, agricultură etc. Tot acest flux economic se bazează pe tranziţia dinspre energiile generatoare de emisii de carbon către energia regenerabilă. Este o schimbare de paradigmă care aduce cu ea necesitatea conceperii unor noi tehnologii, a dezvoltării de aplicaţii pentru acestea şi a punerii acestora în producţie de masă.

Reporter: În acest moment, toată lumea îşi pune problema eficientizării consumului de energie. Cum ar trebui făcut acest lucru, în opinia dumneavoastră?

Francois Bloch: Actualmente, traversăm o perioadă problematică, dificilă îndeosebi prin situaţia creată de războiul din Ucraina. Conflictul a acutizat o serie de evoluţii care începuseră să se manifeste din anul 2021 şi care acum au ajuns la apogeu, cu preţuri înalte ale electricităţii, gazelor naturale şi produselor petroliere, care au provocat inflaţie şi efecte negative asupra deficitelor guvernamentale în majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene. Măsurile imediate sunt oarecum limitate şi se bazează în special pe economii în materie de consum, prin diverse strategii. Există ţări precum România, care sunt în mare măsură autosuficiente în materie de producţie de electricitate şi chiar de gaze naturale, însă în care problema principală este reprezentată nu de accesul la marfă, ci de preţul acesteia. Pe de altă parte, accesul la programele de eficienţă energetică finanţate cu fonduri europene ar trebui să fie facilitat. În mare măsură, va depinde de fiecare dintre noi cum economisim energia - depinde de noi cum şi cât consumăm în locuinţele noastre sau la locurile noastre de muncă. În orice caz, cel puţin în această iarnă, fiecare kilowatt şi metru cub de gaz vor conta.

Reporter: Cum schimbăm paradigma energetică, la nivel de ţară, de regiune, de planetă, în condiţiile unui război la graniţă ce conduce la reducerea stocurilor de hidrocarburi, a unei inflaţii crescute şi a unei potenţiale crize economice?

Francois Bloch: Situaţia actuală va grăbi, de fapt, tranziţia energetică. Europa a depins prea mult timp de resurse energetice ale unui singur furnizor, aflat actualmente sub sancţiuni. Totul va depinde de ritmul pe care ni-l vom impune singuri, de planurile pe care le vom face la nivel european în aşa fel încât această tranziţie energetică să fie la rândul ei sustenabilă şi tolerabilă pentru economii şi populaţie.

Reporter: În ce masură merg mână în mână energia verde cu digitalizarea? Cât de sustenabilă este digitalizarea forţată prin care trecem de câţiva ani?

Francois Bloch: Digitalizarea este mai mult un mijloc de eficientizare a businessurilor şi nu este neapărat legată de tranziţia verde. De fapt, digitalizarea este perfect neutră din punctul de vedere al finalităţii. Există businessuri poluante şi energofage care sunt aproape total digitalizate, după cum există afaceri sustenabile care au devenit şi mai eficiente cu ajutorul soluţiilor digitale. Deci, da, digitalizarea va însoţi tranziţia energetică, acolo unde va fi nevoie de ea. Dar trebuie notat că ea va fi introdusă acolo unde businessurile consideră că poate aduce valoare. De exemplu, în ce ne priveşte, noi privilegiem o abordare de tip phygital, care combină reţeaua de agenţii fizice cu serviciile oferite prin canale digitale, acolo unde considerăm că ele pot ajuta cu adevărat clienţii, uşurându-le interacţiunea cu banca şi câştigând timp pentru ei.

Reporter: Cât de compatibile sunt dezvoltarea pieţei imobiliare, ce presupune necesar de lemn pe de o parte şi extinderea spaţiilor defrişate de lângă oraşe pe de altă parte, cu menţinerea şi dezvoltarea pădurilor şi a centurilor verzi din jurul localităţilor?

Francois Bloch: Cu siguranţă, exploatarea resurselor de lemn trebuie să fie raţională şi planificată. În ceea ce priveşte exploatarea pădurilor, există un cadru legal şi politici publice în materie, ele trebuie puse în aplicare şi respectate.

Pe de altă parte, dezvoltarea proiectelor imobiliare nu ar trebui să fie pusă în balanţă cu exploatarea lemnului. Trebuie să ţinem cont de realitatea că România este destul de jos în clasamentul european al calităţii locuirii, în raport cu ţările dezvoltate din UE, şi că există un decalaj destul de important care trebuie acoperit.

În materie de împădurire, actorii privaţi se implică puternic. De exemplu noi, la BRD, am lansat în 2019 iniţiativa Fondul BRD pentru Păduri, care finanţează şi promovează programe şi acţiuni în scopul protejării pădurilor din România. Din 2020, Fondul BRD pentru Păduri s-a implicat în derularea unui program de monitorizare şi protejare a unei păduri valoroase din zona Sibiului şi a finanţat începerea unui proiect de împădurire în judeţul Neamţ, pe o suprafată de 60 de hectare. Există, aşadar, proiecte şi iniţiative importante care, conjugate cu reglementările legale, ar trebui să conducă la o organizare mai sustenabilă a consumului de lemn.

Reporter: În cadrul Climate Change Summit, Anna Akhalkatsi, Country Manager pentru România şi Ungaria în cadrul Băncii Mondiale, a afirmat că "băncile din România sunt expuse semnificativ la riscuri legate de climă", iar "ponderea activelor verzi în portofolii este doar la jumătate faţă de media zonei euro". Care ar fi, în opinia dumneavoatră, motivele ce explică acest fapt? Care este situaţia în cazul băncii pe care o conduceţi?

Francois Bloch: "Înverzirea" economiei europene este un proces treptat şi planificat. Pachetul legislativ european «Fit for 55», al cărui obiectiv este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, faţă de nivelul anului 1990, prevede atingerea neutralităţii climatice până în anul 2050. Pentru moment însă, nu există încă alternative verzi pentru o serie întreagă de activităţi sau industrii a căror închidere imediată ar fi disruptivă pentru economii şi ar provoca tensiuni sociale importante. Băncile au prevăzut ieşirea treptată din industriile poluante în ritm cu proiecţiile politicilor publice la nivel naţional şi comunitar şi cu documentele legate de finanţarea sustenabilă, în concordanţă cu Taxonomia UE.

Aşadar, vorbim despre un proces de tranziţie care nu are precedent în istorie şi a cărui conducere se face extrem de prudent, în aşa fel încât, în acest moment, nu cred că se poate vorbi despre riscuri propriu-zise la nivelul sistemului bancar din România. În mod analog, ponderea activelor verzi din portofoliile băncilor din Europa Centrală şi de Est, între care se numără şi România, este în concordanţă cu cantitatea şi calitatea proiectelor care le sunt prezentate spre finanţare. Să nu uităm, de asemenea, rolul statelor în dirijarea acestui proces de tranziţie spre sustenabilitate, rol care este determinant.

Însă, înainte de a ne gândi la riscuri, ar trebui să vedem oportunităţile. Tranziţia ordonată către o economie verde este de natură să genereze oportunităţi importante atât pentru ansamblul economiei româneşti, cât şi pentru sistemul financiar.

Proiectele de investiţii verzi însumează valori considerabile, iar impactul asupra creşterii economice poate fi semnificativ. Conform calculelor Grupului de lucru CNSM privind sprijinirea finanţării verzi, autorităţile locale şi mediul privat au în vedere proiecte de aproximativ 60 miliarde euro. Contractarea cu succes a granturilor alocate schimbărilor climatice din programul de relansare "Next Generation EU" ar genera un efect pozitiv asupra creşterii economice ce s-ar situa între un punct şi 2,3 puncte procentuale, cumulativ pentru perioada 2021-2026. În cazul în care ar fi implementate investiţii verzi prin atragerea tuturor resurselor europene disponibile, ar rezulta un impact suplimentar de 5,7 puncte procentuale în acelaşi interval. Băncile sunt pregătite să finanţeze aceste proiecte şi sunt deschise la propuneri.

Reporter: În deschiderea Climate Change Summit aţi afirmat că "nu trebuie să aşteptăm soluţii de la societate, ci trebuie să acţionăm, fiecare". Puteţi să ne daţi câteva exemple despre modul în care acţionaţi dumneavoastră astfel încât, la nivel indiviual, să atenuaţi impactul asupra mediului?

Francois Bloch: Într-adevăr, ar trebui ca fiecare dintre noi să înceapă să acţioneze, să-şi facă partea lui din această uriaşă sarcină. Sustenabilitatea presupune acea capacitate de a exista şi a ne dezvolta, fără a epuiza resursele naturale pentru viitor. Tradusă în viaţa de zi cu zi, înseamnă cumpătare şi atenţie la tot ceea ce ne înconjoară. Ca să revin la ceea ce fac eu, conduc o maşină electrică, cumpăr mâncare organică, beau apă din reţeaua de apă a clădirii şi nu apă îmbuteliată, folosesc la cantină doar tacâmurile proprii şi niciodată tacâmurile de unică folosinţă din plastic, îmi încarc telefonul mobil cu ajutorul unei baterii solare, fac management selectiv al deşeurilor. Sunt lucruri mici, dar totul contează.

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 16 )

  1. Sa fie sănătos dl Francois Bloch si sa plătească in continuare dividende bune.

    Tintele de mediu au fost depasite deja cu 27 de ani inainte de termenul limita ne spune invitatul. Asta ne arata cat de nerealista este politica "verde". Cine vrea sa o aplice sa ia aminte la Agentia de Reglementare a Energiei din Moldova. Iata ce recomanda ei.

    Astfel, angajații Agenției, prin propriul exemplu, vor respecta următoarele cerințe: 

    - Limitarea iluminatului din spațiile interioare prin utilizarea la maxim a luminii de zi; 

    - Deconectarea echipamentelor electrice care nu sunt de primă necesitate sau care sunt utilizate în regim standby; 

    - Deconectarea manuală a stațiilor de lucru PC și imprimantelor; 

    - Limitarea folosirii ascensorului în sensul eficientizării comenzilor de traseu în intervalele de timp 07:00-09:00, 12:00-13:00 și 16:00-19:00; 

    - Stabilirea unui microclimat optim în spațiile de birouri, prin menținerea temperaturii la 19°C în timpul programului de lucru; 

    - Reducerea temperaturii interioare până la 15°C în intervalul de timp 17:00 – 06:00 și în zilele de odihnă; 

    - Punerea în funcțiune a centralei termice după înregistrarea timp de 3 zile consecutiv, în intervalul orar 18:00 – 06:00, a unor valori medii sau mai mici ale temperaturii aerului de +8°C. 

    Asta este noua Europa. A frigului, a foametei, a disperarii climatice. 

    1. Asa e normal, nu putem sa risipim la nesfarsit. Daca esti egoist si traiesti doar pentru tine, asta e, oricum tot ar trebui sa ai responsabilitate si pentru ceilalti oameni din jurul tau.

      Oamenii se comporta ca niste virusi, infecteaza gazda, se inmultesc si consuma pe spatele gazdei, pana ajung sa omoare gazda. 

      Cu lansarea unor bombe nucleare rusesti ma gandesc ca ai fi de acord!

      Cata miselie! 

      Exact! E nerealista politica verde, deci la ce bun sa mai incercam sa facem ceva? Discurs tipic moscovit.

      Bai trolilor ucrani..... Ca nu va ajuta capul este foarte limpede.

      Ia renuntati bai sa va mai cumparati haine in fiecare luna. Vad toate poamele rele cum se plimba prin malluri si isi aduc mancarea la "office" in pungi de hartie pe care scrie numele unui magazin de haine. 

      Cumparati-va haine doar o data pe an, si atunci doar un tricou si un pantalon/fusta. 

      Nu va mai schimbati telefoanele o data pe an sau la doi ani. Pastrati-le cinci ani cel putin. 

      Nu mai schimbati masina la 70 000 km. Folositi-o cel putin 10 ani. 

      Cumparati-va electrocasnice doar o data la 10 ani. 

       

      Acestea sunt masuri rationale, nu sa te speli cu prosopul, nu sa stai in frig, nu sa mananci insecte. Cata miselie din partea unor neinteligenti ca voi.

      Mergeti mai in Ucraina, va asteapta cu un program excelent de reducere a consumului electric. Frig cat cuprinde. Apa se da cu ratia. Iar lumina tine doar cat este si afara. Si mai puteti sa mergeti si pe front. 

      Amice, eu sunt individualist. Eu traiesc DOAR pentru MINE. Am o viata si vreau sa o traiesc cat de bine pot. Tu nu ai decat sa traiesti pentru altii. Mai ales daca gandesti ca oamenii sunt virusi (ai vazut prea mult Matrix, daca citezi din agent Smith, un caracter de fascist neuman).

      Bombele nucleare americane sunt cele mai bune. Au ucis milioane in Japonia. Singurele tari de pe planeta care pot fi acuzate de genocid: Germania nazista si America democratica. 

      PS. Daca tu nu consider o miselie sa apreciezi ca "oamenii sunt virusi si omoara planeta"... atunci am un sfat pentru tine. Sterilizeaza-te. Salvezi astfel planeta neavand urmasi. Lasa pe altii.

      Vezi ca bati campii? Cine zice ca vrea sa stea in frig? Citeste mai atent si proceseaza ce citesti, ca altfel s-ar putea spune ca esti un analfabet functional ceva mai sofisticat, din ala care recita texte invatate pe de rost.

      Trolul mancurt in actiune.

      Anre Moldova (Nationala nu l-ai mai pus ca te-ai gandit ca nu da bine) a facut aceste recomandari nu pentru energie verde, ci pentru ca republica Moldova nu primeste energie electrica suficienta de la prostovanii tai de transnistreni, care invoca ca nu au gaz suficient de la rusii betivi. 

      Moldova este santajata de rusi si trebuie sa taie consumul de energie ca nu arede unde lua si tu zici ca masurile sunt pentru energie verde.

      Manipulare ruseasca de cea mai joasa speta. Acum poti sa scrii "ucrainenii mint, dar noi rusii mintim de ingheata vodca" 

      Raspunsul de la 2.7 este pentru opinia 2

      Trolule de joasa speta. Nu ti se pare ca recomandarile ANRE Md sunt IDENTICE, adica la fel cu recomandarile Comisiei de a economisi energie? Tot 19C in casa, tot inchiderea aparatelor neesentiale la ore de varf....

      Comisia Europeana o face pentru energia verde? Sau pentru ca nu are energie electrica? Sau de fapt este acelasi lucru, nu are energie pentru ca vrea sa fie verde. 

    Probabil ca la el la bloc vine apa Evian in "rețeaua cladirii"????????

    1. Si la tine la bloc poate sa curga la fel, chiar nu e mare lucru. Apa de la canal din Romania chiar e potabila. Daca-i mai pui si un filtru, e lux, ceea ce nu se poate spune despre apa din reteaua multor orase din Franta, de exemplu. Doar 19% din populatia Frantei are acces la apa potabila, deci omul stie bine despre ce e vorba, oricum mai bine decat multi romanasi care-si dau cu parerea aiurea-n tramvai.

    Daca emisiile de bioxid de carbon sunt asa o mare problema,de ce nu se opresc defrisarile?de ce nu se mareste suprafata impadurita???mai stie cineva ce e aia fotosinteza?mai mult,nu se poate renunta acum la combustibilii fosili.nu exista tehnologie pentru asa ceva.cand e intuneric sau nu bate vantul ce facem???

    Dar sa dam si niste exemple,ca sa intelegem ce inseamna decarbonificarea,energie verde etc pentru acesti ciocli ai apocalipsei climatice.s-a interzis plasticul,ca polueaza.s-a inlocuit cu cartonul sau hartia.deci taiem copaci,ca plasticul polueaza.vrem masini electrice,sa sunt nepoluante.bateriile lor insa nu se pot recicla.in viitor,datorita numarului mare vor consuma foarte mult curent electric,curent pe care nu-l vom avea,mai ales in varf de sarcina.se inchid termocentrale chiar daca s-au dotat cu filtre moderne care reduc emisiile de noxe cu peste 90%.ghinea nu a bagat irigatiile in pnrr,deoarece apa trebuie impinsa la deal cu pompele,pompe care consuma curent care nu este verde.se taxeaza suplimentar avioanele si vapoarele,ca polueaza.sunt exceptate insa avioanele private si yahturile.alea nu polueaza,cica.bil gheit a cheltuit anul trecut 20 milioane de dolari pe cherosen,dar din gura e foarte ingrijorat de poluare si incalzirea globala.oamenii de stiinta care nu sunt de acord cu aceste narative sunt marginalizati si nu primesc granturi pentru proiecte.exact ca in pandemia de covid.planul este sa se reduca la zero emisiile de carbon.daca se reduc cu 99% nu e bine!!!trebuie sa fie 100%. 

    Exemplele pot continua.

    PS: in ultimii 200 de ani temperatura globala a crescut cu 1,2 grade.in Carbonifer temperatura globului era cu 10 grade mai mare decat acum. 

    1. Cine sa opreasca defrisarile? Avem minister al mediului si autoritati, politie, servicii secrete, justitie. Deci, are cine sa opreasca sau nu? Cu PNRR a fost clar de la inceput ca nu se accepta proiecte in irigatii de la nicio tara membra - deci nu avem ce negocia acolo, indiferent cine e la putere in Romania, discutia e inutila. Ne-a oprit cineva sa cream capacitati noi de productie de energie electrica, parcuri de eoliene, fotovoltaice sau hidro? Nimeni nu ne-a oprit. Dimpotriva, PSD, in marea lui intelepciune, a oprit incentivarea pentru fotovoltaice si regenerabile, astfel incat investitiile s-au oprit brusc prin 2015, reluandu-se abia acum. N-are rost sa vorbim despre apocalipsa etc, puteam - si putem in continuare - sa facem lucrurile astfel incat sa ne fie bine noua, ca tara, dar cu cine? Cine e la butoane?

    Si Stalin ar fi invidios daca ar auzi ca in 2022 sunt aproape depasite tintele pentru 2050.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

06 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9036
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5570
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9186
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4789
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.4439

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro