ÎN DOSARUL PRIVIND FURTUL SCUT SA DIN PATRIMONIUL COMCMTribunalul Constanţa a admis reluarea urmăririi penale împotriva lui Constantin Frăţilă şi apropiaţii acestuia

M.G.
Piaţa de Capital /

Tribunalul Constanţa a admis reluarea urmăririi penale împotriva lui Constantin Frăţilă şi apropiaţii acestuia

Tribunalul Constanţa a admis o cerere a conducerii SIF Transilvania (SIF3), reprezentată de directorii Marius-Adrian Moldovan şi Tony-Cristian Răduţă-Gib, privind reluarea urmăririi penale împotriva lui Constantin Frăţilă şi apropiaţilor săi, într-o speţă veche din 2014 ce vizează furtul companiei SCUT SA din portofoliul COMCM Constanţa, potrivit unor surse din piaţa de capital. COMCM este deţinută de SIF Transilvania cu 56%.

Într-o adresă din iulie transmisă Tribunalului Constanţa, ce expune întreg istoricul infracţiunilor, adresă intrată în posesia BURSA, se arată că SIF Transilvania a formulat o plângere împotriva soluţiei de clasare ce a fost dispusă prin ordonanţa nr. 2848/P/2018 din 03.03.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, soluţie menţinută ulterior ca urmare a respingerii ca neîntemeiate a unei alte plângeri formulate de SIF Transilvania în 20.05.2020.

Speţa este separată de o alta în care Frăţilă şi familia sa erau confruntaţi cu alte multiple acuzaţii - constituire a unui grup infracţional organizat, manipulare a pieţei de capital în formă continuată, trecere fictivă a acţiunilor pe numele altei persoane, exercitare a drepturilor de vot aferente unor acţiuni ce aparţin altei persoane, exercitare a dreptului de vot în temeiul unor avantaje materiale şi spălare de bani în formă continuată -, speţă rezolvată în iulie de Tribunalul Constanţa în favoarea lui Frăţilă.

"Cauza fusese disjunsă în mai multe dosare", spune una din surse.

"Vă solicităm respectuos, în temeiul art. 341 alin. 6 lit. b (din) C. proc. pen, să admiteţi prezenta plângere, să desfiinţaţi soluţia de clasare dispusă de procuror prin Ordonanţa nr. 2848/P/2018 din 03.03.2020, menţinută prin Ordonanţa Prim-Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa nr. 65/II/2/25.05.2020, respectiv să trimiteţi cauza la procuror pentru a începe urmărirea penală, respectiv a completa urmărirea penală", se arată în concluziile plângerii formulate de SIF Transilvania, aprobată ulterior de Tribunalul Constanţa.

Speţa a demarat pe timpul fostului şef al SIF Transilvania Mihai Fercală şi vizează furtul companiei SCUT Constanţa din portofoliul COMCM, în 2014, de către Constantin Frăţilă şi persoane apropiate lui, printre care şi fiica şi soţia acestuia.

Solicitarea a fost făcută şi aprobată şi pe baza faptului că procurorul a încadrat juridic două fapte în mod eronat "când în realitate era evident că încadrarea juridică ar fi trebuit să privească infracţiunea de divulgare de informaţii privilegiate respectiv cea de furt calificat".

"Plângerea penală pe care compania ce o reprezentăm a depus-o în anul 2014 faţă de administratorii Comcm S.A., în lipsa altor date la acel moment, a fost formulată iniţial pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, respectiv de vânzare de acţiuni la un preţ vădit inferior valorii lor efective. Ulterior, Autoritatea de Supraveghere Financiară, în legătură cu aceiaşi operaţiune, respectiv de vânzare a unor acţiuni emise de SCUT S.A. Constanţa, acţiuni ce erau deţinute cu titlu de proprietate de către COMCM S.A. Constanţa, a formulat la rândul său plângere penală, după ce în prealabil a efectuat verificări/controale de specialitate, de rezultatul cărora noi am luat cunoştinţă doar la momentul la care acestă autoritate a sancţionat administratorii acestei din urmă companii, deciziile de sancţionare fiind făcute publice pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti la data de 25.04.2016", se arată în adresă.

Acolo se adaugă: "Pe parcursul derulării anchetei penale am solicitat, în mai multe rânduri, efectuarea unei expertize contabile/evaluări de întreprindere, care în opinia noastră, având un caracter ştiinţific, concluziile acestora ar fi putut lămuri într-o mai mare măsură speţa dedusă investigaţiei organului de urmărire penală şi, nu în ultimul rând, ţinând cont de faptul că în ansamblul probator, acestea, potrivit opiniei majoritare a doctrinei, sunt pe o poziţie superioară celorlalte probe, am fi avut un reper. Totodată am solicitat extinderea urmăririi penale cu privire şi la alte fapte, fapte ce par a fi fost săvârşite în acelaşi context al activităţii infracţionale. Cu toate acestea organul de urmărire penală, într-o totală desconsiderare a drepturilor părţii vătămate, nu a catadicsit nici măcar a ne respinge cererile printr-o Ordonanţă motivată, aşa cum prevede norma de procedură penală. Mai mult, în aceeaşi speţă, la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, în anul 2017, s-a extins urmărirea penală şi ulterior declinat competenţa de soluţionare în favoarea DIICOT-ST Constanţa fără ca noi, în calitate de parte vătămată, să fi fost informaţi despre aceste măsuri, astfel că am foşti puşi în imposibilitatea de a ne susţine interesul procesual în cauză şi evident, datorită scurgerii ireversibile a timpului, eventuala răspundere penală a celor acuzaţi de noi să se prescrie, în condiţia în care procurorul anchetator nu a avut în vedere, raportat la textele de lege incidente companiilor publice, aşa cum este şi Comcm SA, schimbarea încadrării juridice a faptelor pe care pretinte că le-a investigat. Pentru a complica şi mai mult lucrurile, care iată, la acest moment procesual, apar ca fiind în favoarea făptuitorilor, cu ocazia extinderii urmăririi penale, organul judiciar, dând dovadă de o neînţelegere a stării de fapt a cauzei dar şi a unei lipse nepermise a cunoaşterii legii, acesta a încadrat juridic două fapte în mod eronat, în opinia noastră. Precizăm că aici ne referim in concreto la infracţiunea de utilizare de informaţii privilegiate pentru dobândirea sau înstrăinarea de instrumente financiare, pe cont propriu sau pe contul altei persoane, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 279 lit. b rap. la art. 245 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, respectiv la infracţiunea de accesare fără drept a sistemului electronic de tranzacţionare, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 279 lit. c din Legea nr. 297/2004, când în realitate era evident că încadrarea juridică ar fi trebuit să privească infracţiunea de divulgare de informaţii privilegiate respectiv cea de furt calificat".

Administratorii şi directorul general al Comcm SA au decis şi ulterior au vândut prin doar 17 tranzacţii un pachet de acţiuni de 32% din SCUT SA în 2014, cu preţul cumulat de puţin peste 1 milion de lei. Prima tranşă de 18,06% din SCUT (4.409.000 de acţiuni) a mers către S.C. Alexa Business & Investments S.R.L (4.395.500 de acţiuni) pentru suma de 539.150 de lei. A doua tranşă a vizat 11 tranzacţii cu acţiuni SCUT, în volum total de 3.402.200 acţiuni, reprezentând 13,94% din numărul total de acţiuni ale emitentului, în valoare de 476.307 lei. Prin 10 din cele 11 tranzacţii, COMCM a vândut 3.402.200 acţiuni către: Pavel Maria - 1.220.000 acţiuni; S.C. Consulting & Construction Investments S.R.L. - 1.219.700 acţiuni (companie prin care Frăţilă a oferit un apartament la o tombolă electorală în contextul alegerilor locale); S.C. Alexa Business&Investments S.R.L. - 485.500 acţiuni; Saioc Mihaela - 414.380 acţiuni; Frăţilă Constantin - 57.100 acţiuni; Caranda I Ion - 5.420 acţiuni.

Decizia privind reînceperea urmăririi penale ar putea să aibă urmări şi asupra funcţiei de membru în board-ul SIF Transilvania pe care o deţine Frăţilă. Acesta a refuzat însă în trecut să demisioneze din funcţie, în ciuda altor dosare penale, pe motiv că încă nu există decizii care să arate vinovăţia sa.

Considerentele pe baza cărora Moldovan şi Răduţă-Gib au formulat şi obţinut desfiinţarea soluţiei de clasare din dosarul penal ce-l viza pe Frăţilă (nr. 2848/P/2018) sunt numeroase, 61 la număr, pe care le redăm integral mai jos.

Conducerea SIF Transilvania arată în plângerea de atacare a soluţiei de clasare că "organul de urmărire penală nu a reţinut întocmai starea de fapt ce rezultă, fără drept de tăgadă, din probele administrate în cauză, astfel că soluţia dispusă (de clasare - n.r.) nu este numai netemeinică ci şi una profund nelegală".

Considerentele pe baza cărora SIF Transilvania consideră că soluţia de clasare propusă în dosarul penal nr. 2848/P/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa este netemeinică şi nelegală. Cele ce urmează sunt preluate din plângerea formulată de SIF Transilvania către Tribunalul Constanţa:

I. SITUAŢIA DE FAPT

1. S.C. Comcm S.A. Constanţa este o societate deţinută în mod public, acţiunile emise de aceasta fiind admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, respectiv la cota Bursei de Valori Bucureşti (in sequens BVB), categoria a - II - a, piaţa REGS;

2. În cadrul acestei companii SIF Transilvania SA deţine calitatea de acţionar, fiind proprietara unei cote ce reprezintă 56,7247% din capitalul social al Comcm SA dar şi din informaţiile existente la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (in sequens ONRC) comunicate nouă sub nr. 1145986/01.07.2020 - Anexa nr. 10 fila 2;

3. În cadrul aceleiaşi companii dl. Frăţilă Contantin împreună cu alţi doi membrii ai familiei (Frăţilă Mihaela-soţie şi Cociu Maria-Alexandra-fiică) şi S.C. Consulting&Construction Investments SRL Constanţa (societate controlată de membrii familiei Frăţilă) aproximativ 42% din capitalul social al Comcm SA, aşa cum rezultă din informaţiile publice de pe site-ul BVB ;

4. În perioada 2012-2014 Comcm SA a fost administrată de un consiliu de administraţie susţinut şi controlat de dl. Frăţilă Constantin iar pe fondul unor fraude ce au fost săvârşite în gestiunea companiei, în luna iulie 2014 SIF Transilvania SA a solicitat consiliului de administraţie al Comcm SA să procedeze la convocarea Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor (in sequens AGOA), propunând printre altele alegerea unor noi administratori - Anexa nr. 11;

5. Precizăm că SIF Transilvnia SA, conform normei legale în materie (art. 1371 alin. 2 din Legea nr. 31/1990) a nominalizat un număr de 5 persoane;

6. Cenzurând propunerile noastre de canditaturi, fără un temei legal, consiliul de administraţie al Comcm SA, în componenţa sa din perioada iulie-septembrie 2014, a convocat la 25.07.2014 AGOA pentru data de 07/08.09.2014 - Anexa nr. 12, fără a ţine cont de toate propunerile făcute de SIF Transilvania SA, facilitând astfel păstrarea controlului asupra societăţii de către apropiaţi ai familiei Frăţilă;

7. La data de 07.09.2014, urmare a unei organizări "minuţioase" al ţinerii şedinţei AGOA reprezentantul SIF Transilvania SA desemnat să participe la lucrările acestei adunări a fost pus în imposibilitatea de a pătrunde în locul şi locaţia stabilite prin convocator pentru această şedinţă, împiedicându-l să exercite dreptul de vot al SIF Transilvania SA, drept de vot a cărei exprimare este garantată de prevederile legale ;

8. În aceste împrejurări AGOA Comcm SA a fost ţinută doar în prezenţa câtorva acţionari, SIF Tansilvania SA participând la aceasta prin reprezentantul desemnat, fiind adoptate hotărârile conform voturilor exprimate;

9. Nefiind recunoscută de acţionarii minoritari şedinţa AGOA ţinută la 07.09.2014, în data de 08.09.2014 a fost orgnizată o doua şedinţă a AGOA Comcm, şedinţă la care au participat dor acei acţionari din sfera de influenţă a dlui Frăţilă Constantin, fiind adoptate hotărâri conform intereselor pe care acest grup le avea faţă de Comcm SA - Anexa nr. 13;

10. Relevant este de de subliniat faptul că deşi în prima parte a "şedinţei" grupului Frăţilă s-a ales un consiliu format din 5 membrii din care 2 propuşi de SIF Transilvnia SA (deci aceştia aleşi cu votul grupului Frăţilă - sic!), în a doua parte a şedinţei acest consiliu de administraţie a fost revocat (revocarea nefiind un proiect de rezoluţie înscris pe ordinea de zi a şedinţei AGOA!) şi ales un consiliu format din 3 persoane respectiv din Frăţilă Constantin, Frăţilă Maria-Alexandra şi Rogojinaru Claudiu, aşa cum rezultă chiar din Hotărârile AGOA a grupului Frăţilă ce au fost făcute publice pe site-ul BVB în secţiune dedicată Comcm SA ;

11. Urmare a situaţiei create pe rolul instanţelor civile s-au derulat mai multe procese;

12. Totodată ASF, prin Decizia nr. 1207/10.09.2014 - Anexa nr. 3.1, pag. 4 , a dispus suspendarea de la tranzacţionare a acţiunilor emise de Comcm SA - Anexa nr. 14;

13. Facem precizarea că COMCM SA deţinea la acel moment nu mai puţin de 64% din capitalul social al SC Scut SA Constanţa, aceasta din urmă fiind o companie cu obiect de activitate similar cu cel al COMCM SA, activând în sectorul construcţiilor;

14. La Scut SA dl. Frăţilă Constantin deţinea, în aceiaşi perioadă, aproximativ 32% din capitalul social, aşa cum rezultă din Anexa nr. 4, pag.2 ;

15. Ca şi Comcm SA, Scut SA era o companie publică, însă spre deosebire de Comcm acţiunile Scut se tranzacţionau pe o piaţă nereglementată, respectiv pe piaţa Rasdaq;

16. În intervalul dintre solicitarea SIF Transilvania SA de convocare a AGOA Comcm SA şi data ţinerii şedinţei AGOA, în mod nejustificat şi fără aprobarea acţionarilor, administratorii şi directorul general al Comcm SA au procedat la vânzarea unui pachet de acţiuni ce reprezenta nu mai puţin de 32% din capitalul social al Scut SA, prin mai multe tranzacţii bursiere, la preţuri ce nu reflectau adevărata valoare a acestei din urmă companii;

17. Din Decizia nr. 981/25.04.2016 a ASF şi, ulterior din actele depuse la dosarul cauzei am putut constata faptul că aproape toate acţiunile Scut SA ce au fost înstrăinate în mod fraudulos de către administratorii şi directorul general al Comcm SA au fost achiziţionate, prin tranzacţii "aranjate", chiar de dl. Frăţilă Constantin şi de persoane din sfera sa de influenţă, această afirmaţie găsindu-şi suport în actul de sesizare pe care ASF a înţeles să îl depună la orgnele de cercetare penală ale poliţiei;

18. Precizăm că din actul de sesizare al ASF rezultă că în perioada 08.08-09.09.2014 administratorii şi directorul general al Comcm SA au înstrăinat prin 17 tranzacţii bursiere un pachet de 7.811.200 acţiuni Scut, reprezentând 32% din numărul total de acţiuni ale emitentului, valoarea acestor tranzacţii ridicându-se la 1.015.457 lei, rezultând un preţ mediu pentru aceste tranzacţii de 0,13 lei/acţiune;

19. Datorită concentrării acţionariatului Scut SA, free float-ul acesteia era redus (4% din capitalul social întrucât SIF Transilvania deţinea 64% din c.s. iar Frăţilă Constantin 32% din c.s.) astfel că frecvenţa tranzacţiilor cu acţiuni SCUT era una redusă. Totuşi şi în această circumstanţă, în jurul începutului lunii iulie au avut loc tranzacţii bursiere cu acţiuni Scut la preţuri de peste 0,5 lei/acţiune. Precizăm că furnizăm aceste informaţii pentru a avea o imagine asupra pretinsului prejudiciu pe care noi îl reclamăm. În aceiaşi idee, vă informăm că urmare a hotărârii AGEA Scut SA de a delista de la cota BVB acţiunile emise de aceasta, conform prevederilor legale incidente (Legea nr. 151/2014) compania a fost evaluată la un preţ de 0,25 lei/acţiune, această evaluare fiind efectuată în luna februarie-martie 2015 şi depusă la ORC de pe lângă Tribunalul Constanţa. Evident, în economia anchetei penale aceste informaţii trebuiau să fi constituit "indicii rezonabile", proba relevantă fiind fără doar şi poate, în opinia noastră, un raport de evaluare a pachetului ce reprezenta 32% din capitalul social al Scut SA, raport pe care procurorul anchetator nu a simţit nevoia să îl dispună;

20. În mod uzual, într-o tranzacţie de acest gen, efectuată însă în condiţii normale de piaţă, cu vânzător şi cumpărător de bună credinţă, pierderea controlului de către vânzător este bonificată de cumpărător printr-o primă suplimentară faţă de preţul ce ar rezulta din evaluarea pachetului, astfel că, opinăm, preţul unei acţiuni Scut din pachetul de 32% ar fi trebuit să fie cu mult mai mare decât cel la care "părţile" au tranzcţionat în intervalul 08.08-09.09.2014, respectiv la 0,13 lei/acţiune. În aceste condiţii apare ca evident faptul că în cauză prin preţul diminuat a avut loc şi un transfer de profit, de la Comcm către membrii familiei Frăţilă, această faptă fiind în realitate una de evaziune fiscală;

21. La momentul vânzării acestui pachet de acţiuni, având în vedere premeditarea, ce rezultă fără echivoc din modul în care au fost introduse ordinele de tranzcţionare în sistemul electronic de tranzacţionare al BVB, mulţi dintre cumpărători acţionând în mod concertat erau afiliaţi Comcm, iar conform prevederilor legale în materie fiscală ar fi trebuit întocmit Dosarul Preţurilor de Transfer, ceea ce ar fi presupus efectuarea unei evaluări a pachetului în cauză, aspect pe care însă organul de urmărire penală nu l-a avut în vedere deşi era posibil să se fi constatat că au fost aduse prejudicii inclusiv Bugetului de Stat Consolidat prin vânzarea subevaluată a acţiunilor Scut ;

22. Mai apoi ancheta penală nu a relevat modul, condiţiile şi împrejurările în care la 16.04.2015, de acum fostul director general al Comcm, Mârlăneanu Ion, a "reuşit" performanţa de a mai scoate din patrimoniul Comcm încă un pachet de 1.004.800 acţiuni Scut, la preţul de 0,24 lei/acţiune, pachet ce reprezenta 4,1168% din capitalul social al Scut şi nici "sprijinul" pe care acesta l-a avut din partea unuia dintre angajaţii ASF, dl. Copariu Ciprian, director al Direcţiei Emitenţi, Monitorizare Tranzacţii şi Abuz pe Piaţă;

II. NETEMEINICIA SOLUŢIEI DE CLASARE DISPUSE PRIN ORDONANŢA nr. 2848/P/2018 din 03.03.2020

23. Aşa cum arătam supra, procurorul de caz a dispus clasarea doar cu privire la una dintre infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. cu referire la dispoziţiile art 16 alin. 1 lit. b teza I a. Se impune să precizăm că în cuprinsul Ordonanţei de clasare procurorul nu analizează această infracţiune, singurele referiri fiind făcute de organul de cercetare penală al poliţiei judiciare în al său referat cu propunere de clasare;

24. Temeiul de drept reţinut de procurorul de caz "fapta nu este prevăzută de legea penală" presupune că fapta există în materialitatea ei, însă lipseşte trăsătura esenţială a infracţiunii ca fapta să fie prevăzută de legea penală (tipicitatea obiectivă sau tipicitatea subiectivă). O faptă concretă este tipică când corespunde modelului abstract prevăzut în norma de incriminare de legiuitor, atât sub aspect obiectiv, cât şi sub aspect subiectiv. Includerea în cadrul trăsăturii esenţiale a prevederii în legea penală şi a elementelor subiective din cuprinsul normei de incriminare rezultă cu claritate din dispoziţiile art. 16 alin. 1 C.pen. potrivit cărora "fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală";

25. Art. 16. alin. 1 lit. b teza I din C.p.p vizează cazurile în care lipseşte tipicitatea obiectivă a faptei, putând fi reţinut atunci când fapta a fost dezincriminată (apreciere care se realizează in concreto), fie ea constituie o faptă civilă ori o contravenţie, fie când nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de factură obiectivă sau când subiectul activ nu întruneşte cerinţele speciale prevăzute de lege .

26. Plecând de la aceste repere, vom arăta în cele ce urmează că soluţia de clasare este netemeinică;

27. Deşi în perioada scursă de la data sesizării până în 2019 infracţiunea de abuz în serviciu a făcut obiectul mai multor controale de constituţionalitate, aşa după cum deja ne este cunoscut aceasta nu a fost dezincriminată. Prin Deciziile nr. 405/2016 respectiv nr. 392/2017 Curtea Constituţională a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului. În materie penală, principiul legalităţii incriminării, " nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege", impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar aceştia supunându-se sancţiunii penale;

28. Deci este mai presus de orice îndoială că infracţiunea de abuz în serviciu, prev. şi ped. de art. 297 alin.1 C.pen. nu a fost dezincriminată;

29. Întrucât procurorul nu descrie în ordonanţa sa în ce constă materialitatea faptei de abuz în serviciu pentru care propune soluţia de clasare iar organul de cercetare penală al poliţiei judiciare, făcând aplicarea prevederilor art. 308 C.pen. pentru această infracţiune, face referiri concrete la mai multe fapte (cenzurarea propunerilor de candidaturi, cenzurarea proiectelor de hotărâri, cenzurarea ofertelor de auditor financiar), inclusiv la vânzarea de către Consiliul de Administraţie a acţiunilor pe care SC Comcm SA le deţinea la Scut " în urma şedinţelor adunării AGA din lunile iulie şi august 2014 ", lasă să se înţeleagă, fără a motiva în fapt şi în drept, că aceste fapte sunt de natură civilă/contravenţională şi nu penală, subliniind că - Anexa nr. 1 pag. 2:

30. Raţionamentul de la care pleacă organul de cercetare penală al poliţiei judiciare şi care a fost însuşit de procurorul de caz, este unul profund eronat din simplul motiv că în luna iulie ori august 2014 nu a avut loc la SC Comcm SA niciun fel de şedinţă a acţionarilor;

31. Aşa cum arătam supra, SIF Transilvania SA a solicitat convocarea unei AGOA (Adunare Generală Ordinară a Acţionarilor) la 15.07.2014, iar aceasta nu se putea ţine, potrivit Legii nr.31/1990 privind societăţile, mai drevreme de 30 de zile de la data convocării;

32. Ori Consiliul de Administraţie al Comcm SA, după deliberări "profunde" a catadicsit să convoace această AGOA (în principal pentru alegerea unui nou consiliu de administraţie) abia la 25.07.2014;

33. În consecinţă, în lunile iulie-august 2014, cum probabil organul de cercetare penală ar fi putut constata dacă ar fi consultat înscrierile de menţiuni de la ORC de pe lângă Tribunalul Constanţa, nu a avut loc nicio şedinţă a AGA a Comcm SA. Drept urmare Consiliul de Administraţie nu a avut nicio aprobare a acţionarilor pentru a înstrăina parte din deţinerile pe care compania le deţinea la capitalul social al Scut SA;

34. În aceste împrejurări invocarea de către organul de cercetare penală a prevederilor art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, normă ce dă dreptul unui acţionar de a ataca hotărârile AGA pentru care a votat împotrivă ori nu a participat la vot, nu este aplicabilă în situaţia dedusă analizei Dumneavoastră, aşa cum eronat susţine organul de cercetare penală;

35. Mai mult, după cum veţi putea constata, AGOA din 07/09.09.2014 nu a avut pe ordinea de zi niciun proiect de rezoluţie care să privească autorizarea de către acţionari a Consiliului de Administraţie pentru a vinde vreo participaţie din capitalul social al Scut SA;

36. De altminteri Consiliul de Administraţie al Comcm SA ar fi avut nevoie de aprobarea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA) şi nu AGOA, această aprobare fiind clar stipulată de prevederile art. 241 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital , în vigoare în perioada iulie-septembrie 2014;Nici faptele de cenzurare la care face trimitere organul de cercetare penală nu pot fi atacate în procedura prevăzută de art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 pentru simplul motiv că ar fi trebuit să îmbrace (prin absurd!) forma unei hotărâri a AGOA, acestea, în cazul încălcării legii, nefiind sancţionate nici măcar din punct de vedere al dreptului contravenţional;

37. În schimb, arătăm că cel puţin obligaţia pe care consiliul de administraţie o avea pentru primirea candidaturilor, respectiv pentru obţinerea autorizării AGEA pentru vânzarea de active sunt cuprinse în legislaţia primară, respectiv în Legea nr. 31/1990 ori Legea nr. 297/2004 ( ori în Legea nr. 24/2017 ce a modificat şi abrogat unele prevederi din Legea nr. 297/2004) după cum urmează:

i. Obligaţia primirii candidaturilor rezultă din :

a. Art. 1371 alin. 2 din Legea nr. 31/1990: " Candidaţii pentru posturile de administrator sunt nominalizaţi de către membrii actuali ai consiliului de administraţie sau de către acţionari." ;

b. Art. 117 alin. 6 din Legea nr. 31/1990: " Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menţiona că lista cuprinzând informaţii cu privire la numele, localitatea de domiciliu şi calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcţia de administrator se află la dispoziţia acţionarilor, putând fi consultată şi completată de aceştia. "

ii. Obligaţia auorizării de către AGEA a înstrăinării de active imobilizate rezultă din:

a. Art. 241 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 : " Actele de dobândire, înstrăinare, schimb sau de constituire în garanţie a unor active din categoria activelor imobilizate ale societăţii, a căror valoare depăşeşte, individual sau cumulat, pe durata unui exerciţiu financiar, 20% din totalul activelor imobilizate, mai puţin creanţele, vor fi încheiate de către administratorii sau directorii societăţii numai după aprobarea prealabilă de către adunarea generală extraordinară a acţionarilor ".

38. Din cele mai sus expuse rezultă, în opinia noastră, că cei doi administratori ai SC Comcm SA, la data respectivă Gabriela Alexe şi Frăţilă (actual Cociu) Maria-Alexandra, inclusiv directorul general Mîrlăneanu Ion, în exercitarea atribuţiilor ce le revenea în calităţile deţinute, nu au îndeplinit sau au îndeplinit în mod defectuos acte de administrare, vătămând atât drepturi ale SIF Transilvania SA, în calitatea sa de acţionar al SC Comcm SA dar şi provocând pagube prin vânzarea fără aprobare a acţiunilor pe care această din urmă societate le deţinea la Scut SA, atât SC Comcm SA cât şi SIF Transilvania SA dar şi Bugetului Consolidat de Stat;

39. Tot motive de netemeinicie a Ordonanţei prin care procurorul ce a efectuat urmărirea penală în cauză constituie şi incompleta stabilire a stării de fapt respectiv lipsa de motivare în fapt şi în drept în legătură cu modul în care administratorii Comcm SA au organizat şi desfăşurat şedinţele AGOA din 07/08.09.2014 respectiv a AGEA din 10/11.01.2015 dar şi greşita stabilire a stării de fapt ce a fost reţinută de organul de cercetare penală în legătură cu vânzarea participaţiilor (acţiunilor) pe care SC Comcm SA le deţinea la capitalul social al Scut SA, aceste împrejurări conducând la imposibilitatea de a aprecia existenţa sau inexistenţa unor fapte de natură penală;

40. Netemeinicia soluţiei de clasare rezultă şi din împrejurarea că pe parcursul celor aproape 6 ani organul de urmărire penală şi/sau organul de cercetare penală nu au administrat probe din care să rezulte cu claritate care erau legăturile existente între administratori şi directorul general al Comcm SA şi cei ce au cumpărat acţiunile Scut pe care Comcm SA le-a înstrăinat în perioada 08.08-09.09.2014 respectiv acţiunile înstrăinate la data de 16.04.2015;

41. Aceasta în condiţia în care cei ce au cumpărat respectivele acţiuni au fost identificaţi, fără putinţă de tăgadă, de către un organ specializat, respectiv de către ASF, instituţie ce potrivit legii de organizare are ca şi atribuţie supravegherea tuturor emitenţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa de capital dar şi a operaţiunilor de piaţă;

42. Astfel s-ar fi putut stabili cu uşurinţă că cei ce au vândut acţiunile Scut sunt în legătură directă cu cumpărătorii acestora, printre care şi dl. Frăţilă Constantin, dar şi că acţionează în mod concertat în legătură cu Scut SA cel puţin în baza următoarelor considerente:

i. Frăţilă Maria Alexandra este fiica dlui. Frăţilă Constantin, legătura fiind deci evidentă şi în mod cert şi interesele economice ale acestora converg; de asemenea cei doi, alături de dna Frăţilă Mihaela, soţia dlui. Frăţilă C-tin, controlau la 30.06.2014 respectiv la 31.12.2014 cel puţin 32% din capitalul social al Comcm SA;

ii. La 30.06.2014 dl.Frăţilă Constantin controla în mume personal 32,766% din capitalul social al Scut SA Frăţilă Constantin, Frăţilă Maria Alexandra şi Alexe Gabriela au făcut parte din consiliul de administraţie al Comcm SA, primul fiind chiar preşedinte al C.A. până la 10.06.2014 . Ulterior, la 11.06.2014, urmare a "demisiei" lui Frăţilă C-tin, preşedinte C.A. al Comcm a fost "aleasă" Alexe Gabriela. La data de 17.11.2014 Mârlăneanu Ion a fost cooptat în C.A. al Comcm SA ca administrator provizoriu;

iii. În cadrul Scut S.A., în perioadă, Frăţilă Constantin, Frăţilă Maria Alexandra, Alexe Gabriela au deţinut/deţin calitatea de acţionar/administrator/ director (Frăţilă C-tin şi Alexe Gabriela);

iv. În perioada analizată Comcm S.A. a derulat diverse contracte comerciale cu Scut S.A., Consulting & Construction Investments S.R.L. şi Alexa Business & Investments S.R.L.;

v. S.C. Consulting & Construction Investments S.R.L. a fost înfiinţată de SAIOC (fostă STANCU) MIHAELA în 2004, ulterior urmare a unei fuziuni prin absorţie derulată în 2008 cu alte trei societăţi comerciale, din care două controlate de familia Frăţilă, societatea a ajuns să fie deţinută majoritar de FRĂŢILĂ CONSTANTIN, acesta ajungând să deţină după fuziune cca 76% din capitalul social al CCI . Ulterior, probabil în urma unor cesiuni de părţi sociale, societatea a ajuns să fie deţinută 100% de SAIOC MIHAELA . SAIOC MIHAELA a deţinut/deţine funcţia de şef departament marketing în cadrul Comcm SA. Alexe Gabriela a fost numită administrator al CCI SRL, deţinând concomitent şi funcţia de administrator al Comcm SA. De remarcat este şi faptul că Frăţilă C-tin nu s-a îndepărtat de această societate, supraveghindu-i îndeaproape activitatea din postura de angajat pe probleme de investiţii al acesteia mai mult, acordând o serie de garanţii la credite obţinute de această societate ori chiar împrumutând - o cu bani, aşa cum a stabilit chiar Autoritatea de Supraveghere Financiară ;

vi. S.C. Alexa Business & Investments S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2009 şi provine din divizarea S.C. Com Auto S.R.L., societate ce a avut ca asociaţi pe FRĂŢILĂ MIHAELA şi FRĂŢILĂ MARIA ALEXANDRA. După divizare S.C. Alexa Business & Investments S.R.L. a fost deţinută 100% de FRĂŢILĂ MARIA ALEXANDRA, aceasta din urmă fiind dealtfel şi administratorul unic al societăţii. Începând cu anul 2012 după o majorare a capitalului social au mai fost cooptaţi alţi asociaţi, respectiv SAIOC MIHAELA şi DRĂGOI RĂZVAN ŞTEFAN, PASCU NARCISA, BOBELEA RAMONA ulterior FRĂŢILĂ MARIA ALEXANDRA "dispărând" din structura asociativă a societăţii, administrarea acesteia fiind preluată de PASCU NARCISA. Că societatea a rămas sub controlul familiei FRĂŢILĂ stă dovadă faptul că FRĂŢILĂ CONSTANTIN este angajat la S.C. ALEXA BUSINESS & INVESTMENTS S.R.L., aşa cum este consemnat în Decizia ASF nr. 983/25.04.2016 dar şi faptul că asociaţii acestei societăţi la data tranzacţiilor erau DRĂGOI ŞTEFAN şi PASCU NARCISA, aceasta din urmă fiind administrator al acestei societăţi ;

vii. Dna. PAVEL MARIA este unul dintre acţionarii S.I.F. TRANSILVANIA S.A. care, în mod cu totul întâmplător, în anul 2014 a fost semnatara unei acţiuni în justiţie, alături de FRĂŢILĂ MARIA ALEXANDRA, acţiune ce avea ca obiect anularea unei hotărâri a A.G.O.A. a SIF Transilvania S.A. prin care acţionarii acesteia din urmă hotărâseră revocarea lui FRĂŢILĂ CONSTANTIN din funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere al S.I.F. Transilvania S.A. . Ulterior am aflat că susnumita este soacra lui Frăţilă Constantin, informaţie ce a fost verificată de DIICOT-ST Constanţa într-un alt dosar (582/D/P/2016) care acum se află pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa (1703/P/2019).

viii. COCIU DANIEL, la rândul său acţionar al S.I.F. Transilvania S.A. bănuim că este fiul dlui. COCIU NICULAI, asociat unic şi administrator al S.C. Amycris Trans S.R.L., societate care în cursul anului 2016 a jucat rolul de "parcare" a acţiunilor pe care dl. FRĂŢILĂ CONSTANTIN le deţinea la S.I.F. Transilvania S.A. şi care, în lipsa disponibilităţilor financiare necesare decontării tranzacţiilor bursiere a fost "nevoită" să împrumute banii necesari chiar de la dl. FRĂŢILĂ CONSTANTIN, banii tranzitând mai întâi contul bancar al numitului COCIU DANIEL, aceste aspecte fiind consemnate de A.S.F. în Decizia sa nr.981/25.04.2016 . Mai mult, în susţinerea afirmaţiei că dl. Cociu Daniel are strânse legături cu familia Frăţilă precizăm că acesta este căsătorit cu una din ficele lui Frăţilă Constantin, respectiv cu Maria-Alexandra, astăzi COCIU,

43. Dacă aceste legături ar fi fost verificate şi de organul de cercetare penală din cadrul IPJ Constanţa, cum de altfel au făcut-o cei din cadrul IPT Constanţa în dosarul DIICOT-ST Constanţa mai sus amintit, cu siguranţă în referatul cu propunere de clasare nu ar mai fi indicat organului de urmărire penală că:

III. NELEGALITATEA SOLUŢIEI DE CLASARE DISPUSE PRIN ORDONANŢA nr. 2848/P/2018 din 03.03.2020

44. Aşa cum arătam la îneputul prezentei plângeri, în cauză urmărirea penală a vizat efectuarea de cercetări cu privire la două (2) infracţiuni de abuz în serviciu în forma prevăzută de art. 297 alin. 1 C.pen., o infracţiune de abuz de încredere, infracţiunea prev. de art. 272 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990 şi infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. 1 C.pen,, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., aceasta rezultând fără dubiu din Ordonanţa nr. 493/D/P/2017 a DIICOT-ST Constanţa dar şi din Încheierea Judecătorului de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Constanţa-Secţia Penală;

45. Vă rugăm să observaţi faptul că prin Ordonanţa nr. 2848/P/2018, în fapt, procurorul anchetator a dispus doar clasarea uneia dintre cele două infracţiuni de abuz în serviciu cu care a fost sesizat respectiv infracţiunea prev. de art. 272 alin. 1 lit. a din Legea nr 31/1990, nedispunând nicio soluţie cu privire la infracţiunile prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., art. 238 C.pen. şi nici la cea de a doua infracţiune (distinctă) de abuz în serviciu ceea ce este echivalent cu desesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa fără a dispune cu privire la toate faptele cu privire la care în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, deşi era obligat să o facă, aceasta constituindu-se într-un prim motiv de nelegalitate a soluţiei de clasare;

46. Pe de altă parte motivarea în fapt şi în drept a ordonanţei de clasare este obligatorie în situaţia în care procurorul nu îşi însuşeşte argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală, aşa cum stipulează art. 315 alin. 5 C.proc.pen., la această concluzie ajungând din moment ce în referatul cu propuneri de clasare întocmit de organul de cercetare penală se propune clasarea răspunderii penale pentru toate faptele iar procurorul a dat soluţie doar pentru două din cele cinci fapte cu care a fost sesizat, aceasta constituindu-se într-un al doilea motiv de nelegalitate.

47. Deşi procurorul de caz a ataşat Referatul cu propunere de clasare a cauzei întocmit de organul de cercetare penală Ordonanţei de Clasare, nu putem primi aceasta ca fiind o motivare, cele două acte, din care unul procesual, fiind distincte, faţă de primul subsemnata, în calitate de parte vătămată, neavând nicio cale de atac care să fie prevăzută de normele de procedură penală, poate, singura modalitate fiind, înscrierea în fals;

48. Un alt treilea motiv de nelegalitate al soluţiei dispuse constă, în opinia noastră, în faptul că procurorulde caz a tratat în mod nelegal presupuşii făptuitori ca simpli funcţionari, aceasta rezultând cu claritate din împrejurarea că la una din faptele de abuz în serviciu face aplicarea dispoziţiilor art. 308 C.pen.;

49. Ori în cauza de faţă dat fiind faptul că acţiunile emise de Comcm SA fac obiectul tranzacţiilor la cota BVB, pe o piaţă reglementată, ASF este instituţia publică care controlează şi supraveghează emitenţii de instrumente financiare şi operaţiunile de piaţă, supravegherea şi controlul fiind două dintre cele patru funcţii cu care legiuitorul român, în OUG nr. 93/2012, a investit acestă instituţie publică;

50. În atare circumstanţă, administratorilor şi directorului general ai Comcm SA le sunt aplicabile dispoziţiile art. 175 alin. 2 C.pen., norma citată prevăzând că "... este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public."

51. Mai mult, pentru a elimina orice dubiu în această privinţă legiuitorul român, în Legea nr. 81/1991 a contabilităţii, la art. 34 alin. 2 stipulează că : " În înţelesul prezentei legi, prin persoane juridice de interes public se înţelege: societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată; instituţiile de credit; instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general; instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată; societăţile de asigurare, asigurare-reasigurare şi de reasigurare; fondurile de pensii administrate privat, fondurile de pensii facultative şi administratorii acestora; societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor, organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, casele de compensare, contrapărţi centrale şi operatori de piaţă/sistem autorizaţi/avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară; societăţile/companiile naţionale; societăţile cu capital integral sau majoritar de stat; regiile autonome."

52. În fine, vă supunem spre analiză Domnule/Doamnă Preşedinte o ultimă chestiune în susţinerea afirmaţiei noastre că soluţia de clasare din prezenta cauză este nelegală şi, ne referim aici, la greşita încadrare a faptelor;

53. Fără a imputa în mod deosebit această problemă doar organului de urmărire penală, în egală măsură şi noi având partea noastră de vină legată de corecta încadrare a faptelor la data formulării plângerii penale, ţinem să precizăm că ne raliem opiniei potrivit căreia încadrarea juridică corectă are importanţă deosebită deoarece se asigură desfăşurarea în limitele legii a represiunii penale şi constituie o garanţie a respectării drepturilor legitime ale persoanelor. Greşita încadrare juridică aduce atingeri grave intereselor persoanelor, justiţiei penale. Încadrarea juridică temeinică şi legală implică în mod obligatoriu cunoaşterea şi stabilirea exactă a situaţiei de fapt în întreaga desfăşurare a procesului penal; înţelegerea deplină a conţinutului normelor penale speciale şi generale şi priceperea de aplicare a lor la infracţiunile concrete săvârşite.

54. O primă problemă pe care o ridicăm spre analiza şi dispoziţia Dumneavoastră este legată de infracţiunea de vânzare, pe seama societăţii, de acţiuni pe care aceasta le deţine, la preţuri despre care are cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorii lor efective, în scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societăţii, faptă prev. şi ped. de art. 272 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990;

55. În opinia noastră, încadrarea corectă a acestei fapte, raportată la starea de fapt ce rezultă din ansamblul probator şi la dispoziţiile imperative ale art. 281 din Legea nr. 31/1990, dispoziţii potrivit cărora " Faptele prevăzute în prezentul titlu, dacă, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, constituie infracţiuni mai grave, se sancţionează cu pedepsele prevăzute de acestea ", este aceea de delapidare, respectiv prev. şi ped. de art. 295 alin. 1 C.pen. în referire la dispoziţiile art. 281 din Legea nr. 31/1990;

56. Fapta de delapidare, aşa cum este prevăzută de lege, impune destinatarilor o conduită prin care să se abţină de la însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, maximul special al pedepsei fiind de 7 ani, în considerarea faptului că toate persoanele din Consiliul de Administraţie respectiv directorul general al SC Comcm SA sunt funcţionari publici asimilaţi, din perspectiva art. 175 alin. 2 C.pen;

57. Ne sprijinim această afirmaţie pe motivarea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 11/2016, nr. 215/2018 respectiv nr. 278/2019, în care se arată că în conformitate cu "alin. (2) al art. 175 din Codul penal, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, şi persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. Această ultimă subcategorie a funcţionarilor publici în sensul legii penale este calificată drept cea a "funcţionarilor publici asimilaţi".22. Curtea a constatat că definiţiile prevăzute la art. 175 din Codul penal prezintă importanţă sub aspectul faptului că funcţionarii publici în sensul legii penale sunt potenţiali subiecţi activi ai acelor infracţiuni reglementate în cuprinsul titlului V "Infracţiuni de corupţie şi de serviciu" al părţii speciale a Codului penal, în cazul cărora ipoteza normei de incriminare prevede în mod expres această calitate. Din această subcategorie fac parte infracţiunile de luare de mită (art. 289), delapidare (art. 295), abuz în serviciu (art. 297), neglijenţă în serviciu (art. 298), folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual (art. 299), uzurparea funcţiei (art. 300), conflictul de interese (art. 301), violarea secretului corespondenţei [în varianta agravată, prevăzută la art. 302 alin. (3)] şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice (art. 304)" ;

58. Pe de altă parte analiza elementelor constitutive ale infracţiunii de delapidare în speţa dedusă analizei Dumneavoastră scoate în evidenţă că sunt îndeplinite toate cerinţele pentru ca fapta prevăzută şi sancţionată de art. 272 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990 să fie încadrată ca delapidare din următoarele motive:

i. Infracţiunea de delapidare este o infracţiune mai gravă decât cea prev. de art.272 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990 prin prisma maximului special al pedepsei închisorii, în primul caz fiind vorba despre 7 ani iar în cel de al doilea de 3 ani, aşa cum este definită infracţiunea gravă de dispoziţiile art. 2 lit b teza I a din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, ipoteză în care dispoziţiile Legii nr. 31/1990 au un caracter subsidiar întrucât pedeapsa prevăzută de C.pen. pentru delapidare este mai severă;

ii. Obiectul material al infracţiunii de delapidare în prezenta cauză sunt acţiunile Scut SA ce au fost înstrăinate fraudulos de către cei chemaţi să administreze şi să gestioneze patrimoniul Comcm SA, acţiunile fiind valori mobiliare prin definiţie, deci bunuri mobile;

iii. Subiectul activ al infracţiunii de delapidare este funcţionarul public care gestionează bunurile unei persoane publice sau private, aşa cum sunt administratorii şi directorul general al Comcm SA, persoană de interes public prin prisma tranzacţionării acţiunilor sale la cota unei pieţe reglementate;

iv. Sub aspectul laturii obiective elementul material constă în sustragerea unuia sau unor bunuri din patrimoniul persoanei juridice, bunuri pe care făptuitorul le gestionează sau administrează urmată de însuşirea acestora, pentru sine sau pentru altul, adică scoaterea cu caracter definitiv a bunurilor din sfera patrimonială a persoanei vătămate urmată de imposedarea făptuitorului sau a complicilor acestuia;

v. Urmarea imediată : scoaterea definitivă a bunului din sfera patrimonială a persoanei vătămate;

vi. Legătura de cauzalitate: crearea unui prejudiciu Comcm SA şi acţionarilor acestuia rezultând din pierderea controlului asupra unei societăţi concurente, paguba fiind dată cel puţin de valoarea acţiunilor înstrăinate;

vii. Sub aspectul laturii subiective infracţiunea a fost comisă cu intenţie directă, cu rea-credinţă, fără autorizarea acţionarilor în scopul de a satisface interesele personale ale familiei Frăţilă.

viii. În cauză operează şi varianta agravantă, paguba produsă fiind mai mare de 200.000 lei, urmând a se face aplicarea prevederilor art. 309 C.pen.

59. Aprecierea noastră se bazează pe constatările cuprinse în adresa Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 12.881/23.12.2014 - Anexa nr. 4, respectiv:

i. "în data de 08.08.2014 au avut loc 6 tranzacţii cu acţiuni Scut, în volum total de 4.409.000 acţiuni (reprezentând 18,06% din numărul total de acţiuni ale emitentului) şi

în valoare de 539.150 lei, rezultând un preţ mediu ponderat de 0,1222 lei/acţiune. Clientul vânzător în toate cele 6 tranzacţii a fost Comcm S.A., iar principalul cumpărător, S.C. Alexa Business & Investments S.R.L. (4.395.500 acţiuni), ambii clienţi tranzacţionând prin S.S.I.F. BT Securities S.A.;

cele două ordine de cumpărare şi două de vânzare ale acestora au fost introduse la o distanţă de 9 respectiv 6 secunde unul de celălalt, primele introduse fiind ordinele de vânzare. Conform menţiunii făcute pe ordinele în format fizic, acestea au fost date personal de către cei doi clienţi.

ii. Ulterior tranzacţiilor din data de 08.08.2014 ( şi până în data de 08.09.2014) au avut loc 11 tranzacţii cu acţiuni SCUT, în volum total de 3.402.200 acţiuni, reprezentând 13,94% din numărul total de acţiuni ale emitentului, în valoare de 476.307 lei, rezultând un preţ mediu ponderat de 0,14 lei/acţiune.

iii. Prin 10 din cele 11 tranzacţii, COMCM a vândut 3.402.200 acţiuni către:

- Pavel Maria - 1.220.000 acţiuni (29.08.2014);

- S.C. Consulting & Construction Investments S.R.L. - 1.219.700 acţiuni (05.09.2014 şi 08.09.2014);

- S.C. Alexa Business&Investments S.R.L. - 485.500 acţiuni (08.09.2014);

- Saioc Mihaela - 414.380 acţiuni ( 18.08, 29.08., 08.09.2014);

- Frăţilă Constantin - 57.100 acţiuni ( 01.09.2014);

- Caranda I Ion - 5.420 acţiuni ( 05.09 şi 08.09.2014).

60. În ceea ce priveşte fapta de sustragere, la data de 16.04.2015 a pachetului de 1.004.800 acţiuni Scut de către Mîrlăneanu Ion, având în vedere faptul că la acea dată acesta nu mai deţinea calitatea de director general, deci ne mai fiind însărcinat cu gestionarea patrimoniului, fapta de sustragere a acestor acţiuni, utilizând cheia potrivită, este, în opinia noastră, de instigare la infracţiunea de furt calificat, fapta fiind săvârşită de agentul de servicii de investiţii financiare din cadrul BT Securities SA - Agenţia Constanţa, starea de fapt rezultând cu claritate din actul de sesizare pe care ASF a înţeles să îl formuleze;

61. Mai apoi, ţinând cont de faptul că membrii consiliului de administraţie respectiv directorul general al unei companii ale cărei acţiuni se tranzacţionează la cota unei pieţe reglementate au I de funcţionari publici asimilaţi rezultă că ar fi trebuit reconsiderate încadrările juridice şi pentru pretinsele fapte de abuz în serviciu.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Ne invartim in jurul cozii! Dacă îmi aduc bine aminte, acolo erau aproximativ 40.000 m2 iar terenul era lipit de CMCM, într-o zonă bună a Constantei. Inteleg că orașul este praf prin oameni ca Mazăre sau Fratila ,dar dacă 32% a fost dat cu 1 mil lei înseamnă că Scut cu 4 ha teren valora 3 mil lei ? Conducătorii bursei pazeau muște? Bănuiesc că au fost sesizări!

    Atunci cand SIF Transilvania a vadut 64% din actiunile detinute la SCUT S.A. catre SURPRIZA , COMCM S.A. , deci cand aluat dintru--un buzunar ( care nu era numai al SIF -ului ) si si-a bagat in propriul buzunar , au cerut dosare de transfer ? ASF , a intrebat cum siful cu o mana vinde si cu alta cumpara ? Fiind majoritar in ambele societati , respectiv SCUT si COMCM !!!!???????

    Preturile in piata sunt pe baza de cerere si oferta, ca asa este facuta piata de capital, nu pe bazaconii militienesti comunistoide ! 

    1. Întrebare pusa de fratila sau de vreun acolit de-al lui cu minte putina(așa cum zice el,de milițian) care acum,in sfârșit,va trebui sa dea socoteala furturilor făcute din SCUT și COMCM.

      Degeaba caută similarități. Nimic nu justifica și nu acoperă furturile clare,făcute pe fata de fratila și acoliții lui.  

      Militieni ramasi fara serviciu !

      Scrieti aici, poate va da vreo prima comunistoizii. 

      V aș adresa rugămintea să dați dovadă că sunteți chiar un Lord, așa cum subtil vă pretindeți. Pot înțelege de ce nu vă sunt pe plac anumiți polițiști/milițieni în scrierile dumneavoastră. Despre care lege ori ordine ne provăduiți? A dumneavoastră? Faptul că m ați dat afară să nu vă îngrijoreze. Drumul e lung. Și nici în pustiu nu o să merg, cum cu atâta eleganță îmi recomandă anumiți prieteni de ai dumneavoastră.

      PS Dosarul cu pricina nu e al transferului, cum greșit menționați mai sus. Este al prețului de transfer, după cum cu siguranță ați putut afla între timp. Fiscalitatea există și în fotbal dar și în piața de capital. Marfa este alta...  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

19 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8742
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0186
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5297
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4736
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.3750

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro