LIVE - VIDEO Conferinţa "Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică" - ediţia a VIII-a -

Companii / 13 iunie



Actualizare - Tudor Cosăceanu, UiPath: "Nivelul digitalizării a crescut foarte mult, în sectorul public"

Nivelul digitalizării a crescut foarte mult în sectorul public, dar mai există încă ministere precare din acest punct de vedere, a afirmat Tudor Cosăceanu, Regional Vice President România & Moldova la UiPath.

Tudor Cosăceanu a spus: "Văd partea de digitalizare în mod constant în mediul administraţiei centrale şi în sectorul public. Am avut foarte multe întâlniri în ultimele şase-şapte luni cu diferiţi actori şi organizaţii, ministere, autorităţi. Mă bucur să văd că a crescut foarte mult nivelul de digitalizare. În continuare sunt ministere unde, la cabinetul ministrului, există acele tăviţe cu documente semnate, pentru semnat, etc. Dar pe alte segmente şi pe alte procese sunt deja digitalizaţi, iar asta presupune faptul că procesele se pot optimiza".

Reprezentantul UiPath a afirmat: "Noi putem să ajutăm şi astfel de organizaţii, nu doar pe cele din sectorul comercial. De exemplu, diferite instituţii din administraţia publică trebuie să proceseze volume mari de date - petiţii, reclamaţii, pe care le primesc de la cetăţeni. Dar acestea au un număr restrâns de angajaţi care să proceseze toate acele petiţii. Nu au capacitatea să proceseze, iar dacă se schimbă ceva legislativ, apare o normă nouă, apar nemulţumiri din partea clientului final şi a cetăţenilor. Una este să procesezi 50 - 100 de petiţii şi alta este să procesezi 10.000 sau 50.000 de petiţii cu aceeaşi resursa umană. Dar se pot pune la punct soluţii automatizate care să citească reclamaţiile şi să înţeleagă despre ce este vorba. Să facă legături, să înţeleagă contextul, să verifice acele documente în sistemele instituţiilor statului şi să poată să revină cu un răspuns către cetăţean nu în 30 de zile sau mai târziu, ci foarte, foarte rapid".

(A.I.)

---

Actualizare - Sergiu-Traian Vasilescu, Managing Partner at VD Law Group: "În cadrul companiei, am decis să alocăm 45% din activitate în zona tehnologiilor emergente. Suntem un actor global cu prezenţă în 6 ţări şi avem o viziune de ansamblu asupra partenerilor economici care vin cu perspective diferite. România e un exportator uriaş de materie cenuşie şi nu este unit aşa cum ar trebui să fie. Reiterez iniţiativa de a fi uniţi, de a lucra împreună. Descopăr cu stupoare că unii clienţi de-ai noştri apelează la furnizori, la entităţi din afară. (...) Este esenţial să lucrăm împreună, coagulat".

---

Actualizare - Alexandru Dan - Cercetător în domeniul AI, CEO Triumvirate Labs: "Trebuie să avem grijă cum folosim aceste soluţii AI, pentru că ne pot pune viaţa în pericol"

"Domeniul Intelegenţei Artificiale (AI) este în continuă creştere şi cred că impactul soluţiilor AI este foarte vizibil în viaţa noastră de zi cu zi. De curând am început să studiez partea de reglementare a Intelegenţei Artificiale în Uniunea Europeană. Actul euroopean pentru AI a fost adoptat în mai 2024 şi în iulie va fi publicat în jurnalul oficial. Va reglementa modul în care producătorii vor implementa soluţiile în ţările europene. Aplicaţiile vor fi catagolate în câteva categorii cum ar fi: risc inacceptabil - care nu vor putea fi implementate, risc ridicat - educaţie, sănătate. Toate aceste sisteme vor trebui să respecte condiţii impuse de lege. Există suport şi există şi o iniţiativă care va fi sprijin pentru dezvoltarea aplicaţiilor inovatoare. Se vede azi că SUA şi China sunt mult înaintea Europei în adopţia AI, dar se vede clar şi o diferenţă de abordare şi accelare şi Europa este mult în urmă. Astăzi e o frână partea legislativă care te împiedică să dezvolţi să inovezi comparativ cu cei care nu au această frână, dar istoria va dovedi cine a avut o abordare mai sănătoasă. Sunt nişte iniţiative europene în care se fac investiţii serioase pentru a studia şi a pune în practică într-un mod rapid. Trebuie să avem grijă cum folosim aceste soluţii AI, pentru că ne pot pune viaţa în pericol.

(O.D.)

---

Actualizare - Bogdan Albu, Kaspersky: "Suntem asaltaţi de informaţii şi tehnologii, iar asimilarea este foarte grea"

Suntem asaltaţi din toate direcţiile de informaţii şi foarte multe tehnologii, iar asimilarea este foarte grea, a punctat Bogdan Albu, Territory Channel Manager for Romania, Bulgaria and Moldova, Kaspersky.

Bogdan Albu a spus: "Digitalizarea este pe un trend ascendent şi este important să fim la zi cu echipamentele de ultimă generaţie, cu soluţiile de securitate, dar ce facem cu factorul uman care, în clipa de faţă, este veriga cea mai slabă. Este foarte important să încercăm, împreună cu asociaţiile tehnologice şi entităţile publice, să creăm cultura educţională prin care să reducem numărul incidentelor survenite din cauza factorului uman. Din punctul meu de vedere, un procent foarte mare al incidentelor (n.r. cibernetice) sunt cauzate de către factorul uman, din diverse motive".

Reprezentantul Kaspersky a adăugat: "În primul rând, atât în mediul de business cât şi la nivel personal, există un nivel de educaţie foarte scăzut. Nu ştim cum să ne alegem o parolă, nu ştim care sunt politicile de securitate de care ar trebui să ţinem cont. Nu ştim cum ar trebui să lucrăm cu datele confidenţiale în cadrul companiilor, fie că vorbim de mediul privat sau de sectorul public. Avem foarte multe instrumente şi ne este foarte greu să reţinem parolele, etc. Vorbim de complexitate, utilizatorul este asaltat din toate direcţiile de informaţii, de foarte multe tehnologii, iar asimilarea este foarte grea. Din aceste motive, pot apărea pierderi foarte mari pentru companii dar şi pentru sectorul public".

(A.I.)

---

Actualizare - Francesco Giovane, Country Manager Endava: "Endava este un player global, avem reprezentanţe pe toate continentele şi colaborăm cu clienţi importanţi din mai multe domenii"

Francesco Giovane, Country Manager Endava: "Endava este un player global, avem reprezentanţe pe toate continentele şi colaborăm cu clienţi importanţi din mai multe domenii. Avem un view foarte larg asupra tehnologiei de business în diverse industrii. De la înfiinţare am fost implicaţi în digitalizarea tehnologică a afacerilor şi am folosit cele mai noi tehnologii. Acum a venit momentul inteligenţei artificiale (AI). Oportunităţile oferite de AI sunt imense, dar această tehnologie vine şi cu provocări. Ca oportunităţi, am fost implicaţi în anumite zone - healthcare (sănătate), unde AI ajută să avem tratamente personalizate pentru diferiţi pacienţi, să se descopere medicamente în mod mai rapid. Mai menţionez zona de finance, unde e critic să avem securitate cibernetică şi să prevenim fraudele cât mai inteligent şi cât mai rapid. (...) Nu putem să spunem că în urma utilizării AI nu se vor pierde posturi; se va întâmpla, dar AI va putea fi folosită atât de doctori pentru diferite operaţii şi tratamente, cât şi de muncitori pentru a repara o maşină remote. Dar ce descoperim odată cu utilizarea AI? Zona de responsabilitate. Care este scopul final al AI? Să aducă responsabilitate socială, bunăstare în societate, dar pentru asta trebuie să contribuim toţi cu reţele antivirus, cu reţele protejate, iar aici intervine şi zona de educaţie. Nu e nevoie să educăm doar adulţii şi generaţia viitoare; e nevoie şi de educarea părinţilor noştri. Noi ca business suntem obligaţi să ne gândim la mai multe lucruri şi să le prevenim, iar din această responsabilitate socială trebuie să ne uităm din punct de vedere etic în zona AI, să vedem cum o reglementăm, cu sprijinul autorităţilor".

---

Actualizare - Gabriela Folcuţ, ARB: "Beneficiile Inteligenţei Artificiale sunt incontestabile, dar trebuie să fim atenţi şi la provocări"

Beneficiile Inteligenţei Artificiale în sistemul bancar sunt incontestabile, dar trebuie să fim atenţi şi la provocările şi riscurile ce vin odată cu tehnologia, este de părere Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Conform domniei sale, unul dintre aceste riscuri este nedetectarea anumitor tehnologii de spălare de bani, ceea ce înseamnă că trebuie să fim atenţi la modalităţile de configurare a Inteligenţei Artificiale pentru a putea detecta toate riscurile existente.

Gabriela Folcuţ a spus, printre altele, că instituţiile de credit au investit miliarde de lei în inovaţie şi automatizare. Reprezentantul ARB a adăugat: "Automatizarea a demarat odată cu introducerea bancomatului la nivel mondial, în anii 1950, însă digitalizarea a avansat foarte mult în timpul pandemiei. Avem servicii şi produse digitale pentru clienţi, aceştia fiind dornici să le utilizeze, cu asigurarea siguranţei cibernetice. Există, desigur, şi o plajă de clienţi care doresc să utilizeze serviciile bancare în mod tradiţioanl şi avem în continuare şi aceste produse şi servicii".

În zona plăţilor, a fost înregistrată o creştere importantă pe digitalizare, a subliniat Gabriela Folcuţ, precizând: "În 2017, volumul plăţilor efectuate cu cardul în comparaţie cu retragerile de la bancomate era de circa 26%. Acum, această proporţie a ajuns la 96%. Gradul de incluziune financiară a depăşit pragul de 70%. În 2022, 46% din cei care aveau cel puţin un cont curent utilizau internetul şi mobile banking-ul. La nivelul sistemului bancar, tehnologia AI este utilizată de ceva timp şi suntem deschisi în continuare pentru adoptarea tehnologiilor care se referă la Inteligenţa Artificială".

(E.O.)

---

Actualizare - Dan Alexandru Barbu, Matteale Consulting: "AI nu va face rău, dacă o folosim aşa cum a fost gândită"

Multă lume se bazează foarte mult pe inteligenţa artificială (AI), care, din punct de vedere al tehnologiei, este foarte bună, pentru că nu ne va schimba job-urile, nu va lua nimic şi nu va face rău, dacă o folosim aşa cum a fost gândită de la început, susţine Dan Alexandru Barbu, CEO & SAP Security Consultant Matteale Consulting. Domnia sa spune: "De exemplu, maşinile autonome, cum sunt cele ale Tesla sau ale altor companii foarte mari. AI ne poate ajuta foarte mult în viaţa de zi cu zi, pentru că se automatizează aspectele de rutină pe care le facem, ceea ce ne poate scuti de un efort repetitiv. Un alt domeniu în care inteligenţa artificială ne poate ajuta foarte mult este medicina - în găsirea diagnosticului foarte rapid. AI va putea colabora cu medicul foarte bine pentru a găsi soluţia optimă într-un timp foarte scurt".

(V.R.)

---

Actualizare - Ion-Aurelian Mihai - Specialist Senior Securitatea Informaţiilor, Digi România: "Să trecem din zona de a remedia, în zona de prevenţie"

"Este o oportunitate foarte mare să fiu aici. Grupul Digi este un jucător importatnt pe piaţa din România si Europa. Când vorbim de digitalizare vorbim de reţele de telecomunicatii. Digi poate să răspundă cerinţelor prezente şi celor viitoare. Educaţia şi conştientizarea riscurilor sunt foarte importante pentru utilizatorii finale. Conform rapoartelor recente România stă bine la reţele de telecomunicaţii în schimb se vorbeşte mai puţin despre educaţie, despre utilizatorul final, despre riscuri şi ameninţări. E un trend ascendent al riscurilor, trebuie să mergem către utilizator, să-l ajutăm să înţeleagă care sunt riscurile. Se observă că datele se dau foarte uşor. Se expune astfel unor riscuri, inclusiv viitoare. Ori cât de multe măsuri se iau, tot timpul un atacator va găsi o vulnerabilitate, în special factorul uman. Un mic exerciţiu de imaginaţie, să ne gândim la cunoştineţe, câte dispozitive folosesc? Foarte multe! De ce sunt eu important pentru un atacator? Ce sens are să mai fac ceva dacă s-a întâmplat! E o reacţie greşită. Sunt şi exemple bune, când utilizatorul reacţionează şi merge către autorităţi. Recent atacatori s-au folosit de imaginea Digi într-un atac. E uşor să copieze identitatea. Noi am avut o reacţie rapidă, am detectat prin mecanisme proprii, dar şi cu ajutorul clienţilor şi am contracarat atacul. Ce am observat, atacatorii sunt mult mai bine pregătiţi. Acum se alocă mai multe resurse în aceste atacuri, se investeşte, se cumpără certificate. Noi am observat modul în care s-a derulat atacul şi am văzut o capacitate de adaptare, ridicau mereu domenii gata pregătite, se lărgea spectrul de potenţiale victime. Erau pregătiţi să atace şi alte instituţii. Vedem liste de emailuri, care sunt folosite în aceste atacuri. Ca şi reacţie am avut o decizie rapidă de comunicare, în decurs de câteva zile de când am detectat campania am livrat un volum de 6.000.000 de mesaje pentru a rezolva această situaţie neplăcută. Trebuie să ajutăm comunitatea să înţeleagă, să-i oferim exemple, să trecem din zona de a remedia, în zona de prevenţie. Există un trend bun de raportare astfel încât oamenii sunt deschişi şi acţionează. În zona rurală oamenii au cu totul alte griji decât internetul, dar trebuie să înţeleagă clar care sunt riscurile la care se expun. Ce facem noi? Investim. În produse tehnologice, dar şi în resursa umană. Mergem către mediul universitar de unde să atragem tinere talente. Luăm măsuri. Chiar dacă la început clienţii sunt puţin reticienţi, în final au înţeles. Oferim soluţii de securitate, în special în zona de bussines. Cred cu tărie că e nevoie de constientizare, de educaţie, de susţinere, pentru că tehnologia avansează".

(O.D.)

---

Actualizare - Călin Rangu, CIO Council România: "Se constată o asimetrie din ce în ce mai mare a cunoaşterii"

Este necesară o altă formă de a face educaţie, pentru că se constată o asimetrie din ce în ce mai mare a cunoaşterii în rândul oamenilor, a afirmat Călin Rangu, Co-fondator şi Vicepreşedinte CIO Council România.

Domnia sa a spus: "Se discută foarte mult de tehnologii, despre igiena digitală, care până la urmă sunt lucruri de bază. Atât în cadrul asociaţiei noastre, cât şi în alte organizaţii care încearcă să facă conectarea între tehnologii şi societate, aspectele organizatorice, manageriale, societale până la urmă, sunt din ce în ce mai importante. Educaţia trebuie transformată. Vorbim despre educaţie tehnologică, financiară, dar trebuie găsită altă formă prin care să se ajungă la nivelul oamenilor, pentru că se constată o asimetrie profundă, din ce în ce mai mare a cunoaşterii".

Călin Rangu a adăugat: "În cadrul cursurilor pe care le ţin studenţilor, le prezint că Internet-ul, societatea cunoaşterii, a eliminat de fapt asimetria informaţională, pentru că există acces foarte uşor la informaţii, se pot lua decizii foarte rapid. Pe de altă parte există fake-uri, s-a creat o statificare pe care educaţia financiară şi educaţia tehnologică trebuie să o compenseze cât se poate de repede".

---

Actualizare - Mihail Andrieş, BRD - Groupe Societe Generale: "Digitalizarea a adus beneficii, dar a deschis şi vulnerabilităţi"

Digitalizarea este o inovaţie şi orice inovaţie, de când este civilizaţia, a adus multe beneficii, dar a deschis şi noi vulnerabilităţi, spune Mihail Andrieş, director pentru Securitatea Informaţiei BRD - Groupe Societe Generale, adăugând: "Dacă ne uităm în trecut, fiecare inovaţie, de la descoperirea focului, era industrială, toate au adus şi vulnerabilităţi. Ce aduce digitalizarea, ca inovaţie? Bineînţeles că acum comunicăm, avem real-time, avem servicii, suntem împreună, conectaţi. Dar, care este reversul medaliei? Vulnerabilităţile. Vulnerabilităţi de tehnologie, vulnerabilităţile noastre ca oameni. Noi, ca oameni, suntem vulnerabili. Şi aici este chestiunea şi mindset-ul de schimbare - ce voi face eu să nu fiu vulnerabil în această paradigmă a digitalizării?".

Domnia sa precizează că este vorba despre "lucrurile simple pe care, din păcate, din comoditate, ori din cauza bugetelor mai restrânse sau a faptului că nu credem suficient în ele, nu le aplicăm".

(V.R.)

---

Actualizare - Marius Săceanu - Secretarul general al ANCOM: Va fi un deziderat ca fiecare cetăţean al României să poată accesa o conexiune de bază

"IT&C este un ecosistem peste care se adaugă foarte, foarte multe lucruri, industrii - precum industria bancară sau e-commmerce, care iau amploare foarte mare. Mediul digital nu poate exista fără conectivitate. Ultimele informaţii pe care le avem spun că rata de penetrare, la nivel de gospodării, a internetului fix, este de 80%, iar 93% din această acoperire e cu fibră optică. Un lucru foarte interesant este că nu există o discrepanţă foarte mare între urban şi rural, respectiv 86% în urban, 72% în mediul rural. Raportul DESI spune că este bine, pentru că am fi cam pe locul trei în Europa faţă de alte statistici pe care le-au generat cei de la Comisie. Eu aş spune că, deşi este bine, nu este complet. Încă mai este de lucru, pentru că o rată de penetrare pentru reţele cu capacităţi foarte mari trebuie să tindă către 100%, atâta vreme cât vrem să vorbim de digitalizare şi mai ales de digitalizare în zona administrativă. Va fi un deziderat ca orice cetăţean al României să fie alfabetizat digital la un nivel satisfăcător, să aibă o conexiune care să-i permită să acceseze măcar servicii de bază. În zona de mobil lucrurile stau bine. Avem 4G cu acoperire de peste 98% la toţi operatorii mobili". Marius Săceanu a adăugat că pe zona de 5G există puţin peste două milioane de conexiuni, în majoritate abonaţi persoane fizice: "Sunt încă 1.600 de localităţi care nu ating o viteză de 100 Mb/s, dintre care 1.100 fără niciun pic de conectivitate, adică nu există punct de prezenţă la Internet fix. Este foarte posibil ca o parte dintre aceste 1.100 de localităţi să aibă foarte puţini locuitori şi sunt neatractive economic. În ceea ce priveşte digitalizarea mediului rural, rămân la această paradigmă a conectivităţii în aceste 1.600 de localităţi cu care trebuie să facem ceva. Un lucru deja se face, Ministerul de resort, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, a accesat fonduri din PNRR şi acum are în desfăşurare un proiect de finanţare pentru acoperirea cu reţele la punct fix. Din punct de vedere legislativ, există o lege foarte discretă şi nu înţeleg de ce este atât de discretă - Legea 175/2002 - care cere administraţiilor locale ca, dacă se regăsesc în această situaţie, de lipsă de conectivitate totală sau conectivitate la un nivel de 100 Mb, să ia nişte unele măsuri de ordin administrativ, de accelerare a procesului de emitere a autorizaţiilor de construcţie necesare. Practic, legea cere administraţiei locale să se implice să aducă conectivitatea în localitatea respectivă, pentru că fără conectivitate nu putem să vorbim despre dezvoltarea în sine".

O.D.

---

Actualizare - Silvia Dinică, senator: "Ministerul Educaţiei este complet decuplat de la nevoile domeniului"

Ministerul Educaţiei este complet decuplat de la nevoile domeniului, consideră Silvia Dinică, preşedintele Comisiei pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie din cadrul Senatului.

Printre altele, senatorul a menţionat: "Ministerul Educaţiei nu a înţeles că trăim în anul 2024, în anul în care trebuie să schimbăm ceva în ceea ce le predăm copiilor. Pierdem o gramadă de copii în clasa a opta, pierdem o grămadă de copii până ajung la liceu. Ministerul de resort este complet decuplat de la nevoile educaţiei şi de la nevoile din piaţa muncii. Şi asta s-a întâmplat oricând, indiferent de ministrul care a condus domeniul. Nu aş abandona deloc zona şcolii gimnaziale şi a liceului. Trebuie să facem altceva, întrucât copiii se plictisesc, nu fac ceea ce ei au nevoie şi au ajuns să înveţe din online, de pe Tik Tok...La nivel de absolvenţi de învăţământ superior, nici acolo nu stăm foarte bine, suntem pe ultimele locuri în UE".

În opinia parlamentarului, nu se face suficient pentru ca utilizatorul să fie echipat, subliniind că, în aceste condiţii, este foarte dificil ca, în aceste condiţii, o femeie să ajungă la tehnologie. "Cum ajungi la tehnologie ca femeie? Am văzut că, în majoritatea cazurilor, ori cineva din familie este specialist în domeniu, ori este vorba despre implicarea unui profesor. Când lăsăm această zonă atât de descoperită - pentru că dacă ne depărtăm puţin de Bucureşti, profesorii încept să dispară - atunci deja lăsăm totul la mâna hazardului".

E.O.

---

Actualizare - Dan Cîmpean, DNSC: "Securitatea cibernetică are un preţ"

Securitatea cibernetică are un preţ, care nu este deloc mic, afirmă Dan Cîmpean, directorul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, subliniind: "Acest preţ este, însă, oricum mult mai mic decât costul remedierii unui incident cibernetic care impactează o organizaţie sau alta".

Domnia sa explică: "Până când nu eşti lovit de un astfel de atac, fie că este ransom, fie că este o compromitere a unor credenţiale de utilizator, se exfiltrează date sau orice variantă şi varietate de atac, până când nu ai simţit acest lucru ca organizaţie, ca utilizator, nu poţi conştientiza care este impactul. Nu vorbim doar de impact operaţional sau financiar, pentru că acesta este cel mai intuitiv. Impactul asupra reputaţiei poate fi devastator mai ales pentru mediul de business, dar şi pentru sectorul guvernamental".

---

Actualizare - Eduard Dumitraşcu, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: "Trebuie să se transfere din responsabilitatea din zona statului către individ, deoarece e nevoie să ieşim din zona de confort, să arătăm că suntem responsabili. Avem nevoie de o igienă digitală minimă, de o educaţie digitală minimă, pentru că statul poate face educaţie până la un punct, după care intervine responsabilitatea noastră. Partea de deep-fake, de fake-news ţine tot de igiena digitală, reprezintă partea de responsabilitate ce îi revine fiecărui utilizator".

---

Actualizare - Radu Miruţă, Secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor: "Eu cred că o intersecţie între digitalizare, inteligenţa artificială şi zona de economie este aceea care are legătură cu baza de la care pleacă celelalatre produse. Unul dintre elementele de bază este zona de energie.

Toate utilajele şi echipamentele industriale consumă energie, iar acest consum are legătură cu preţul final şi trebuie să vedem ce se poate face în viitor pentru a ajunge la eficientizarea acestui cost. Convingerea mea este că o contorizare inteligentă a consumului de energie trebuie introdusă rapid pentru că ea are la bază tariful orar. Într-un sistem de AI şi IoT, comportamentele împinse de preţ reduc momentele în care se cumpără energie foarte scump, dar pentru asta e nevoie de contorizare inteligentă. România nu are contorizare inteligentă decât pentru 15% din consumatori, insuficient pentru a influenţa preţul final. Dacă vom avea o comntorizare inteligentă de 80%, atunci preţul energiei va scădea între 11 şi 14%, ceea ce ar fi benefic pentru industrie".

---

Actualizare - Radu Miruţă, Secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor: "Cloudul guvernamental e o chestiune care sună frumos, care trebuie să unească toate bazele de date ale instituţiilor publice. În acest moment, unităţile de stocare nu sunt atât de conectate pe cât este nevoie şi suntem în situaţia absurdă în care funcţionarul public scoate la imprimantă un document pe care îl are deja în format electronic.

Dacă mergi cu acest document la altă instituţie, apar o serie de erori, pentru că nu avem o procesare inteligentă. În acest moment nu avem informaţia digitalizată şi servicii inteligente care să vină către această zonă. Cloudul guvernamental este momentan în întârziere, pentru că au apărut instituţii cu atribuţii suprapuse".

---

Actualizare - Radu Miruţă, Secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor: "E nevoie de un pact ca zona de digitalizare să fie depolitizată.

Dacă digitalizarea se dezvoltă, celelalte ramuri care se suprapun peste ea se vor dezvolta mai bine decât toate celelalte domenii. Digitalizarea trebuie să fie lăsată în mâinile specialiştilor fără suprapunere politică. E nevoie de un acord politic pentru ca proiectele de digitalizare să se desfăşoare cu viteză mai mare, cu termene mai înguste. Suntem în situaţia în care dăm bani foarte mulţi pe o tehnologie nouă, dar care va fi implementată mai târziu când ea este depşită şi devine învechită faţă de tehnologiile existente în piaţă la momentul implementării ei. De aceea, eu consider că zona legislativă trebuie prioritizată în privinţa digitalizării şi că e nevoie de un pact politic pentru ca digitalizarea să nu fie politizată".

--

Actualizare - Eduard Dumitraşcu, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: "La digitalizarea în mediul rural vedem o dublă tendinţă: o creştere a proiectelor smart-village, dar şi discrepanţe din ce în ce mai mare între mediul rural şi mediul urban. Ruralul nu este doar ceea ce vedem în periurban, avem 2862 de comune şi majoritatea nu sunt în jurul aglomerărilor urbane.

Va trebui să facem o călătorie în acest rural, unde trăiesc peste 10 milioane de cetăţeni şi să vedem cum le aducem prin digitalizare, la nivelul comunelor aflate lângă marile oraşe".

--

Ziarul BURSA organizează conferinţa "Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică", în data de 13 iunie 2024, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, saloanele AB.

Evenimentul va fi transmis live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. MAI ne spune ca am fost furati la vot de gasca PNL, PSD si UDMR. Ce fac autoritatile statului nu vad, nu aud.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
digi.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

12 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9737
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5689
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0989
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9158
Gram de aur (XAU)Gram de aur353.2067

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb