ICT

Ministrul Finanţelor exclude încheierea unui acord cu FMI

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 10 noiembrie 2020

Florin Cîţu

Florin Cîţu

Necesarul de finanţare record din acest an este acoperit în proporţie de 97%, spune Florin Cîţu

Guvernul exclude posibilitatea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Florin Cîţu, ministrul de Finanţe, care a precizat că pentru acest an este deja acoperit circa 97% din necesarul de finanţare record de 138 de miliarde de lei.

Cîţu a precizat: "Exclud varianta unui acord cu Fondul Monetar Internaţional. Am arătat în acest an că dacă ai câştigat încrederea pieţelor şi a investitorilor poţi să finanţezi un deficit mare fără să ai nevoie de instituţii financiare internaţionale. Acest deficit l-am finanţat pentru a plăti sănătate, scheme de ajutor, am avut investiţii record (în acest an), deci nu este nevoie de un acord cu FMI. Nu există aceste discuţii. Am găsit acele documente prin minister când se discuta anul trecut în septembrie cu Fondul Monetar, când după discuţiile cu Fondul Monetar s-a făcut acel document în Guvern unde se spunea că nu vor creşte pensiile cu 40%... Nu avem în calcul un împrumut de la FMI şi ca să dau o informaţie avem finanţare pentru anul acesta, necesarul de finanţare este acoperit aproape 97%. Deci nu avem nicio problemă de finanţare".

Cîţu a spus că se are în vedere o consolidare fiscală, însă una care nu va include tăieri mari de cheltuieli, ci doar majorarea veniturilor. Doar din legarea caselor de marcat la serverele ANAF ar urma să intre la buget, în fiecare an şi începând de anul viitor, peste 20 de miliarde de lei, a susţinut ministrul Finanţelor.

"Anul viitor va fi consolidare fiscală, consolidare fiscală care se bazează pe venituri mai multe la buget. Aici am luat în calcul, de fiecare dată, acest impact al digitalizării şi o colectare mai bună pe care o vedem deja şi în octombrie. Aceste discuţii (cu agenţiile de rating) există, mai mult, am spus că pe partea de cheltuieli sunt aproape 1 punct procentual (din PIB) măsuri one-off, adică pe care le-am făcut anul acesta şi pe care nu le vom mai vedea anul viitor. Deci avem la dispoziţie o bază a consolidării fiscale pentru anul următor. Am spus foarte clar şi repet că această consolidare fiscală nu se va face cu taxe (noi) sau majorări de taxe, se va face pe partea de venituri, cu colectare mai bună şi digitalizare. (...) Programul de guvernare prezintă o evoluţie a deficitului bugetar în perioada următoare, va fi lansat în această săptămână programul de guvernare, eu vă spun că, realist... deja am dat un punct procentual faţă de anul acesta. Se poate puţin mai mult decât atât", a spus Cîţu, care a adăugat că veniturile din execuţia bugetului pe 10 luni arată că dinamica veniturilor bugetare a revenit pe plus în ritm anual, adică pe toate cele 10 luni din 2020 s-a colectat mai mult decât în cele 10 luni din 2019.

Florin Cîţu a adăugat: "Cel mai important lucru pe care l-am făcut anul acesta pentru ANAF şi pentru evoluţia viitoare a veniturilor bugetare în România îl reprezintă digitalizarea. Care a început anul acesta după ce ani de zile... am găsit proiecte care stăteau prin sertarele ministerului de prin 2003, cum este conectarea caselor de marcat sau spaţiul virtual şi aşa mai departe. Am reuşit acest lucru într-un an de criză, cu resurse limitate, şi cred că este cea mai importantă reformă pe care o puteam face pentru evoluţia viitoare a veniturilor la buget. Poţi să faci tot felul de... poţi să iei măsuri care să-ţi aducă venituri la buget pe termen scurt, dar o schimbare structurală, care să-ţi aducă venituri la buget permanent, se poate face doar prin digitalizare. De aceea este nevoie de digitalizarea întregului aparat public. (...) Digitalizarea ANAF şi a administraţiei publice şi a Ministerului de Finanţe este cel mai important proiect în perioada următoare, şi dacă reuşeşte aşa cum l-am pus noi pe hârtie şi va reuşi dacă suntem în continuare aici în perioada următoare, va aduce cel puţin 20 de miliarde de lei, doar e-facturarea va aduce 20 de miliarde de lei la buget, bani care vor fi aduşi permanent. Este un şoc structural, asta înseamnă o creştere a veniturilor la buget cu 20 de miliarde (2% din PIB - n.r.) imediat după introducerea e-facturare".

Ministrul a mai susţinut că datoria publică a României creşte după această criză cu 6,5% din PIB, foarte puţin comparativ cu restul Europei unde datoria publică creşte în medie cu 20 de puncte procentuale.

Dacă ne ducem la criza (din 2008-2009) care nu a avut aceeaşi magnitudine, vom vedea că în perioada 2009-2010 datoria publică a crescut cu 20 de puncte procentuale. Repet, o criză mai mică - 20 de puncte procentuale, toată Europa - 20 de puncte procentuale creştere datorie publică, noi doar cu 6 puncte procentuale. Suntem Guvernul cel mai responsabil în acest moment, cu cea mai mică creştere a deficitului bugetar şi cea mai mică creştere a datoriei publice din Uniunea Europeană, cu reducerea costurilor pentru datoria publică", a susţinut Cîţu.

Întrebat despre declaraţiile consilierului premierului Virgil Guran, care a spus recent că se discută în guvern despre eşalonarea punctului de pensie în 2021 şi 2022, Florin Cîţu a declarat că punctul de pensie va trebui să crească în continuare, în fiecare dintre următorii trei ani.

"Bineînţeles că punctul de pensie va trebui să crească în continuare şi va creşte şi în 2021, şi în 2022 şi în 2023. Dar vom veni public cu varianta în care va creşte acest punct de pensie dar el va creşte în fiecare an. (Creşterea din 2021) va fi la construcţia bugetului pe anul viitor. Vom discuta despre punctul de pensie când vom construi bugetul pe anul viitor. De Crăciun şi de revelion suntem... sper să fie aprobat până de revelion dar de Crăciun vom lucra la buget... Ce putem spune (este) că va creşte în fiecare an punctul de pensie", a precizat Cîţu.

Totodată, întrebat despre informaţiile pe surse ieşite din Ministerul Muncii conform cărora se fac simulări pentru o majorare de 100-150 de lei a salariului minim, Cîţu a spus că nu are detalii despre un asemenea proiect şi că atunci când va ajunge la MFP specialiştii se vor uita peste el. Majorarea salariului minim înseamna şi venituri mai mari la bugetul de stat din taxarea muncii respective, asta în condiţiile în care numărul contractelor de muncă cu normă întreagă încheiate în economie la salariul minim erau de circa 1,4 milioane la finele anului 2020.

Despre salariile demnitarilor, Cîţu a spus că din moment ce acestea au fost plafonate în 2020 nu vede un motiv pentru care nu ar fi plafonate şi în 2021. Cheltuielile cu salariile din sectorul public şi asistenţa socială (mare parte pensii) au ajuns la 9 luni din 2020 la 97,2% din veniturile fiscale şi contribuţiile sociale, un nivel record.

De asemenea, în privinţa posibilităţii amânării ratelor la bănci după 1 ianuarie 2021, Cîţu a spus că în prezent se discută cu sistemul bancar pentru a găsi formula cea mai bună de prelungire. Această formulă ar putea implica şi asumarea unei părţi din riscul de neplată de către stat sub formă de garanţii.

"Am discuţii săptămânale cu sistemul bancar. Cred că în perioada următoare vom veni cu o variantă publică, dar da, vrem să găsim o formulă de prelungire. Cum va arăta această formulă vom vedea. Dar discutăm despre prelungirea acestei măsuri. S-ar putea să fie nevoie de garanţii ale statului în continuare, etc. Încă nu este o formulă definite, dar clar am spus asta, ne gândim... există sectoare în economie cum este Horeca de exemplu unde perioada dificilă se prelungeşte şi trebuie să găsim măsuri care să ajute şi perioada următoare", a afirmat Cîţu. În primăvară, discuţiile cu sistemul bancar pe amânarea ratelor au fost conduse de Banca Naţională a României (BNR).

Ministrul a mai declarat că rectificarea va fi cel mai probabil adoptată săptămâna viitoare şi că va fi publicată în transparenţă decizională în cursul zilelor următoare.

"Nu pot să vă spun cifre. Bineînţeles că indicatorii macro vor veni de la Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză. Sunt câteva cheltuieli care trebuie ajustate la această rectificare în urma recalculării pensiilor pentru anumite categorii, mai sunt cheltuieli pentru sănătate etc. Dar nu foarte multe cheltuieli. Obiectivul nostru este de a păstra deficitul bugetar, de a limita creşterea deficitului bugetar anul acesta. Deci, nu va fi o rectificare bugetară care să arate foarte multe surprize. Este doar pentru realocarea unor resurse în buget".

Ministrul Finanţelor a fost de asemenea întrebat dacă Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii au cerut sau vor primi mai mulţi bani, iar el a menţionat că toate "cererile care sunt fundamentate vor fi luate în considerare şi vor avea finanţare". Şeful de la Finanţe a precizat că la construcţia proiectului de buget pentru anul 2021 sunt luate în calcul doar acele cheltuieli pentru care există bază legală.

Despre discuţiile cu Standard & Poor's privind decizia de rating din decembrie, Cîţu a spus că este transparent în discuţiile cu toate instituţiile financiare internaţionale şi că a prezentat acestora execuţia bugetară şi planurile PNL pentru viitor.

"Poate că provocarea cea mai mare în 2020, din punct de vedere al Finanţelor, a fost să convingem investitorii străini, agenţiile de rating, Comisia Europeană că suntem un guvern responsabil şi că nu vom face ceea ce au făcut ceilalţi înaintea noastră. Din primul moment în care am preluat acest mandat am avut discuţii despre sustenabilitatea finanţelor publice în România cu agenţiile de rating care de fiecare dată au venit cu discuţia despre ce se întâmplă cu creşterea cheltuielilor nesustenabile. Şi aici se refereau nu numai la creşterea punctului de pensie cu 40%, dar la toate acele cheltuieli nesustenabile pe care le-am văzut în ultimii ani. Le-am spus din primul moment, şi am reuşit să convingem agenţiile de rating, dar şi investitorii, că suntem un Guvern responsabil, întotdeauna vom fi transparenţi şi vom cheltui banul public cu precauţie, cu responsabilitate. Şi astfel am reuşit în acest an să avem două evaluări ale fiecărei agenţii de rating şi până acum ratingul a rămas neschimbat. Asta, în contextul global în care sunt zeci de ţări al căror rating a fost redus. Avem Anglia acum câteva zile, Italia al cărei rating a ajuns la ratingul României şi aşa mai departe. (...) Aţi văzut că agenţiile de rating au luat în calcul, atunci când au făcut evaluarea, şi o continuitate la Ministerul Finanţelor Publice dar şi în ceea ce priveşte guvernarea. Am prezentat planurile pentru anii viitori. Aşa am făcut şi cu S&P. Chiar sunt optimist că şi Standard & Poor's va păstra ratingul României în acest an", a spus Florin Cîţu.

În cadrul conferinţei de ieri s-a făcut referire la o nouă schemă de ajutor de stat pentru sectorul HoReCa prezentată duminică seara de premierul Ludovic Orban.

"Schema de ajutor înţeleg că este în acest moment la Ministerul Economiei pentru HoReCa. Ne vom uita la ea, dar ştiţi foarte bine că schemele de ajutor trebuie să fie aprobate de Comisia Europenă ca orice altă schemă pe care am făcut-o până acum. O să vedem cum arată şi apoi ne vom uita la ea", a afirmat Florin Cîţu.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, duminică seară, că Guvernul va introduce forme de ajutor de stat pentru sectorul HoReCa şi pentru zona culturală privată.

"Zona HoReCa, într-adevăr, a fost foarte afectată. Dar şi pentru zona HoReCa, pe lângă măsurile pe care le-am adoptat, vom introduce o formă de ajutor de stat, care am văzut că este deja folosită în două ţări europene. Este o schemă în care compensezi pierderea prin compensarea a 20% din pierderea cifrei de afaceri pe 2020 raportat la 2019. Efectiv, se dau bani- 20% din pierderea pe cifra de afaceri", a declarat premierul.

Orban a explicat că acest ajutor se va face "mai degrabă prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care are şi turismul".

"Noi deja pregătim schema de ajutor de stat, pregătim actul normativ. Vom face solicitare către Comisia Europeană pentru că orice formă de ajutor de stat pe care o dai trebuie aprobată anterior de Comisia Europeană, pentru că, altfel, dacă le dai banii companiilor şi schema nu e aprobată de Comisia Eu­ropeană, companiile după aceea trebuie să dea banii înapoi", a explicat premierul.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. În 2008 Băsescu și Tăriceanu ne promiteau cu o profundă convingere că România nu va fi afectată de criza economică declanșată în SUA. Era an electoral, iar declarațiile erau făcute înainte de alegeri.

    După alegeri s-a ales praful de promisiunile lor, iar voievodul Băsescu și ai lui sfetnici (PDL-ul de atunci, PNL-ul de astăzi), sub porunca luminată a popularilor europeni ne-au băgat pe gât austeritatea.  

    Cîțu nu are nicio credibilitate în fața mea. Sunt curios cine l-ar mai putea crede. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

07 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9262
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0800
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4941
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6770
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.7720

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro