Relaţiile comerciale şi economice cu ţările nemembre UE, prioritare în strategia CCIB

A consemnat Adelina Toader
Ziarul BURSA #Companii /

Costică T. Mustaţă

Costică T. Mustaţă

Interviu cu dr. ing. Costică T. Mustaţă, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti - CCIB

Reporter: Cum aţi descrie relaţiile economice şi diplomatice dintre Româ­nia şi ţările non-UE ?

Costică T. Mustaţă: Doresc să încep prin a sublinia că România are o îndelungată experienţă în relaţiile comerciale şi economice cu ţările aflate în afara Uniunii Europene (UE), promovând şi până la aderarea la marea familie europeană, contacte cu ţări aflate pe toate continentele lumii, pe baza principiilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) a cărei membră a devenit în 1972, ale acordurilor de liber schimb multilaterale sau bilaterale încheiate, precum şi ale altor înţelegeri bilaterale. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe (MAE), România întreţine în prezent relaţii diplomatice cu 188 state dintre care 162 nu sunt membre ale UE.

Specialiştii, inclusiv cei de la Bruxelles, consideră că schimburile comerciale intracomunitare sunt impropriu numite operaţiuni de export-import, fiind livrări de mărfuri în cadrul unui spaţiu vamal unic, fără taxe vamale, statistica acestora bazându-se pe declaraţii statistice, cu un anumit nivel de aproximare şi nu pe declaraţii vamale de export-import.

Cu toate că politica externă a ţării noastre este deshisă cooperării cu toate statele, relaţiile externe cu o serie de ţări, inclusiv dintre cele non-UE, se bazeză pe parteneriate strategice şi relaţii speciale, cum ar fi acordurile încheiate cu: SUA, Azerbaidjan, Republica Populară Chineză, Republica Coreea, Georgia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Turcia, Republica Moldova şi India, aceste ţări fiind şi printre partenerii economici şi comerciali importanţi ai României. De menţionat că aceste acorduri au caracter politic, favorizează promovarea cooperării economice, dar din punct de vedere al politicii comerciale, fiecare stat membru al UE (SM-UE) este obligat să respecte politica comercială comunitară. Astfel, România participă activ la definitivarea politicii comerciale comune, benficiind de prevederile multitudinii de acorduri comerciale încheiate de UE cu ţări sau grupuri de state, unele de generaţie nouă, cum sunt cele semnate relativ recent cu Canada, Japonia, Singapore şi Vietnam.

Reporter: Cât de dependentă este ţara noastră de UE în sectorul comercial ?

Costică T. Mustaţă: Comerţul intracomunitar reprezintă partea cea mai importantă a schimburilor comerciale ale ţării noastre cu statele lumii. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în perioada 2016- 2019, peste 75% din produsele ieşite din teritoriul ţării au avut ca destinaţie SM-UE, cu un vârf în 2018 de 76,8%. Peste o treime din livrările în afara graniţei, în 2019, au avut ca destinaţie doar două ţări: Germania (22,4%) şi Italia (11,3%), urmate de Franţa (6,9%) şi Ungaria (4,8%). Odată cu ieşirea Marii Britanii din UE, această pondere coboară sub 75%, dar rămâne una dintre cele mai ridicate între SM. Astfel, la finele anului 2019, România deţinea locul 6 între SM din punct de vedere al dependenţei de piaţa UE, după Slovacia, Luxemburg, Cehia, Ungaria şi Polonia, iar în primele 8 luni din acest an a devansat şi Polonia în acest top. Cele mai puţin dependente ţări de livrările pe piaţa UE sunt: Irlanda, Cipru, Italia, Franţa şi Malta. Trebuie precizat că nu toate produsele livrate din ţara noastră în SM-UE sunt destinate pieţei comunitare, o parte dintre acestea fiind reexportate în spaţiul non-UE, furnizorii români preferând evitarea unor riscuri comerciale, cu repercusiuni asupra profitului operaţiunii. Şi la intrările de mărfuri în România, majoritatea de peste 70% o constituie produsele din SM-UE, topul fiind condus de Germania (20,2%), urmată de Italia (9,1%), Ungaria (7%), Polonia (6%).

Reporter: Cum au evoluat relaţiile comerciale ale ţării noastre cu ţările non-UE în ultimii ani ?

Costică T. Mustaţă: În perioada 2012 - 2019, volumul total al schimburilor comerciale cu statele non-UE (export şi import) a înregistrat o majorare de la 27,8 miliarde euro (13,4 miliarde euro export şi 14,4 miliarde euro import) la 38,1 miliarde euro (16,2 miliarde euro export şi 21,9 miliarde euro import), respectiv cu 37%, din care exportul cu 20,9%, iar importul cu 52,1%. În aceeaşi perioadă schimburile comerciale cu SM-UE s-au majorat cu 55,6%, din care exportul cu 62,8 %, iar importul cu 59,8%. În anul 2020, datele statistice disponibile pentru primele 8 luni reflectă afectarea acestora de pandemia de COVID-19.

Reporter: În ce măsură a fost afectată colaborarea cu ţările aflate în afara UE de pandemia de coronavirus ?

Costică T. Mustaţă: Aflate pe o pantă ascendentă în ultimii ani, schimburile comerciale ale României au fost serios afectate de pandemia de coronavirus în anul 2020. Conform datelor INS disponibile, în primele 8 luni ale anului curent, livrările de mărfuri în afara teritoriului României au fost cu 15,3% sub nivelul perioadei similare din 2019, iar valoarea produsele intrate în ţară s-a diminuat cu 11,2 %. Datele publicate de Eurostat pentru perioada 01.01-31.08.2020 arată că exporturile româneşti în statele non-UE s-au diminuat cu 16%, iar importurile cu 14%, situând ţara noastră în prima parte a topului SM a căror schimburi comerciale au fost afectate de pandemie. În general se poate afirma că în majoritatea lor, programele de participări la târguri şi expoziţii internaţionale, de misiuni economice şi runde de negocieri comerciale au fost anulate, amâ­nate sau realizate online, cu importante prejudicii aduse încheierii de noi afaceri şi contracte pentru livrări reciproce. Reducerea activităţii economice, închiderea unor capacităţi de producţie, anularea sau diminuarea zborurilor comerciale în întreaga lume în contextul extinderii pandemiei au avut un impact negativ asupra schimburilor comerciale internaţionale, inclusiv pentru ţara noastră

Pe zone geografice situaţia se prezintă diferenţiat. Cele mai mari reduceri, peste media generală, s-au înregis­trat la livrările pe continentul american: Canada (-36,4%), SUA, ţara cea mai afectată de pandemie (-21,9%), Brazilia (-36,7%), Argentina (-59,3% ), Mexic (-41,1%). În relaţiile cu statele africane, reducerea la export a fost de 37,5%, iar pe unele pieţe importante chiar mai mare cum ar fi cazul Algeriei (-69,6%) şi Africii de Sud (-51,8%). Şi pe primele două pieţe de desfacere a produselor româneşti de pe acest continent, Maroc (-26,2%) şi Tunisia (-7%) reducerile au fost însemnate. În ce priveşte Orientul Mijlociu, media reducerii exportului a fost de 9,1%, dar cu variaţii de la o ţară la alta. Astfel, pe cea mai importantă piaţă pentru exportul nostru, Egiptul, s-a înregistrat o reducere cu 30,8%, în timp ce a doua piaţă a devenit Arabia Saudită, datorită unei majorări cu 79,7% faţă de primele 8 luni din 2019. A treia piaţă ca volum, în perioada analizată, a fost Israelul, reducerea fiind doar cu 1,6%, urmată de Iordania (+19,3%), Emiratele Arabe Unite (-2,8%), Liban (-38,1%). Exportul în Iran a continuat să scadă (-55,1%), dar în afara pandemiei, acesta este influenţat şi de embargoul impus de SUA.

În Europa necomunitară şi Asia Centrală, exporturile au fost influenţate negativ de pandemie, înregistrându-se reduceri la livrările către pieţe importante cum ar fi: Marea Britanie (-31%), Federaţia Rusă (-28,3%), Republica Moldova (-17,3%), Serbia (-29,4%), Turcia (-8,4%), dar şi creşteri în Norvegia (+38,5%) şi Elveţia (+11,1%). O situaţie interesantă s-a înregistrat la exporturile către ţările Asiei, prima zonă afectată de pandemie încă din ultima parte a anului anterior. În ansamblu, exporturile României către ţările din această zonă în primele 8 luni ale anului curent au înregistrat o majorare cu 16,6%, urmare creşterii livrărilor pe principalele patru pieţe de destinaţie a mărfurilor româneşti: China (+5,5%), Japonia (+68,4%), Republica Coreea (+3,2%) şi Filipine (de 3,7 ori). O scădere importantă s-a înregistrat la exportul în India (-42,5%), care a coborât pe locul cinci în topul tărilor asiatice beneficiare de produse din ţara noastră.

Reporter: Ce oportunităţi există pentru ţara noastră prin colaborarea cu ţările din afara UE ?

Costică T. Mustaţă: Statele nemembre ale UE oferă o paletă largă de oportunităţi de colaborare atât din punct de vedere al schimburilor comerciale, cât şi al cooperării economice. Aş alege pe cele care mi se par cele mai semnificative. Merită să încep cu recentele înţelegeri realizate cu partenerul strategic SUA, în domenii de o deosebită importanţă cum ar fi energia, prin realizarea cu sprijin tehnic şi financiar a reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, la exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, precum şi în domeniul infrastructurii prin sprijinirea realizării legăturii între porturile europene Constanţa şi Gdansk prin autostradă şi linie feroviară de viteză.

În al doilea rând, m-aş referi la poziţia strategică a României, la extrema de est a UE, având cel mai mare port de la Marea Neagră - Constanţa, ceea ce poate oferi, în special ţărilor din est şi sud-est o poartă de intrare în Uniunea Europeană.

Nu mai puţin importantă este poziţia favorabilă a ţării noastre pentru investiţii ale unor state nememebre UE, produsele realizate devenind comunitare cu liberă circulaţie în celelalte 26 state europene. În acest context, se poa­te avea în vedere şi reamplasarea unor investiţii funcţionale din China în alte state, România putând fi eligibilă datorită condiţiilor oferite şi mediului de afaceri favorabil. România a participat la realizarea unor obiective industriale complexe în construcţii de maşini, chimie, petrochimie, metalurgie, energie etc. în unele state din Asia, Africa, Orient. Majoritatea acestor obiective necesită modernizări, ţara noastră având capacitatea tehnică şi economică să se implice în astfel de proiecte. Nu în ultimul rând, m-aş referi la relaţiile speciale cu Republica Moldova, bazate pe istoria şi limba comună, care pot oferi oportunităţi de cooperare în toate domeniile economice, inclusiv în sprijinirea parcursului spre UE al statului vecin.

Reporter: La cât se ridică valoarea schimburilor comerciale dintre ţara noastră şi ţările non-UE ?

Costică T. Mustaţă: Anul de vârf al schimburilor comerciale cu statele non-UE a fost 2019, atât la totalul aces­tora (38,1 miliarde dolari), cât şi la cele două componente: export (16,2 miliarde euro) precum şi import (21,9 miliarde euro). Comerţul cu statele non-UE a reprezentat 24,5% din totalul schimburilor comerciale ale Ro­mâniei, din care exportul 23,5%, iar importul 25,4%. În perioada 1.01 - 31.08.2020, schimburile comerciale ale României cu statele non-UE s-au cifrat la 24 miliarde euro (26,9% din total) din care 10,5 miliarde euro export (27% din total) şi 13,5 miliarde euro import (26,8%). Volumul schimburilor comerciale cu statele non-UE în acest an sunt influenţate de evoluţia pandemiei COVID-19 pe plan internaţional, iar ponderea în comerţul total al ţării noastre de adăugarea Marii Britanii la această categorie de ţări, urmare Brexit.

Reporter: Care sunt principalele ţări cu care colaborăm în afara UE ?

Costică T. Mustaţă: Din punct de vedere al schimburilor comerciale, topul primelor 10 destinaţii ale mărfurilor româneşti exportate în statele non-UE cu indicarea: volumului în 2019, în miliarde euro, a locului în clasamentul tărilor de destinaţie, inclusiv cele comunitare, precum şi a ponderii în exportul total, în procente (%): Marea Britanie 2,6/5/3,7; Turcia 2,2/8/3,2; SUA 1,3/14/1,9; R. Moldova 1,2/15/1,8; Federaţia Rusă 1,0/17/1,5; Serbia 0,9/18/1,3; R.P.Chineză 0,8/20/1,1; Egipt 0,7/21/1,0; Ucraina 0,6/22/0,9 şi Maroc 0,6/23/0,9.

Clasamentul primelor 10 ţări de origine, dintre statele non-UE, ale căror mărfuri au fost importate în 2019 cu indicarea: volumului în miliarde euro, a locului în clasamentul tărilor de origine, inclusiv cele comunitare, precum şi a ponderii în importul total, în procente (%) se prezintă astfel: R.P. Chineză 4,5/5/5,3; Turcia 3,8/7/4,5; Federaţia Rusă 3,1/9/3,6; Kazakhstan 1,7/16/1,9; Marea Britanie 1,6/17/1,9; Ucraina 0,9/19/1,1; Serbia 0,8/20/0,9; SUA 0,8/21/0,9; R. Moldova 0,7/22/0,8 şi Elveţia 0,7/24/0,8.

În planul investiţiilor străine din ţara noastră, primele 10 ţări non-UE aflate în topul ţărilor de rezidenţă a investitorilor în societăţi cu participare străină la capitalul social la 30.09.2020, conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), cu precizarea locului în clasamentul care includ şi SM-UE, indicarea numărului de societăţi, valoarea capitalului subscris în milioane USD şi ponderea în totalul investiţiilor străine, se prezintă astfel: Elveţia 11/3.169/1.709/2,8; Marea Britanie 12/6.059/1.471/2,3; SUA 14/7.965/ 1.202/1,8; Turcia 16/16.089/777/1,2; R. P. Chineză 19/12.961/407/0,6; Japonia 20/387/383/0,6; R. Coreea 24/268/292/159/0,5; Liban 27/4.284/ 159/0,2; Canada 28/2.106/ 146/0,2 şi Norvegia 29/418/131/0,2.

Reporter: Care sunt ariile esenţiale ale colaborării dintre România şi ţările non-UE ?

Costică T. Mustaţă: În opinia noas­tră, promovarea schimburilor comerciale, în primul rând a exportului, firmelor româneşti, desigur cu prioritate a celor membre ale Camerei bucureştene, cu parteneri din ţările non-UE reprezintă un obiectiv important al Strategiei de relaţii internaţionale a CCIB. Promovarea exportului românesc în afara UE este esenţială pentru ţara noastră, care ocupă doar locul 15 între cele 27 SM după volumul realizat în 2019.

Firmele româneşti pot beneficia de sprijin financiar pentru promovarea produselor şi serviciilor prin Programul anual de promovare a exportului (participare la târguri şi expoziţii internaţionale sub pavilion naţional sau misiuni economice) sau prin Programul de internaţionalizare, ambele gestionate de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, dar convenite în cadrul Consiliului de Export al României, la lucrările căruia CCIB participă ca invitat permanent. Promovarea exporturilor din SM-UE în terţe ţări este susţinută prin diverse programe iniţiate şi gestionate de instituţia europeană de la Bruxelles, care includ sprijin financiar, de infrastructură, inclusiv de pregătire a participării la evenimente. Cele mai cunoscute sunt cele destinate promovării exporturilor către China, Japonia, Republica Coreea şi către statele din Asia de Sud-Est, programe prezentate de CCIB în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Export. CCIB a încheiat peste 100 de acorduri de colaborare cu instituţii similare din întreaga lume, în principal din state din afara UE, făra a neglija relaţiile cu partenerii din UE, în special din ţările Europei Centrale şi de Est. Cele mai multe acorduri în vigoare sunt semnate cu camere de comerţ şi industrie din diferite regiuni din: China, Maroc, Tunisia, dar avem acorduri încheiate şi cu instituţii camerale sau de promovare din Balcani, Orientul Mijlociu, CSI, Asia Centrală etc. Aces­tea oferă oportunitatea promovării intereselor firmelor noastre pe pieţele res­pective, asigurării de asistenţă în caz de necesitate.

O a doua arie de colaborare, amintită şi mai sus, o constitue atragerea de investitori din ţările non-UE, care prin producţia realizată pe teritoriul ţării noastre pot obţine produse "made in UE" cu liberă circulaţie în toate SM, în statele aparţinând Spaţiului Economic Europenan (SEE), precum şi în ţările care au acorduri de liber schimb cu UE. Totodată, investiţiile respective contribuie la dezvoltarea economică a ţării noastre, atragerea de resurse financiare şi tehnologii noi, calificarea forţei de muncă în domeniile respective.

O a treia direcţie, poate mai puţin utilizată în prezent dar cu mari perspective, o constitue participarea firmelor sau companiilor din ţara noastră la programele de de dezvoltare a unor state non-UE, inclusiv prin realizarea de investiţii româneşti în acestea. Un domeniu relativ nou al colaborării cu ţările nemembre UE, îl constituie atragerea de forţă de muncă calificată pentru acoperirea necesarului firmelor româneşti. Astfel, în economia românească a apărut forţă de muncă din Republica Moldova, din Vietnam, în special în construcţii, din India în diferite domenii, cum ar fi construcţia de maşini. Există oferte de forţă de muncă din: Nepal, Pakistan, Bangladesh, în general din ţări pentru care nivelul de de salarizare din ţara noastră, deşi mai redus comparativ cu alte SM-UE, este atractiv.

Reporter: Care sunt principalele sectoare din ţara noastră care atrag investiţii din afara UE?

Costică T. Mustaţă: România oferă oportunităţi de investiţii în România în majoritatea ramurilor economice, investitorii străini, atât la nivelul firmelor şi companiilor, cât şi al Fondurilor de investiţii, inclusiv din statele non-UE fiind atraşi de posibilitatea obţinerii unor randamente ridicate a sumelor investite. Relativ recentul aprobat Plan Naţional de Investiţii şi Relansare Economică conţine proiectele majore de investiţii în infrastructura de transport, energie, sănătate, educaţie, dezvoltare locală, agricultură, mediu şi sport. În toate aceste domenii pot participa investitori din statele non-UE, în principal din cele mai dezvoltate cum ar fi SUA, Japonia, Republica Coreea, Canada, Norvegia, Elveţia. China este un potenţial inves­titor şi chiar dacă nu a obţinut prea mult succes prin participarea la diferite licitaţii organizate în ţara noastră, achiziţionează active, inclusiv din România prin cumpărarea unor companii internaţionale cum a fost cazul Gigantului chinez WH Group care preluând compania americana Smith­field Foods, a devenit acţionarul principal al activelor din România (Combinatul agricol Timişoara, fost Comtim). India este prezentă ca investitor în România în metalurgie (actualul propietar al Combinatului de la Galaţi fiind Liberty Steel Group), in industria farmaceutică (Terapia Cluj Napoca a grupului Sun) şi în domeniul IT. Pachetul majoritar de acţiuni al companiei Agricost, care administrează Insula Mare a Brăilei, a fost achiziţionat de compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite. Terenul nu este parte a tranzacţiei (fiind proprietatea statului), dar va fi folosit în continuare, în arendă, de firma cumpăratoare.

Recent, s-a anunţat că un consorţiu condus de către Macquarie European Infrastructure Fund 6 (MEIF6), din Australia a achiziţionat portofoliul de active CEZ din România, finalizarea tranzacţiei depinzând de primirea aprobărilor din partea autorităţilor româneşti. Iată doar câteva exemple care demonstrează interesul companiilor şi firmelor din ţări din afara UE de a investi în România.

Reporter: Cum văd ţările din afara UE mediul de afaceri şi oportunităţile de investiţii din ţara noastră ?

Costică T. Mustaţă: Atât mediul de afaceri, cât şi oportunităţile de afaceri din România sunt, în general, atractive pentru investitorii străini din afara UE. Cred că punctele apreciate de potenţialii investitori sunt: uşurinţa cu care se poate începe o afacere în România, suma foarte mică care se solicită pentru capitalul social (200 lei) la înfiinţarea unei firme, un sistem competitiv de taxe şi impozite, un nivel printre cele mai reduse din UE al impozitului pe profit şi venituri, scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit, schemă generoasă de ajutor de stat, forţă de muncă calificată cunoscătoare de limbi străine la un cost avantajos (al treilea cel mai redus nivel in UE). Eficienţa investiţiilor în România este pozitiv influenţată de preţurile gazului natural şi energiei electice folosite în economie (al patrulea şi respectiv al şaselea cele mai reduse din SM-UE), precum şi de existenţa unei reţele de internet printre cele mai rapide din lume. Existenţa unei reţele de 84 parcuri inustriale, proprietate de stat sau privată, bine amplasate în toate regiunile ţării, oferă potenţialilor investitori locaţii potrivite cu acces la utilităţile necesare (apă, canalizare, energie electrică, gaze naturale). Desigur, nu putem să meţionăm numai punctele "pro" fără a sublinia şi dificultăţile semnalate de investitori. În acest sens, aş menţiona lipsa unei infrastructuri de autostrăzi şi drumuri rapide care să permită o mobilitate mai mare transportului produselor pe teritoriul ţării şi până la reţeaua europeană. Nici reţeaua feroviară nu asigură o viteză care să satisfacă necesităţile investitorilor atât în faza aprovizionării, cât şi a livrării mărfurilor la intern sau la export.

Reporter: Vă mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie