"Slaba gestionare a investiţiilor, exacerbată de succesiunea ciclurilor politice scurte"

Alina Vasiescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

"Slaba gestionare a investiţiilor, exacerbată de succesiunea ciclurilor politice scurte"

Domnul Flavio Schiavo Campo îşi încheie mandatul de şase ani ca reprezentant rezident al Băncii Europene de Investiţii (BEI) în România, prilej cu care a avut amabilitatea să ne acorde un interviu.

Domnia sa a venit în România în anul 1994, când a fost numit bancher principal al BEI, responsabil cu operaţiunile din Europa Centrală şi de Est, o misiune pe care a îndeplinit-o până în anul 2000.

(Interviu cu Flavio Schiavo Campo, reprezentant rezident al Băncii Europene de Investiţii în România)

Reporter: Cum a evoluat, pe perioada mandatului dumneavoastră, activitatea de finanţare a BEI în ţara noastră?

Flavio Schiavo Campo: Relaţia cu toţi omologii români a fost în mod constant foarte bună. Colaborăm foarte bine cu toate autorităţile centrale şi locale, cu numeroase întreprinderi de stat şi private mari, precum şi cu societăţi de dimensiuni mai mici. La această din urmă categorie de clienţi ajungem printr-o reţea de instituţii financiare interne intermediare. BEI este Banca Uniunii Europene, aparţine statelor membre ale UE şi urmăreşte obiectivele europene, în special modernizarea infrastructurii în toate sectoarele economiei (transport, comunicaţii, sănătate, educaţie, energie, societate informaţională); protecţia mediului şi abordarea schimbărilor climatice; crearea de locuri de muncă; inovarea şi cercetarea/dezvoltarea; sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii. Nu avem obiective imperative privind volumele de împrumuturi pe care le acordăm sau cotele de piaţă. Mandatul nostru este să fim de ajutor şi să însoţim România acolo unde îi este locul, în rândul societăţilor şi economiilor din UE care respectă şi realizează în mod consecvent deziderate.

Activitatea per ansamblu a crescut în ultimii ani, atât în privinţa contractelor de finanţare semnate pentru împrumuturi directe acordate de BEI proiectelor de investiţii, cât şi a finanţării şi facilităţilor de garantare în favoarea intermediarilor financiari pentru sprijinirea sectorului IMM-urilor. Numai anul trecut am înregistrat finanţări noi în valoare de 1,9 miliarde de euro. Am creditat economia româ­nească cu aproape 15 miliarde de euro din 1993, când ne-am lansat operaţiunile locale.

Mixul nostru de afaceri s-a schimbat în timp. În sectorul public nu am mai finanţat de câţiva ani investiţii individuale mari, în principal din cauza lipsei proiectelor bine pregătite.

De fapt, nu există un deficit de finanţare pentru investiţiile publice mari din moment ce acestea sunt incluse în programele operaţionale ale UE şi beneficiază de finanţare nerambursabilă din partea UE, ceea ce este în mod evident mai convenabil pentru o ţară decât să se îndatoreze la BEI. În acest context, BEI a trecut de la finanţarea directă a unor investiţii publice individuale mari la sprijinirea Minis­terului Finanţelor Publice cu linii de credite care susţin obligaţia financiară a României (aşa-numita contribuţie naţională) în cadrul programelor operaţionale ale UE (Transport, Mediu, Energie, Competitivitate, Capital Uman, Dezvoltare Rurală).

Finanţarea totală acordată Ministerului Finanţelor din România, în valoa­re de peste 2,1 miliarde de euro, a fost pusă în aplicare în ultimii ani.

În ceea ce priveşte operaţiunile noas­tre pentru sectorul corporativ, începând cu anul 2015, BEI a intensificat în mod substanţial colaborarea cu un spectru mai larg de companii româ­neşti, atât publice, cât şi private. Anterior, ne-am concentrat în principal pe întreprinderile de stat din domeniul energiei şi transporturilor şi asupra celor mai mari companii internaţionale private din România. Începând cu anul 2015, am efectuat o analiză de marketing fără precedent pentru identificarea companiilor relativ mai mici care ar putea beneficia de oferta noastră îmbunătăţită de instrumente financiare în cadrul Planului de investiţii pentru Europa, aşa-numitul Plan Juncker.

În România, planul Juncker a avut un început lent, dar include investiţii semnificative şi diversificate la Transgaz, Regina Maria, Green Group şi Agricover. Aşteptăm noi clienţi care să ni se alăture anul acesta.

Reporter: Care sunt domeniile cu cele mai mari proiecte finanţate, de unde vine cea mai mare cerere?

Flavio Schiavo Campo: După volume, cea mai mare cerere încă vine din investiţiile în infrastructură, în toate sectoarele economiei. Aceste inves­tiţii aveau prevăzute niveluri ridicate de împrumuturi de la BEI, dar plăţile din economie sunt relativ scăzute, din cauza problemei endemice din Româ­nia: capacitatea slabă de implementare a investiţiilor din partea sectorului public.

După cum am menţionat deja, a cres­cut puternic cererea din partea întreprinderilor: în acest sector, investiţiile sunt executate cu succes, de obicei la timp şi conform bugetului, iar împrumuturile BEI sunt plătite destul de uşor. Tindem să avem în vedere prioritar domeniile în care potenţialul de creştere, inovare şi ocupare a forţei de muncă este cel mai mare, dar şi inves­tiţii mai mici care au legătură cu schimbările climatice şi economia circulară.

Reporter: Care sunt cerinţele pentru depunerea unui dosar de finanţare la BEI?

Flavio Schiavo Campo: BEI finanţează investiţii productive în toate sectoarele economiei, cu numai câteva excepţii. Un proiect trebuie să corespundă din toate punctele de vedere (tehnic, comercial, juridic), dar apreciem în principal profitabilitatea sa pentru societate ca întreg şi pentru promotorul său. Al doilea criteriu foarte important este potenţialul proiectelor în combaterea efectelor schimbărilor climatice. Mai urmărim contribuţiile proiectului la creşterea economică, ocuparea forţei de muncă, inovarea, dezvoltarea regională, infrastructura transeuropeană, transportul interconectat şi infrastructura energetică.

Reporter: Care consideraţi că este sectorul din România cu cea mai mare nevoie de finanţare?

Flavio Schiavo Campo: Finanţarea nu este de obicei o problemă. Planificarea adecvată a investiţiilor, pregătirea şi execuţia sunt obstacolele reale. Există o nevoie urgentă de a aduce pe piaţă proiecte bine pregătite în sectoare precum Sănătatea, Educaţia, Infrastructura Urbană mică şi Transporturile. Am pus pe ultimul loc pe listă transportul nu pentru că este cel mai puţin important sau pentru că ar avea cea mai mică nevoie de bani, ci pentru că, în opinia mea, se pune prea mult accent pe autostrăzi.

Desigur, România trebuie să recupereze şi să acopere deficitul major de infrastructură de transport faţă de cele mai avansate ţări din UE, însă calitatea vieţii cetăţenilor depinde mult mai mult de servicii mai bune de asistenţă medicală şi educaţie, res­pectiv de infrastructură urbană, decât de o axă rutieră majoră pe care să se deplaseze în ţară.

Având în vedere resursele bugetare limitate disponibile pentru numeroasele nevoi de investiţii din România, eu personal cred că ar trebui acordată mai multă atenţie sănătăţii, educaţiei şi infrastructurii urbane, care sunt sectoare fundamentale pentru măsurarea bunăstării şi a calităţii vieţii cetăţenilor, şi sunt relativ neglijate în planificarea investiţiilor şi a alocărilor bugetare. În concluzie, cred că nevoia de finanţare în România este mai acută în aceste trei domenii.

Aş mai aminti problema tragică a copiilor străzii, care a devenit o "marcă" ce afectează imaginea societăţii româneşti în exterior. Româ­nia pur şi simplu nu este capabilă sau dispusă să protejeze sănătatea, siguranţa şi educaţia miilor de copii care trăiesc în canale în Bucureşti şi în alte oraşe mari. Daunele reputaţionale cauzate ţării de această situaţie dramatică sunt imense şi complet ignorate de români. Trebuie să lansaţi de urgenţă un program pe termen lung destinat recuperării tinerilor fără adăpost, asigurându-le reabilitarea sănătăţii pentru început, apoi să fie adăpostiţi, educaţi şi integraţi treptat în societate. Costul unui astfel de program este neglijabil raportat la câştigul social imens. Aces­tei probleme i-aş da, din bugetul naţional, o alocare anuală generoasă în următorul deceniu.

Reporter: De ce nu atrage Româ­nia finanţare pe termen lung de la BEI pentru mari proiecte de infrastructură?

Flavio Schiavo Campo: Lipsa investiţiilor este cauzată, în principal, de rezultatele slabe obţinute în toate etapele procesului de pregătire a proiectelor. Unele măsuri de remediere rapidă ar putea îmbunătăţi situaţia semnificativ, în special prin stabilirea unor cerinţe minime obligatorii pentru lansarea ofertelor şi semnarea contractelor de lucrări.

Personalul operaţional din adminis­traţia publică cunoaşte foarte bine ce trebuie făcut pentru îmbunătăţirea procesului de pregătire a proiectelor. Nu este necesar să intrăm în detalii, vreau doar să subliniez că ar trebui să fie categoric interzis promotorilor de investiţii publice să lanseze oferte şi să semneze contracte pentru lucrări proiectate slab, înainte de eliberarea autorizaţiilor de mediu şi de construcţie, şi înainte de finalizarea acordurilor de expropriere. Este evident de ce aceste cerinţe, dacă nu sunt îndeplinite, devin surse de întârzieri majore, ba chiar "omoară" proiectul în etapa de implementare.

Totodată, există cerinţe specifice sectorului. În domeniul sănătăţii, de exemplu, introducerea unui personal profesionist nemedical în managementul spitalelor este o reformă crucială care trebuie efectuată. Această reformă trebuie însoţită de măsuri menite să elimine toate plăţile neoficiale de la pacienţi către personalul medical şi paramedical. Salariile personalului medical necesită o revizuire la scară largă şi aliniate la nivelurile/standardele comparabile din UE.

Planuri de acţiune pot fi concepute pentru toate sectoarele economice, deoarece majoritatea problemelor sunt macroscopice, iar soluţiile de bun simţ sunt evidente. Sunt necesare măsuri pentru modernizarea agriculturii româneşti, de exemplu cele legate de proprietatea asupra terenurilor, evaluările hidrologice, îmbunătăţirea cadrelor contractuale între producătorii de apă, distribuitori şi utilizatori etc.). Cetăţenii cunosc, de asemenea, destul de precis ce ar fi necesar pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional al ţării, deoarece ei sunt primii care plătesc taxele pentru şcolile cu performanţe scăzute. Învăţământul din România are o organizare precară, infrastructura şcolară este învechită, iar abandonul şcolar creşte.

Reporter: Cum a fost colaborarea dumneavoastră cu autorităţile din România? Credeţi că acestea abordează în mod corespunzător problemele legate de finanţare?

Flavio Schiavo Campo: Relaţia noastră cu toate autorităţile din România şi cu organizaţiile societăţii civile este, în general, excelentă. Suntem o instituţie orientată politic, un instrument al politicii europene, dar rămânem tehnici în abordarea şi modalităţile de funcţionare şi suntem ferm hotărâţi să ne menţinem judecata tehnică independentă în relaţiile noastre cu autorităţile şi clienţii. Mandatul nostru este să sprijinim investiţiile productive. Dacă astfel de investiţii productive se potrivesc şi unor interese politice deosebite, este bine, de asemenea, dar acest lucru nu este cu siguranţă un criteriu atunci când este luată o decizie privind un proiect. Avem multe exemple, în toate ţările, în care autorităţile ne-au îndreptat către proiecte pe care am decis să nu le sprijinim.

Pornind de la întrebarea dumneavoastră specifică, cred că ar trebui să facem distincţie între nivelul macroeconomic şi investiţiile publice şi politicile industriale.

Pentru cel dintâi, avem o implicare redusă, oferind doar sfaturi atunci când ne sunt cerute, în special cu referire la priorităţile cheltuielilor de capital în timpul alcătuirii şi rectificării bugetului.

În privinţa investiţiilor şi a politicilor industriale, avem un rol mai proactiv, întrucât know-how-ul nostru specific în domeniu este substanţial şi de interes pentru autorităţile române.

Oferim consiliere cu privire la pregătirea şi implementarea investiţiilor publice, în special a celor susţinute de fondurile UE, dar putem oferi sprijin şi în ceea ce priveşte procesele adminis­trative necesare pentru punerea în aplicare a unui cadru de bune practici. Lucrăm cu numeroase instituţii şi autorităţi din UE şi din întreaga lume şi putem difuza cunoştinţele noastre.

În România am fost prezenţi la dis­cuţii şi ateliere de lucru privind achiziţiile publice, vehiculele şi fondurile de investiţii, mecanismele sofisticate de finanţare structurată, inclusiv parteneriatele public-private, dar şi programele de reformă pentru anumite sectoare ale economiei, cum ar fi Transport, Sănătate, Educaţie, Mediu, Inovare etc.

Per ansamblu, autorităţile române sunt receptive la sfaturile noastre, dar lipseşte stăruinţa şi angajamentul de a urma aceste sfaturi. Ciclurile politice sunt mult mai scurte decât timpul necesar pentru definirea şi executarea planurilor de reformă şi niciun guvern nu este dispus să încea­pă un proces de reformă dacă nu este sigur că va beneficia de rezultatele acestuia. Să începi construcţia unei infrastructuri publice de mari dimensiuni, pe care altcineva să o inaugureze şi să aibă beneficii din asta reprezintă un obstacol major în calea modernizării sectorului public româ­nesc.

Reporter: Ce sfătuiţi autorităţile din România să facă pentru îmbunătăţirea mediului investiţional?

Flavio Schiavo Campo: Există o nevoie clară de organisme instituţionale profesionale mandatate să se ocupe de construirea capacităţii administrative în toate etapele procesului investiţional.

În primul rând, serviciul public trebuie transformat, consolidat în mod substanţial. Un lider poate fi inteligent şi iluminat, dar va obţine foarte puţin dacă nu are un serviciu public suficient de eficient.

Echipele de management specializate trebuie să fie instalate în "ganglionii" esenţiali ai administraţiilor centrale şi locale, asigurând, de-a lungul timpului, o coordonare eficientă între ministere şi o acţiune guvernamentală consecventă prin intermediul serviciului public.

Aceste echipe trebuie să fie specializate, bine plătite, şi alcătuite din funcţionarii publici cu cele mai bune performanţe sau din personal nou recrutat acolo unde sunt necesare competenţe specifice. Funcţionarii publici trebuie, de asemenea, să fie mai bine protejaţi, aşa cum sunt în cele mai bune birocraţii din întreaga lume, unde funcţionarii care acţionează cu bună-credinţă şi în interesul public pot să efectueze, să decidă şi să semneze fără teamă de răspundere personală şi de sancţiuni financiare.

O altă prioritate este, în opinia mea, consolidarea instituţiilor. Este nevoie de instituţii publice care să permită continuitatea procesului de pregătire a investiţiilor, care este acum supus unor situaţii frecvente de oprire din cauza instabilităţii politice.

Astfel de instituţii ar fi utile pentru reducerea dependenţei de finanţele publice şi, prin gestionarea profesională independentă, ar asigura eficienţa activelor publice şi a cheltuielilor de capital. Vehiculele de investiţii eficiente care să se ocupe de consolidarea bazei de capital a ţării vor permite României şi industriilor sale să concureze mai eficient pe pieţele internaţionale, cu beneficii evidente în ceea ce priveşte performanţa economică naţională şi ocuparea forţei de muncă.

Pe partea de investiţii, este clar că procesele de planificare şi implementare utilizate în prezent de administraţia publică din România sunt atât ineficace, cât şi ineficiente. Măsurăm în fiecare zi cât de greu este în România să planifici, să proiectezi, să licitezi şi să execuţi lucrări publice la timp şi conform bugetului. Este evident că nu asistăm la o lipsă de competenţă tehnică care să restrângă investiţiile publice, deoarece în această ţară există o mulţime de competenţe tehnice, ci la o capacitate slabă în gestionarea investiţiilor. Această slăbiciune este exacerbată de succesiunea ciclurilor politice scurte, care împinge liderii politici să exercite presiuni, la rândul lor, asupra managerilor publici în vederea accelerării tuturor fazelor ciclului unui proiect (planificare, proiectare, respectarea normelor de mediu, aprobări, contractare, punere în aplicare, inaugurare prematură a lucrărilor). Acest lucru are ca rezultat investiţii cu probleme substanţiale şi întârzieri de la concepere până la finalizare.

Reporter: De ce absorbţia fondurilor europene este o problemă în România?

Flavio Schiavo Campo: Doar investiţiile bine pregătite şi contractate "se vor întâmpla" şi, în consecinţă, vor genera plăţi. Un proiect insuficient pregătit, cu un design şi o fezabilitate tehnică scăzută, cu aprobarea de mediu sau alte avize administrative aflate încă în desfăşurare, nu va "consuma" finanţare, fie că este vorba de subvenţii de la UE, fie de credite de la BEI sau împrumuturi bancare comerciale. Acesta este motivul fundamental pentru care absorbţia fondurilor UE este atât de problematică în România.

Beneficiarii responsabili cu cheltuirea/absorbţia fondurilor UE au oferit în general proiecte slabe autorităţilor de management din cadrul programului UE.

Dacă aceşti beneficiari nu pregătesc investiţii de bună calitate, fondurile UE alocate proiectelor lor nu vor fi pur şi simplu utilizate şi în cele din urmă vor fi anulate. Problema absorbţiei este, aşadar, preponderent o problemă de competenţă şi capacitate în planificarea şi execuţia investiţiilor din partea administraţiilor şi companiilor de stat din România. Soluţia este simplă: numirea unor manageri cu competenţe deosebite, cu realizări notorii în restructurări corporative şi care se bucură de toate marjele de manevră necesare pentru a-şi continua activitatea profesională, cu o minimă interferenţă externă. Sectorul public trebuie să fie orientat politic, acest lucru este evident, însă interferenţa excesivă în întreprinderile şi utilităţile publice nu le va permite pur şi simplu acestora să servească interesul public.

Reporter: Cu ce companii importante aţi derulat proiecte majore în ţara noastră?

Flavio Schiavo Campo: Datorită naturii şi organizării noastre, cu resurse relativ limitate, avem tendinţa să ne uităm la tranzacţiile mai mari care necesită o sumă substanţială de finanţare şi instrumente de finanţare specializate.

De obicei, oamenii ignoră faptul că, în ceea ce priveşte activitatea anuală, BEI este de aproximativ trei ori mai mare decât Banca Mondială şi de zece ori mai mare decât BERD, dar cu o organizaţie mult mai mică decât a celorlalte instituţii financiare internaţionale. Prin urmare, trebuie să acordăm prioritate unor investiţii mai mari, promovate atât de interese publice, cât şi private. În acelaşi timp, avem încă grijă de companiile mai mici - de la medii până la microîntreprinderi - prin intermediarii financiari (în special băncile comerciale şi companiile de leasing), care au o cunoaştere mai bună şi mai largă a pieţei româneşti. Cei mai mari clienţi sunt întreprinderile de stat, corporaţiile din România, precum şi unele dintre marile companii internaţionale. Am finanţat sectoarele de energie şi transport (Transelectrica, Electrica, Romgaz, Tarom, Romatsa, Metrorex, Portul Constanţa etc.), precum şi cele mai mari prezenţe internaţionale din România (Ford, Pirelli şi ENEL). Aşa cum am menţionat, începând cu anul 2015, am lucrat şi cu corporaţii relativ mai mici, printre care Regina Maria, Agricover şi Green Group. Pregătim operaţiuni de finanţare cu alte companii, pe care vom începe să le semnăm în următoarele săptămâni.

Reporter: Anul acesta BEI a anulat un împrumut de 465 de milioane euro acordat României în 2011 pentru modernizarea magistralei de metrou Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Universitate-Pantelimon, ca urmare a faptului că nu s-au efectuat trageri de fonduri în perioada 2013-2016, potrivit Curţii de Conturi. Ce ne puteţi spune despre această situaţie?

Flavio Schiavo Campo: Da, am anulat în acest an o parte din finanţarea pe care am prevăzut-o pentru proiectul menţionat. Este adevărat că lucrările de pe Linia 5 a metroului din Bucureşti sunt întârziate, chiar în mod substanţial. Cu toate acestea, motivul pentru care am anulat o parte din finanţare este că am convenit cu Guvernul român şi Comisia Europeană înlocuirea finanţării prin împrumuturi BEI cu subvenţii de la UE. Acest lucru reprezintă, evident, un avantaj semnificativ pentru Româ­nia, deoarece permite economisirea resurselor bugetare care pot fi utilizate pentru alte investiţii. În plus, anularea finanţării BEI nu a costat în niciun fel Ministerul de Finanţe din România. Per ansamblu, această operaţiune a fost o mişcare diligentă din partea Guvernului, a BEI şi a Comisiei Europene, şi o afacere bună pentru cetăţenii români. Mandatul BEI este să servească statele membre, nu să facă afaceri şi să fie atentă la cota de piaţă. Suntem pregătiţi în orice moment să ne îndepărtăm de un potenţial acord sau să negociem retragerea dintr-un contract de finanţare dacă există modalităţi alternative şi mai eficiente de a închide un plan de finanţare a unui proiect. În concluzie, în acest caz, propunerea şi decizia Guvernului sunt ireproşabile. Crearea unei infrastructuri publice complexe este rareori un proces uşor şi previzibil, de aceea autorităţile publice, finanţatorii, contractanţii şi consultanţii trebuie să fie mereu pregătiţi să revizuiască situaţia şi să-şi adapteze abordarea la circumstanţele ce apar.

Reporter: Vă mulţumesc!

Flavio Schiavo Campo: "A fost o onoare şi o plăcere să lucrez atâţia ani în România. Cred cu tărie că ţara dumneavoastră are resurse umane, intelectuale şi naturale mari ca să înflorască şi să crească. Sunt sigur că România va deveni mai devreme decât se aşteaptă una dintre forţele motrice ale Uniunii noastre europene prospere, liberale, tolerante şi luminate".

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie