SUPLIMENT EDUCAŢIA - VIRUSUL TRIMIS LA COLŢ"Imposibil să mai vorbim de o revenire, în aceiaşi parametri, la viaţa de dinaintea pandemiei"

Ziarul BURSA #Companii / 26 iulie 2021

"Imposibil să mai vorbim de o revenire, în aceiaşi parametri, la viaţa de dinaintea pandemiei"

Provocările la care instituţiile de învăţământ superior au fost nevoite să facă faţă în ultimul an nu au fost deloc puţine şi se anunţă la fel de numeroase şi în viitorul apropiat. Domnul Costel Negricea, rectorul Universităţii Româno-Americane, ne-a vorbit despre acestea, dar şi despre realizările şi proiectele instituţiei pe care o conduce.

(Interviu cu prof. univ. dr. Costel Negricea, rectorul Universităţii Româno-Americane)

Reporter: Sistemul de educaţie s-a confruntat cu numeroase provocări în ultimul an şcolar, desfăşurat în pandemie. Cum aţi resimţit aceste provocări?

Costel Negricea: Încep prin a vă spune că, indiferent de vârstă, de an de studiu sau de forma de învăţământ, am observat cu toţii o schimbare la nivel de percepţie: părinţii au fost nevoiţi să interacţioneze mai mult cu copiii în ipostaza lor de elevi care studiază de acasă, în timp ce profesorii au fost nevoiţi să accepte că există şi alte noi modalităţi de a interacţiona cu elevul. În învăţământul superior, problemele nu au fost atât de evidente, cel puţin în zona specializărilor socio-economice, aici vorbind, în multe situaţii, de exis­tenţa unei infrastructuri care permite predarea online. Provocarea a fost aceea în a face trecerea la online, nu secvenţial, pentru anumite activităţi şi prin testare prealabilă, ci în totalitate, adaptând în plin proces educaţional instrumentele de predare, învăţare şi evaluare. În preuniversitar, lucrurile au fost mai sensibile. Vorbim de milioane de elevi şi sute de mii de profesori care au fost nevoiţi să înveţe rapid ce înseamnă interacţiunea online aplicată în educaţie. Vorbim de o infrastructură care nu permite, în cea mai mare parte, conectarea şi efectuarea orelor online. Sistemul nu a reuşit să ofere şanse egale la educaţie tuturor categoriilor de elevi, ceea ce este cel puţin îngrijorător, cu efecte pe termen mediu şi lung asupra întregii societăţi.În aceste zone aş focaliza evaluarea problemelor din sistemul de educaţie din timpul pandemiei.

A fost, poate, cel mai dur examen pe care şcolile din România au fost nevoi­te să îl dea.

Reporter: Putem vorbi de realizări notabile în această perioadă de criză?

Costel Negricea: Cu siguranţă exis­tă şi elemente pe care le putem considera pozitive, cu toate dificultăţile generate de pandemie. Dacă ne uităm că, în egală măsură, atât în universităţi, cât şi în şcoli şi licee s-au dat examene, s-a încheiat situaţia şcolară a elevilor, s-au organizat sesiuni de admitere, de licenţă, putem spune că acest an ne-a demonstrat că avem soluţii pentru a depăşi un astfel de obstacol. Am văzut cadre didactice devotate, care au reuşit printr-o voinţă extraordinară, prin dedicare, să fie alături de elevi şi studenţi, chiar dacă nu întotdeauna au existat disponibile cele mai noi tehnologii de comunicare şi educaţie online. De asemenea, am văzut studenţi care, pe fondul înţelegerii mai bune a noilor tehnologii digitale, au fost alături de profesori în aceste vremuri dificile pentru omenire, înţelegând importanţa parteneriatului educaţional profesor-student şi determinând adaptarea cu uşurinţă a tuturor participanţilor la noile medii de învăţare.

Creşterea competenţelor digitale ale cadrelor didactice, elevilor şi studenţilor, pregătirea cadrelor didactice pentru interacţiune online, adaptarea metodelor de predare, a materialelor didactice şi a formelor de evaluare, flexibilizarea procesului educaţional şi, nu în ultimul rând, investiţiile în dotarea cu echipamente performante, care să permită interacţiunea şi predarea online, pot fi considerate câştiguri ale acestei perioade.

Reporter: Consideraţi că, după această perioadă, se va schimba modul în care se face educaţie?

Costel Negricea: Este imposibil să mai vorbim de o revenire, în aceiaşi parametri, la viaţa de dinaintea pandemiei. Este evident că experienţa aces­tui an ne-a dezvoltat noi mecanisme şi ne-a permis să creăm instrumente şi abilităţi pentru a facilita realizarea activităţilor educaţionale şi suport şi în afara cadrului tradiţional al sălilor de clasă, seminar sau de curs. Vom vorbi de învăţământ faţă în faţă - categoric cel mai eficient mod de a realiza misiunea noastră pedagogică - dar şi de alternative, care să ne permită să integrăm mai uşor noi metode de predare mai interactivă, de suport a proceselor de învăţământ tradiţionale, de aducere, cu uşurinţă, în faţa elevilor şi studenţilor a diferiţi specialişti din ţară şi străinătate, de a integra şi creşte, durabil, o serie de activităţi extra-curriculare, atât de folositoare elevilor şi studenţilor, în procesul de învăţare şi formare. Întreaga societate s-a schimbat odată cu provocările din ultimul an, iar modul în care reuşim să identificăm, împreună, cele mai potrivite modalităţi de adaptare, reprezintă ceea ce educaţia va prelua şi transfera către societatea de mâine.

Reporter: Predarea online poate reprezenta o soluţie pe termen lung?

Costel Negricea: Sunt, poate, domenii în care predarea online era eficientă chiar înaintea pandemiei. Numeroase programe de studii şi module de pregătire de scurtă durată sunt oferite cu succes de universităţi sau organizaţii internaţionale cunoscute. La nivel de sistem, nu cred că predarea online exclusivă poate reprezenta o soluţie eficientă pe termen lung, fără o analiză şi implementare graduală. Învăţământul introduce copilul, tânărul, în lumea cunoaşterii, dar are şi menirea de a-l ajuta să-şi dezvolte aptitudini pentru a face faţă interacţiunii cu lumea din jurul său, sub toate aspectele sale.

Şcoala modelează caractere, ajută la dezvoltarea personală a individului, dincolo de dimensiunea cognitivă a învăţării. Interacţiunea "faţă în faţă" este singura care poate genera dezvoltarea plurivalentă a individului, în contextul societăţii omeneşti.

Cred că educaţia digitală poate juca un rol important în anumite situaţii şi poate oferi instrumente educaţionale foarte utile. Avem, de asemenea, avantajul că astăzi aceste instrumente de învăţare online sunt foarte prietenoase cu utilizatorii. De asemenea, dezvoltarea unor conţinuturi specifice diferitelor discipline este, în prezent, destul de uşor de realizat. Cu toate acestea, lipsa interacţiunii "faţă în faţă" face ca abilităţile sociale, de relaţionare, de comunicare, cele care îţi permit să rezolvi probleme în viaţa de zi cu zi să se dezvolte foarte greu. Vorbim de creşterea incidenţei depresiilor în rândul tinerilor şi adolescenţilor, pe fondul absenţei interacţiunii directe. Consider că este nevoie de o dezvoltare graduală şi armonioasă, de o reaşezare a modului în care tehnologia şi beneficiile ei sunt înţelese şi adoptate în cadrul societăţii şi a proceselor educaţionale.

Reporter: Ce lipseşte în acest moment pentru o îmbunătăţire a procesului de educaţie?

Costel Negricea: De-a lungul generaţiilor, sistemul educaţional a trebuit să găsească soluţii să educe tinerii pentru societatea viitorului. Şi acum sistemul educaţional are aceeaşi provocare, pe fondul instrumentelor şi proceselor tradiţionale consacrate, să ofere pregătire şi un mediu prielnic dezvoltării tinerilor, astăzi pentru următoarele cinci-şapte decenii. Provocarea în prezent, dincolo de criza sanitară, este ritmul alert al schimbărilor impuse de inovare şi tehnologizare. Vorbim de înţelegerea nevoilor elevilor şi studenţilor, a intereselor acestora pe termen mediu şi lung şi armonizarea acestora în mod sustenabil.

Orientarea învăţării prin conferirea unor competenţe presupune intersecţia mai multor discipline. Organizăm examene prin care urmărim cât au reţinut şi dacă pot reproduce informaţii şi mai puţin ce ştiu să facă elevii şi studenţii noştri cu ceea ce învaţă în şcoli şi universităţi. Trebuie să mai lucrăm la acest aspect, al utilităţii învăţării, al echilibrului dintre conţinut şi aplicabilitatea acestuia. Sistemul educaţional are nevoie de o nouă viziune, care să integreze realităţile. Desigur, putem vorbi şi de alte aspecte care ţin de condiţii de studiu, dar cred că esenţial este să schimbăm filosofia de a face învăţământ, să înţelegem importanţa oferirii unor experienţe educaţionale integrate, de flexibilizare a curriculumului şi centrare pe comunicare, pe dezvoltarea creativităţii, a iniţiativei sociale, pe dezvoltarea de competenţe necesare în societatea de mâine.

De la organizarea claselor sau elaborarea programei şi a manualelor şi până la regândirea practicii şi deschiderea şcolilor şi universităţilor spre nevoile reale din societate şi piaţa muncii, toate vor facilita integrarea viitoare socio-profesională a absolventului.

Reporter: Care sunt problemele majore cu care se confruntă Universitatea pe care o conduceţi?

Costel Negricea: Ne confruntăm cu aceleaşi probleme cu care se confruntă orice universitate din România. Şi nu le-aş numi probleme, ci mai degrabă provocări cărora trebuie să le găsim soluţii, împreună. De multe ori discut despre Universitatea noastră ca despre o platformă de educaţie şi cercetare care facilitează întâlnirea unor tineri minunaţi cu viitorul în contextul cunoaşterii. Pe e alta parte, această platformă facilitează conectarea tinerilor cu reprezentanţii mediului de afaceri şi organizaţional. Întâlnirea acesta creează premisele unor proiecte incredibile, care definesc reperele viitorului pieţei muncii.

Alături de preocuparea permanentă pentru procesul de adaptare la permanentele modificări impuse de ritmul alert al dezvoltării tehnologice, cea mai evidentă provocare, de care depinde viitorul unei universităţi, este cea legată de numărul absolvenţilor de liceu care promovează examenul de Bacalaureat şi pot opta, mai apoi, pentru a urma o universitate. Un alt element important este pregătirea acestor absolvenţi de liceu şi orientarea aces­tora, conştientă, către domenii în care pot să evolueze profesional. Potrivit statisticilor, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană după procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani care au studii superioare. În acest context, suntem preocupaţi de evoluţia promovabilităţii la examenul de bacalaureat. Anul acesta, cu toate că anul anterior a fost dificil pentru elevii clasei a XII-a din perspectiva pandemiei, promovabilitatea de 69,8% a fost dintr-un număr în continuă scădere a elevilor înscrişi la Bacalaureat şi a celui mai mic număr al elevilor, comunicat oficial de Ministerul educaţiei, din ultimii 30 de ani. De asemenea, anul acesta am avut situaţii care ar trebui să fie îngrijorătoare pentru noi toţi, conform autorităţilor, 40 de licee din ţară au avut în sesiunea de vară a Bacalaureatului promovabilitatea zero.

Dincolo de provocările evoluţiilor demografice, pot spune că suntem preocupaţi de asigurarea unui mediu prielnic dezvoltării profesionale pentru cadrele didactice. De acest mediu depinde creşterea calităţii actului didactic, a iniţiativelor privind cercetarea-inovarea desfăşurate în cadrul Universităţii. Un element căruia îi acordăm o atenţie deosebită este atragerea de noi cadre didactice. O serie de domenii de activitate, cum ar IT, au condiţii mult mai bune pentru noii absolvenţi de facultate, învăţământul pierzând posibilitatea atragerii şi chiar retenţia cadrelor didactice tinere.

O altă provocare este opinia nefavorabilă faţă de educaţie şi şcoală şi, "în mod special", despre educaţia într-o instituţie de învăţământ particular. Prin tot ce facem, de 30 de ani, de când Universitatea Româno-Americană există, încercăm să schimbăm mentalităţi şi să demonstrăm că o universitate particulară este un mediu sănătos de educaţie. Anul acesta, în urma evaluării instituţionale externe a calităţii educaţiei, realizată de către Agenţia Româ­nă de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), Universitatea Româno-Americană a obţinut, pentru a treia oară consecutiv, cel mai înalt grad de apreciere pe care îl poate obţine o instituţie românească de învăţământ superior.

Suntem universitatea care funcţionează după modelul American, în care selecţia studenţilor se face prin concurs, iar performanţa este susţinută nu doar prin laude şi diplome, ci prin reuşitele absolvenţilor săi.

Reporter: Mai există competiţie în privinţa educaţiei între marile centre universitare naţionale?

Costel Negricea: Prin simpla analiză a unor serii de statistici putem să observăm o serie de evoluţii. Unele instituţii au dispărut, altele şi-au restrâns activitatea din simplul motiv că populaţia cu vârstă teoretică de şcolarizare la nivel universitar a scăzut foarte abrupt în ultimii zece ani. An de an universităţi puternice, cu tradiţie, anunţă intrarea în lichidare a unor programe de studiu. Efervescenţa dezvoltării de noi programe s-a diluat. Nu aş numi aceste procese competiţie şi mai cu seamă un proces de adaptare constantă la o piaţă naţională şi internaţională, aflate într-o evoluţie accentuată. Dacă ne referim la învăţământul particular, în 2019 în România mai erau doar 37 de universităţi particulare în timp ce acum zece ani erau în jur de 50. Este clar că de la o perioadă la alta, piaţa educaţională din România suferă o contractare, pe fondul evoluţiilor demografice şi a politicii publice specifice finanţării educaţiei. Cred că dincolo de elemente cantitative, în speţă, numărul de cursanţi, care pot defini activitatea unui centru educaţional, elementele calitative, inovarea şi cooperarea în cercetare, ar trebui să aducă dorinţa de asociere, de parteneriat şi identificare, împreuna, a celor mai bune soluţii pentru sistemul educaţional din România.

Reporter: Ce strategie a abordat Universitatea pe care o reprezentaţi în timpul pandemiei?

Costel Negricea: Marea provocare a fost cea legată de protejarea personalului şi a studenţilor împotriva contactării virusului Covid 19. Am investit foarte mult în componenta de prevenţie şi continuăm să facem acest lucru în continuare. Cu excepţia perioadei de vârf epidemiologic, personalul administrativ şi managerial a fost în campus. Nu am înregistrat incidente care să ne oblige să oprim activitatea. Ca universitate cu un campus modern, dotările de ultimă generaţie şi nivelul ridicat de competenţe al personalului didactic ne-a permis să facem rapid trecerea de la învăţământul "faţă în faţă" la cel online.

Practic, în aproximativ două săptămâni, în cel de-al doilea semestru ale anului academic 2019-2020 noi am pus la punct platforma - operăm cu Microsoft Teams - am creat infrastructura, am instruit personalul didactic şi studenţii, la un nivel care să ne permită începerea desfăşurării activităţi didactice şi de evaluare fără incidente. Am continuat prin cursuri de pregătire pentru cadrele didactice, achiziţionarea de tehnologie şi software dedicate activităţilor de comunicare sau specific educaţionale.

Reporter: Prin ce se distinge Universitatea Româno-Americană în peisajul învăţământului superior?

Costel Negricea: Universitatea Româno-Americană s-a impus pe piaţa educaţională ca o universitate particulară de elită. Susţinem performanţa şi tinerii care vor să înveţe şi să aibă o carieră de succes. Anual la programele noastre de studii de licenţă, 20% din locurile la admitere sunt fără taxă şi 10% pentru programele de masterat. Altfel spus, acordăm burse echivalentul taxei de şcolarizare studenţilor cu rezultate bune. Vorbim de sute de studenţi care an de an nu plătesc taxa de şcolarizare, pe baza unui sistem educaţional integrat de performanţă. Suntem singura universitate privată care alocă locuri fără taxă, tocmai din dorinţa de a interacţiona cu tineri bine pregătiţi, care înţeleg că educaţia şi pregătirea profesională sunt parte a unui viitor strălucit. Am investit pes­te 2 milioane de euro în burse de performanţă şi sociale şi vom continua aceste investiţii în viitorul celor mai performaţi studenţi din comunitatea noastră.

Totodată, ne diferenţiem prin calitatea şi specificul programelor educaţionale, în cadrul celor şapte facultăţi şi celor peste 30 de programe de studii. Ne centrăm pe dezvoltarea personală a studentului, oferindu-i ocazia să se descopere în cadrul orelor suplimentare organizate faţă de cele din programa de studiu. Anual, aproximativ 30 de profesori internaţionali susţin cursuri, gratuite, la alegere, pentru specializări diverse, oferim oportunităţi prin care studenţii îşi pot descoperi afinitatea cu anumite domenii de cunoaştere şi înţeleg noi abordări la nivel internaţional.

Nu în ultimul rând, urmărim adaptarea permanentă a pregătirii studenţilor noştri la cerinţele angajatorilor. Toa­te programele noastre de studii beneficiază de consilii consultative alcătuite din specialişti din domeniile res­pective şi din absolvenţii noştri, reîn­torşi cu experienţa dobândită în piaţa muncii pentru a contribui la creşterea Universităţii şi comunităţii sale.

Inserţia pe piaţa muncii, precum şi satisfacţia profesională a absolvenţilor noştri, este o prioritate. Invităm permanent practicieni în cadrul cursurilor sau în prelegeri şi workshop-uri pentru a interacţiona cu studenţii şi a le oferi perspectiva reală asupra profesiei pe care doresc să o urmeze.

Totodată, practica joacă un rol important în pregătirea studenţilor noştri. Alocăm o mare atenţie acestei activităţi, prin oferirea de baze de practică, internship-uri în ţară ş străinătate. Urmărim ca studenţii noştri să îşi dezvolte competenţele practice astfel încât să facă faţă cu succes provocărilor profesiei.

Procentul de angajabilitate al absolvenţilor Universităţii Româno-Americane în specializarea absolvită sau domenii înrudite este de peste 75%, ceea ce ne creditează ca fiind una dintre cele mai performante universităţi. În demersul nostru educaţional am acordat o importanţă deosebită internaţionalizării. Avem peste 200 de parteneriate cu instituţii de învăţământ şi profesionale din toată lumea. Suntem preocupaţi ca studenţii noştri să capete competenţe ce le oferă posibilitatea să performeze piaţa muncii oriunde în lume. Suntem o universitate internaţională prin standardele ridicate ale programelor noastre cu predare în limba engleză, dar şi prin parteneriatele încheiate cu universităţi de prestigiu americane, asiatice sau europene. Dintre universităţile americane partenere amintim The University of Arizona, James Madison University, American University, University of Alabama in Huntsville, University of Michigan - Flint, San Francisco State University. Colaborarea cu partenerii internaţionali se realizează la nivelul programelor de studii derulate în parteneriat, a schimburilor de studenţi şi cadre didactice.

Reporter: Vă mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

03 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9480
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0712
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1139
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6665
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.7335

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro