Creşterea ratei neperformantelor - unul dintre riscurile sistemului bancar din acest an

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 04 martie

Creşterea ratei neperformantelor - unul dintre riscurile sistemului bancar din acest an

(Interviu cu Gabriela Folcuţ, Director Executiv Asociaţia Română a Băncilor)

Creşterea ratei creditelor neperformante reprezintă unul dintre riscurile sistemului bancar din acest an, ne-a spus Gabriela Folcuţ, Director Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Printre altele, reprezentantul ARB ne-a precizat, într-un interviu: "Soldul creditului neguvernamental a evoluat cu 5,5% în 2020, în condiţiile în care economia s-a contractat cu 5,2%, potrivit estimărilor. Astfel, în mod paradoxal, am putea asista şi la creşterea gradului de intermediere financiară de la 25%.

Pentru anul 2021, creditarea este aşteptată să înregistreze un ritm de creştere cel puţin la nivelul celui raportat pentru anul trecut, însă şi acest sector este marcat de incertitudini legate de evoluţia pandemiei. Unul dintre riscurile identificate este cel al creşterii ratei creditelor neperformante".

Reporter: Cum a fost afectat sistemul bancar de pandemia de Covid-19?

Gabriela Folcuţ: Sistemul bancar românesc a traversat primul an al pandemiei COVID-19 cu o serie de puncte tari, care i-au permis să acţioneze ca soluţie la efectele negative ale crizei de sănătate. Băncile au acţionat din altă perpectivă, comparativ cu criza de acum un deceniu, ca soluţie la problemele economice ale crizei. Soliditatea sistemului bancar, absorbţia problemelor de lichiditate ale clienţilor, creşterea creditării pe baze sustenabile, accelerarea digitalizării şi un avans mare al economisirii sunt punctele tari ale sistemului bancar în acest context pandemic.

Băncile au absorbit problemele de lichiditate întâmpinate de debitorii persoane fizice şi juridice, într-un efort conjugat şi cu autorităţile statului. Instituţiile de credit au aprobat cererile de suspendare a obligaţiilor de plată pentru 560.000 de clienţi persoane fizice şi juridice, la nivelul anului 2020, şi continuă să absoarbă şi anul acesta problemele de lichiditate înregistrate la nivelul clienţilor, în conformitate cu reglementările europene şi naţionale. Flexibilizarea cadrului reglementativ naţional şi european a permis amânarea obligaţiilor la plată ale debitorilor afectaţi de pandemia COVID-19. Clienţii afectaţi financiar direct sau indirect de situaţia generată de pandemie pot beneficia de acordarea facilităţii de suspendare a obligaţiei de plată o perioadă cuprinsă între o lună şi nouă luni. Perioada maximă de suspendare este de nouă luni, luând în calcul şi suspendările de care au beneficiat pe parcursul anului trecut în baza moratoriilor legislative şi non legislative.

Efectele negative ale pandemiei nu şi-au pus amprenta asupra stabilităţii sistemului bancar, acesta fiind rezilient la provocările de până acum şi, în acelaşi timp, proactiv în materie de soluţii. Sistemul bancar românesc se plasează peste mediile europene din punctul de vedere al indicatorilor de soliditate. Încă de la debutul pandemiei, indicatorii de soliditate ai sistemului bancar au permis o abordare proactivă, de absorbţie a problemelor clienţilor şi de creştere a creditării într-un ritm susţinut. Indicatorul de solvabilitate al sistemului bancar se plasa la 23,18% la finele lunii decembrie 2020, de aproape trei ori peste minimul admis. Rata creditelor neperformante a fost, în luna decembrie 2020, de 3,83%.

Sistemul bancar asigură intermedierea financiară, cu protejarea economiilor populaţiei şi ale companiilor. Băncile din România dispun de resursele necesare pentru creditare, indicatorul credite/depozite fiind plasat la 65,89%, la finele lunii decembrie 2020.

Reporter: Cu ce sentiment a început anul piaţa bancară?

Gabriela Folcuţ: Semnalele anului 2021 sunt favorabile. Creditul neguvernamental a avansat în luna ianuarie 2021 cu 5,1%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce economisirea are o viteză de creştere de trei ori mai mare, de 15,8% în ritm anual. Sistemul bancar este solid, tabloul general fiind unul care indică stabilitate. Sunt semnale pozitive privind revigorarea economiei, astfel că în anul 2021 ar trebui să asistăm la o evoluţie mai favorabilă.

Reporter: Care sunt perspectivele pentru 2021?

Gabriela Folcuţ: România are în faţă o serie de oportunităţi. Modalitatea în care autorităţile vor reuşi să cadenţeze paşii pentru a atinge obiectivele de dezvoltare va fi definitorie pentru evoluţia economiei României în perioada post pandemie. Ţara noastră are la dispoziţie supapa fondurilor europene, iar abilitatea noastră de a mânui această supapă care să permită intrarea fluxurilor de finanţare poate avea un impact transformator în economie. O mare oportunitate pe care o are România este finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sistemul bancar rămâne în aşteptarea viziunii de ansamblu asupra planului tocmai pentru a asigura contribuţia la o bună absorbţie.

Economia României este încă în convalescenţă, chiar dacă pentru acest an este aşteptată o creştere de 3-4%. Decalajele pe care le înregistrăm în raport cu mediile europene în ceea ce priveşte bunăstarea economică individuală, gradul de intermediere financiară şi nivelul de incluziune financiară sunt argumente în favoarea unei mobilizări generale exemplare.

Economia este încă anesteziată de pandemie, iar riscurile sunt prezente alături de oportunităţi. Evoluţia sistemului bancar, care este o oglindă a economiei, este dependentă de măsurile de revigoare economică.

Reporter: Care a fost evoluţia creditării în ultimul an şi cum apreciaţi că va evolua acest segment în 2021?

Gabriela Folcuţ: Băncile din România au continuat să acorde credite în anul 2020 în mod susţinut, ca într-o perioadă normală. În contextul pandemic, băncile au continuat turarea motoarelor creditării, acoperind nevoile de finanţare ale clienţilor, nivelul creditelor noi acordate pe segmentul neguvernamental fiind uşor peste nivelul celui înregistrat în 2019. Creditele noi acordate companiilor şi populaţiei s-au cifrat la 84 miliarde lei anul trecut şi ocupă o pondere de aproape o treime în soldul creditului neguvernamental. Acest aspect se explică prin scadenţa scurtă a unor împrumuturi, de sub un an, în special pe zona companiilor. Segmentul companiilor a fost cel care a impulsionat activitatea de creditare cu o pondere de 57% în creditele noi acordate.

Soldul creditului neguvernamental a evoluat cu 5,5% în 2020, în condiţiile în care economia s-a contractat cu 5,2%, potrivit estimărilor. Astfel, în mod paradoxal, am putea asista şi la creşterea gradului de intermediere financiară de la 25%.

Pentru anul 2021, creditarea este aşteptată să înregistreze un ritm de creştere cel puţin la nivelul celui raportat pentru anul trecut, însă şi acest sector este marcat de incertitudini legate de evoluţia pandemiei. Unul dintre riscurile identificate este cel al creşterii ratei creditelor neperformante. În plan naţional, vom asista la adaptarea cadrului legislativ la Planul European de acţiune pentru prevenirea formării unui nou val de credite neperformante.

Cu un grad de intermediere financiară de cel puţin trei ori mai redus ca media europeană, de 85%, autorităţile şi sectorul privat din România ar trebui să-şi cadenţeze paşii pentru a identifica soluţii care să impulsioneze creşterea creditării şi a nivelului de educaţie financiară.

Analizele realizate în 80 de ţări, pe o durată de 30 de ani, arată că intermedierea financiară creează premisele necesare creşterii economice. Corelaţia între nivelul PIB/capita şi nivelul de intermediere financiară este una puternică, de 0,8.

Suntem conştienţi de rolul pozitiv pe care o asemenea evoluţie a gradului intermedierii financiare îl va avea asupra reducerii nivelului de sărăcie, al diferenţelor de dezvoltare între mediul rural şi urban şi dintre regiuni, precum şi pentru consolidarea creşterii economice a României. Pentru a atinge acest deziderat trebuie să eliminăm acele bariere care afectează creditarea, cum ar fi riscul legislativ sau capacitatea redusă a unor firme în accesarea de împrumuturi. Ani la rând industria bancară a relevat riscul legislativ ca fiind o problemă serioasă pentru avansul creditării. Chiar dacă în majoritatea cazurilor Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale o serie de legi cu caracter populist, impactul s-a produs asupra creditării. Finanţările care ar fi putut fi contractate atunci când legile prezentau încă un risc nu s-au acordat la capacitatea maximă, capitalul orientându-se către state cu o legislaţie mai predictibilă. Acum trebuie recâştigată acea încredere că mediul de afaceri poate miza pe stabilitate.

România este ţara cu cea mai redusă amprentă antreprenorială din rândul statelor Uniunii Europene şi trebuie să-şi definească prioritatea de susţinere a mediului antreprenorial. Cauzele care stau în spatele amprentei antreprenoriale reduse, de 29 IMM-uri la mia de locuitori şi a sănătăţii precare a unei părţi importante a companiilor din România trebuie eliminate, mai ales în noul context pandemic şi economic.

Efectul de domino în rândul companiilor determinat de distorsiunile în economie cauzate de pandemia COVID-19 este unul dintre riscurile posibile. Statistica arată că indicatorii de solvabilitate ai companiilor nefinanciare s-au deteriorat deja. Încasarea cu dificultate a creanţelor creşte riscul de insolvenţă, iar în raport cu băncile există riscul creşterii creditelor neperformante.

Finanţarea prin credit de la bănci şi IFN ocupă o pondere de 8,4% în pasivele firmelor. Cu toate acestea, reprezentanţii mediului de afaceri afirmă că accesul la finanţare reprezintă una din problemele cel mai puţin presante ale companiilor. Într-un top trei al problemelor realmente presante în rândul companiilor se regăsesc costurile de producţie sau cele cu forţa de muncă, disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite şi lipsa cererii. Firmele cu capital negativ reprezintă 42% din numărul total de companii, astfel că trebuie identificate anumite stimulente fiscale care să conducă la creşterea capitalizării şi, implicit, la şansa de a deveni bancabile.

Reporter: Cât din totalul creditelor merg în zona imobiliară şi ipotecară?

Gabriela Folcuţ: Segmentul creditării pentru locuinţe a înregistrat o creştere, în perioada pandemiei. Creditele noi acordate pentru achiziţia de locuinţe s-au cifrat la 15 miliarde lei la nivelul anului 2020, în creştere cu 9,2% comparativ cu anul 2019. Creditele noi pentru achiziţia de locuinţe ocupă o pondere de 18% în totalul creditelor noi acordate anul trecut. La nivel de sold, creditele pentru locuinţe totalizează aproape 90 miliarde lei (18 miliarde euro), însemnând 32% din soldul creditului neguvernamental. Ponderea creditelor pentru locuinţe în PIB se situează sub 10%, ceea ce înseamnă că România are un potential mare de creştere pe acest segment, comparativ cu alte state europene.

Potrivit Studiului Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor, 11% dintre români au un credit imobiliar/ipotecar în derulare. Pentru anul 2021, 10% dintre respondenţii studiului menţionat au declarat că iau în calcul contractarea unui credit imobiliar/ipotecar, cei mai mulţi dintre respondenţi fiind bărbaţi. Aproximativ 17% dintre persoanele cu vârsta între 18-35 ani şi 10% dintre persoanele cu vârsta între 36-50 ani au declarat că iau în calcul contractarea unui credit imobiliar/ipotecar.

Reporter: Cum au evoluat dobânzile la acest tip de împrumuturi?

Gabriela Folcuţ: Dobânda la creditele în lei existente în sold acordate gospodăriilor populaţiei pentru locuinţe cu scadenţa iniţială peste 5 ani s-a diminuat anul trecut cu aproape un punct procentual, până la 4,77%, în timp ce la creditele noi amplitudinea reducerii a fost mai temperată.

Programul Noua Casă facilitează accesul persoanelor fizice la contractarea de credite garantate de stat pentru achiziţia de locuinţe cu un avans de 5% pentru creditele pentru locuinţe vechi/noi de până la 70.000 euro şi 15% pentru creditele pentru locuinţe noi, de până la 140.000 euro.

Potrivit informaţiilor FNGCIMM, prin intermediul celor două programe, Prima Casă şi Nouă Casă au fost acordate 16.102 garanţii, pentru credite de aproximativ 3,6 miliarde lei la nivelul anului trecut. Pentru anul 2021, programul Noua Casă are un plafon total de garantare alocat de 1,5 miliarde lei. Dacă ţinem cont de apetitul românilor pentru achiziţia de locuinţe mai spaţioase, mă aştept ca plafonul să se epuizeze.

Reporter: Cum a reacţionat sistemul bancar la procesul de digitalizare forţată?

Gabriela Folcuţ: Am asistat la o digitalizare mai accelerată la nivelul întregii societăţi, sistemul bancar fiind unul dintre sectoarele care s-a adaptat foarte rapid la schimbările determinate de pandemie. Studiile arată o creştere a gradului de incluziune financiară şi a digitalizării în sistemul bancar. Doi din trei români (67%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, precum conturi curente, carduri, credite, depozite şi efectuează plăţi, potrivit Studiului Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). La nivelul anului 2017, gradul de incluziune financiară era estimat la 58%, în România.

Studiul IRES relevă creşterea gradului de digitalizare comparativ cu anii trecuţi, acest trend fiind accelerat şi de măsurile de protecţie sanitară adoptate în perioada pandemiei. Dintre utilizatorii de servicii financiare, 43% efectuează plăţi cu cardul la comercianţi (POS), 27% plătesc prin Internet/Mobile Banking, iar 61% dintre respondenţi au menţionat că retrag numerar de la bancomate (ATM), întrebarea adresată fiind cu răspuns multiplu. Comportamentul de utilizare a cardurilor arată o reducere cu 30 de puncte procentuale a ponderii persoanelor care retrag numerar de la bancomat, comparativ cu situaţia de acum cinci ani.

Nivelul scăzut al incluziunii financiare are ca şi cauzalitate un grad redus al educaţiei financiare. Studiul OECD poziţionează România ca având un scor redus la capitolul alfabetizare financiară. Scorul mediu de alfabetizare financiară în ţările participante la studiul OECD este de doar 12,7 din 21 şi 13 doar pentru ţările membre OECD. Scorurile mai mici au fost obţinute de adulţii din Italia (11.1), România (11.2) şi Columbia (11.2).

Reporter: Care ar fi reacţia sistemul bancar de la noi în faţa unei noi crize economice?

Gabriela Folcuţ: Analiza sistemului bancar din punctul de vedere al indicatorilor de structură arată că acesta este rezilient. O potenţială criză economică poate avea efecte negative cu amplitudini mai joase sau mai înalte. Un eventual impact depinde de rezilienţa sistemului bancar, dar şi de efectele directe şi indirecte asupra clienţilor băncilor şi de durata unei potenţiale crize. Ne exprimăm optimismul că vom asista la o redresare a economiei României în linie cu aşteptările experţilor din plan naţional şi internaţional, astfel că probabilitatea unei astfel de crize este redusă.

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Ca de obicei, d-na Gabriela Folcut se dovedeste a fi un profesionist.

    1. In vremurile bune ARB activa intreaga armata de postaci aplaudaci pentru duamna Folcut. Acum, doar unul singur, si ala neinspirat... Grele vremuri traim cu totii, cu bancherii in frunte...

      ...

      asa e, Mitrus

    Linistea dinaintea furtunii?

    Lipitorile n-au niciodată probleme, din moment ce nu sunt banii lor. Sunt bani din nimic. În cel mai rău caz colectează (acesta este cuvântul potrivit cu activitatea lor) mai puțin decât se obisnuisera. Dovada este data de profitul de cazino pe timp de criza, peste 1 mld euro.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

02 Aug. 2021
Euro (EUR)Euro4.9171
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1348
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5687
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7547
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.4651

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro