CRISTINA PRUNĂ, DEPUTAT USR:"Trebuie să pregătim din timp cadrul legislativ pentru hidrogen şi energie eoliană offshore"

M.G.
Ziarul BURSA #Materii Prime #Energie / 12 mai

"Trebuie să pregătim din timp cadrul legislativ pentru hidrogen şi energie eoliană offshore"

Mihai Verşescu, PATRES: "Putem dezvolta noi capacităţi de producţie în interiorul parcurilor eoliene, dar este nevoie de modificarea normelor " Zoltan Nagy-Bege, ANRE: "Vom modifica în procedură accelerată regulamentul de racordare la reţea" Bogdan Toncescu, Transelectrica: "Avem cereri de racordare de peste 20.000 de MW"

România trebuie să pregătească din timp cadrul legislativ pentru hidrogen şi energia eoliană offshore, a afirmat, ieri, Cristina Prună, deputat USR, în cadrul unei conferinţe organizate de Asociaţia Producătorilor de Energie Electrică (HENRO) şi Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor. Potrivit domniei sale, se lucrează atât la Ministerul Energiei cât şi în Parlament la proiecte de lege pentru cele două zone de investiţii.

Cristina Prună a declarat: "Trebuie să pregătim din timp cadrul legislativ pentru hidrogen şi energie eoliană offshore. Ştiţi foarte bine că pentru energia eoliană offshore şi pentru ca astfel de investiţii să se întâmple este nevoie şi de ceea ce se numeşte planul de amenajare a spaţiului maritim şi nu avem neapărat o vizibilitate despre stadiul în care se află el. Sperăm ca Ministerele şi acest Comitet care se ocupă de redactarea acestui plan de amenajare a spaţiului maritim să fie prezente la consultările pe care le vom avea în Parlament ca să putem armoniza eventuale elemente din lege. Înţeleg că şi la Ministerul Energiei se lucrează la o lege, sper să putem avea totuşi un proiect comun".

Deputatul USR a mai spus că sistemul energetic continuă să se confrunte cu o situaţie foarte dificilă şi că piaţa de energie, în momentul de faţă, este o piaţă disfuncţională.

"Trebuie să punem în discuţie şi nişte lucruri mai puţin frumoase, respectiv ce se întâmplă în prezent. Avem o piaţă aş putea să spun disfuncţională în momentul de faţă, mă refer la piaţa energiei. Avem aceste măsuri care au fost luate de plafonare pe 1 an de zile care din punctul meu de vedere nu încurajează investiţiile şi cred că vom avea o problemă peste 1 an de zile şi întrebarea este ce putem să facem în timpul acesta astfel încât să avem şansa ca de la 1 aprilie 2023 să nu avem un dezastru şi iarăşi să trebuiască ca guvernul să acţioneze cu măsuri administrative şi cu plafonări de preţuri pentru că aşa nu o să o scoatem niciodată la liman. Eu cred că investiţiile ar trebui să fie cuvântul de ordine din acest an şi dacă reuşim din Parlament să acţionăm legislativ astfel încât lucrurile acestea să se întâmple, deşi ştiu că nu este suficient, putem să spunem că facem ceva. Altfel, eu nu sunt foarte optimistă la 1 aprilie că vom vedea defapt rezultatul acestor măsuri care s-au luat", a afirmat Cristina Prună.

Aceasta a adăugat că a lucrat inclusiv la un cadru legislativ pentru investiţii în zona de stocare de energie: "Acest proiect de lege s-a aflat pe masa Senatului. Acolo, deşi consultările cu ANRE au existat, nu am reuşit să ajungem la o formă de comun acord, dar proiectul de lege va veni şi la Camera Deputaţilor şi sperăm totuşi să reuşim să avem o legislaţie şi în ceea ce priveşte stocarea".

PATRES: "Problemele principale pentru investiţiile în energie regenerabilă sunt reprezentate de eliberarea terenului şi a avizului tehnic de racordare"

La rândul lor, Mihai Verşescu, secretarul general al Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România (PATRES), a punctat principalele problemele din sectorul investiţiile în regenerabile. Potrivit acestuia, investitorii ar putea suplimenta capacitatea de producţie a unui proiect eolian instalând inclusiv panouri fotovoltaice, însă normele Transelectrica solicită emiterea de noi avize tehnice de racordare.

"Bineînţeles că prima problemă este recăpătarea încrederii investitorilor faţă de sistemul energetic naţional, având în vedere desele schimbări legislative. Dar cel mai precis avem o mare problemă privind barierele legislative în viitoarele investiţii. Celula de investiţii în noi capacităţi este terenul. După cum bine ştiţi s-a aflat la Comisia de industrii PLX 22/2022, unde s-a dat un aviz favorabil, dar din păcate acest proiect de lege se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din data de 1 martie anul curent şi nici până în ziua de astăzi nu a fost supus la vot. Niciun investitor nu va investi într-o nouă capacitate dacă nu îşi va securiza terenul. Problema este eliberarea terenului. (...) Timingul privind eliberarea avizului tehnic de racordare (ATR) este foarte îndelungat şi nu este foarte transparent. Organizaţia noastră a făcut o propunere anul trecut privind aprobarea unor norme tehnice Transelectrica ca fiecare solicitant de ATR, la momentul solicitării, nu la momentul aprobării, să depună o garanţie de 10% din total costuri de reţea, ca acel investitor să ducă la bun-sfârşit investiţia respectivă. Sunt 2 probleme care, atenţie, sunt valabile până la punctul de ready-to-build. De acolo încep alte probleme, dar mai întâi să ajungem la proiecte care să fie ready-to-build. Deci problemele sunt terenurile unde construim capacităţile şi în al doilea rând racordarea la reţea. Există de exemplu foarte multe ATR-uri emise şi investitorii nu au dezvoltat aceste capacităţi. Ce se întâmplă? Ţinem reţeaua blocată? Unde mai putem să dezvoltăm alte capacităţi de producţie este în interiorul parcurilor eoliene: putem să facem aşa-zise proiecte hibrid în care să instalăm parcuri fotovoltaice. Din nou, din cauza normelor Transelectrica, operatorul de reţea ne solicită nişte ATR-uri suplimentare. Noi am propus ca ATR-ul să fie pe bază de putere debitată. Când bate vântul e ok, când este lumină pe cer este ok, deci niciodată să nu depăşim puterea debitată. Pentru că ştiţi foarte bine vara este lumină decent şi vântul nu bate şi viceversa se întâmplă iarna, nu există lumină şi vântul bate foarte bine", a spus Verşescu.

Bogdan Toncescu, membru al directoratului Transelectrica, a intervenit şi a spus că există discuţii în acest moment cu ANRE să se poată accepta suplimentări pe avizul tehnic de racordare în privinţa capacităţii totale instalate pentru investiţiile din regenerabile, astfel încât producătorii din surse verzi să poată produce în mai multe luni ale anului.

Oficialul Transelectrica a mai spus că, în prezent, există cereri de racordare de peste 20.000 de MW, din care au fost acordare ATR-uri de peste 3.000 de MW.

"La sfârşitul anului trecut, după discuţii cu ANRE-ul şi cu piaţa am făcut publică o parte a capacităţilor care mai sunt disponibile, un prim pas în direcţia transparentizării acestui proces de obţinere a ATR-urilor. Fiecare investitor sau persoană care depune cerere de racordare va putea urmări în timp real, pe site-ul nostru, evoluţia solicitării, documentele care lipsesc sau momentul în care documentaţia este completă. Timpul de emitere, într-adevăr, nu ar trebui să fie foarte lung, 30 de zile din momentul în care documentaţia este completă. Probleme au existat într-adevăr şi ca urmare a schimbării reglementărilor şi de documente noi care au fost introduse sau altele care au fost scoase în privinţa obţinerii ATR-urilor. Ne dorim, într-adevăr, pentru veni în întâmpinarea investitorilor, să transparentizăm acest proces integral. Cu privire la garanţie: Din discuţiile pe care eu le ştiu nu s-a luat în considerare o astfel de măsură. Ideea este că, tehnic, capacităţile devin ocupate doar în momentul în care se pun în funcţiune anumite capacităţi noi. Faptul că se dau ATR-uri nu înseamnă că se (blochează) capacităţile. Putem să dăm ATR-uri şi avem cereri de racordare de peste 20.000 de MW, ATR-uri date de vreo 3.000-4.000 în momentul de faţă, dar asta nu înseamnă că capacităţile respective sunt blocate sau că noile cereri nu se pot solicita. (...) Sunt solicitări de prelungire a acestora (...), dar astfel de prelungiri nu au fost acordate decât cu justificări foarte bine fundamentate, respectiv întârzieri în obţinerea autorizaţiei de construcţie sau alte astfel de cazuri. Nu se prelungesc ATR-uri la nesfârşit. (...) Sunt discuţii să se poată accepta suplimentări pentru când capacitatea totală instalată este mai mare. Suntem în discuţii cu ANRE-ul", a spus Toncescu.

Nagy-Bege, ANRE: "În România, costurile cu echilibrarea pentru producţia de energie regenerabilă sunt cele mai mari din Europa"

Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a precizat la rândul său că ANRE va modifica în procedură de urgenţă regulamentul de racordare la reţea.

"Confirm că am avut discuţii şi este un subiect dezbătut tot mai des atât în spaţiul public cât şi în cadrul Autorităţii. Noi, cu experţii din cadrul Autorităţii care se ocupă de reglementările privind racordarea la reţea, am ajuns la concluzia că în acest moment nu există nicio restricţie sau barieră în calea acestor proiecte sau completarea proiectelor existente şi credem - şi până la urmă noi suntem cei care am elaborat acest regulament de racordare - că regulamentul permite ca în momentul în care un producător vrea să suplimenteze capacitatea de producţie fără să suplimenteze capacitatea racordului poate să facă acest lucru. Ca să evităm zeci de solicitări de interpretare şi răspunsuri la instituţii sau la Transelectrica ne-am propus ca în procedură accelerată să modificăm regulamentul de racordare şi să specificăm foarte-foarte clar că acest lucru este permis. Nu trebuie decât la nivelul operatorului de reţea să se limiteze capacitatea de debitare în reţea la capacitatea solicitată de către producător. Cu siguranţă, în ATR trebuie prevăzute absolut toate capacităţile de producţie sau de stocare care există la punctul respectiv, dar capacitatea de racordare nu trebuie majorată. Acesta este punctul nostru de vedere, vedem că este noul trend peste tot în Europa şi având în vedere că, din păcate, în România costurile cu echilibrarea pentru producţia de energie regenerabilă sunt cele mai mari din Europa, noi ar trebui să luăm foarte în serios acest subiect pentru că este o soluţie de reducere a costurilor cu dezechilibrele pentru investitorii existenţi sau pentru cei viitori în producţia de energie electrică. (...) După multe discuţii cu investitori sau potenţiali investitori eu personal am ajuns la concluzia că nu este nevoie de o legislaţie care să oblige pe cineva să aibă capacitate de stocare. Avem nevoie de o legislaţie care să simplifice racordarea acestor tipuri de capacităţi pentru că investitorii vor veni când vor avea o legislaţie care îi încurajează, nu îi obligă să investească în capacităţi de stocare. Cu siguranţă vor apărea astfel de proiecte. Planul nostru este ca în cursul lunii mai să amendăm regulamentul de racordare în sensul de clarificare a acestor probleme", a spus oficialul ANRE.

Toncescu, Transelectrica: "La orizontul anilor 2025-2030, România va putea importa 7.000 de MW de electricitate"

Bogdan Toncescu, membru în boardul Transelectrica, a mai afirmat că există în prezent zone deficitare cum ar fi Dobrogea sau Banat, unde capacitatea care ar mai putea fi integrată în reţeaua de electricitate este zero, dar există şi zone unde capacitatea potenţială depăşeşte cererile de racordare. Acesta a afirmat că cel târziu până în 2030, România va putea importa zilnic 7.000 MW de energie electrică.

"Avem zone deficitare cum ar fi Dobrogea sau Banat unde capacitatea care astăzi ar mai putea fi integrată este zero şi zone cum ar fi sudul României sau nord-vestul unde capacitatea care poate fi integrată este mai mare decât cererile de racordare pe care le avem. Am menţionat sudul şi nord-vestul pentru că sunt zone cu potenţial de producere a energiei solare foarte mare. Proiectele pe care noi le dezvoltăm, atât ce avem în planul de dezvoltare, cât şi ce avem în pregătire şi în afara planului de dezvoltare pe 10 ani, sunt proiecte care într-adevăr, în momentul de faţă, se concentrează foarte mult pe zonele deficitare, respectiv Dobrogea şi Banat, închiderea inelului de 400 de kV din Suceava, inelul Bucureştiului şi proiecte care au în vedere inclusiv viitoarele proiecte, chit că vorbim de offshore (wind) sau hidrogen care să poată evacua energia care urmează a fi produsă. Sunt proiecte de anvergură, (...) dar ne gândim la cum putem să întărim reţeaua şi să creştem capacitatea care poate fi integrată în reţea pentru a veni în întâmpinarea investiţiilor. Da, acum putem integra, avem cel puţin 7.000 de MW care pot fi integraţi pe zone unde este disponibilă astăzi capacitatea, iar proiectele pe care le avem în lucru cu orizontul de timp 2025-2030 vor creşte capacitatea (de import) de la 3.000 MW până la 7.000 de MW pe interconexiuni. Iar privind capacitatea care va putea fi legată la reţea, proiectele pe care le avem în momentul de faţă va creşte capacitatea cu încă 10.000 de MW. Apropo de capacităţi noi, din 2012 aproape nimic nu s-a mai pus în funcţiune", a spus Toncescu.

Întrebat ce capacităţi de stocare ar fi necesare în sistemul energetic, oficialul Transelectrica a afirmat: "Proiectele pe care le-am văzut noi până acum prevăd şi stocarea. Investitorii deja îşi doresc lucrul acesta şi dacă legislaţia şi reglementările sunt prietenoase cu siguranţă o să o facă pentru că dacă vorbim de energie regenerabilă solară şi eolian, fiind volatilă, interesul este şi de a stoca pentru a putea produce cât mai apropiat de bandă. Sistemul poate suporta, în momentul acesta - iar cu proiectele pe care le avem de investiţii va creşte - reţeaua poate suporta 5.000 de MW sau chiar mai mult şi poate fi echilibrată".

Potrivit acestuia, conform planurilor de investiţii ale Transelectrica, în Dobrogea se vor mai putea instala încă 2.000 de MW în următorii ani.

Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica: "Susţin ideea că nu ar trebui ca preţul carbonului să fie dat de o bursă unde pot participa fonduri de investiţii"

Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica, a afirmat că susţine ideea că nu ar trebui ca preţul certificatelor de CO2 să fie stabilite de o bursă unde pot participa fonduri de investiţii.

"Această situaţie, cu creşteri la preţurile la energie, este o chestiune care este una naţională, nu naţională. Creşterea accelerată a preţurilor la energie a venit din doi factori: creşterea preţului la gaz şi creşterea preţului la CO2 şi susţin ideea că nu ar trebui ca preţul carbonului să fie dat de o bursă unde pot participa fonduri de investiţii, inclusiv fonduri de investiţii ruseşti, care se joacă cu volume zilnic şi pot să influenţeze preţul la energie şi mai departe o întreagă Europă să piardă din competitivitate economică din cauza acestor jocuri cu preţurile la energie. Este un duş extrem de rece ce se întâmplă în jurul nostru şi trebuie să înţelegem ce se întâmplă în jurul nostru, astăzi, şi trebuie să ieşim din această amorţează în ceea ce priveşte politica europeană şi trecerea la energia verde. Da, decarbonizarea trebuie să se realizeze accelerat, dar în egală măsură trebuie şi o anumită predictibilitate pentru producătorii de energie bazaţi pe combustibilii clasici", a spus Badea.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Normal numai la import de energie le este gandul auzi si tu 7.000 MW pentru asta distrug energia tarii sa importam de la altii. Sa trimitem banii in afara, dupa ce am trimis populatia Astea ar trebui arestati pe loc si dusi la canal, ca poate reusim sa terminam canalul.

    1. cred ca textul nu a fost bine transcris. Mai sunt si alte greseli de redare.

      Nu este nicio greseala acum putem importa 3.000 de MW asa ca lupta din rasputeri sa ajunga la 7.000 MW si atunci putem inchide tot si sa luam toata energia din import.

    Trădătorilor nici nu știți ce mici veți fi.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Iun. 2022
Euro (EUR)Euro4.9457
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6715
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7258
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.0955

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Centro
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro