DACĂ AM AVEA POLITICI COERENTE, FERME ŞI BINE ŢINTITE"2023 ar putea duce România la un alt nivel de dezvoltare"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 11 ianuarie 2023

"2023 ar putea duce România la un alt nivel de dezvoltare"

(Interviu cu Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM)

Anul care tocmai a început ar putea duce Ro­mânia la un alt nivel de dezvoltare, dacă am avea politici coerente, ferme şi bine ţintite, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). În opinia sa, pentru 2023 marea provocare rămâne utilizarea fondurilor europene, atât cele din exerciţiul financiar 2014- 2020(+3), cât şi cele din bugetul 2021-2027 şi din PNRR. Alte probleme ale acestui an sunt reprezentate de criza forţei de muncă şi de majorarea nivelului de salarizare, ne-a mai spus Cristian Pârvan, opinând, printre altele, că este clară lipsa de capacitate şi de competenţă de la nivelul administraţiei locale.

Reporter: Cu ce sentiment au încheiat anul 2022 oamenii de afaceri din România?

Cristian Pârvan: Mediul de afaceri are percepţii diferite, pentru că, de exemplu, sectorul HoReCa a explodat în anul 2022, eliberat fiind de restricţiile din pandemie. Chiar şi producţia a crescut, odată cu creşterea cererii din piaţă. Din păcate, puteam să creştem mult mai mult şi aici este de menţionat faptul că aşa-numitele investiţii din 2022 pe care toată lumea a spus că ar trebui să le dezvoltăm au fost mai mici decât cele din 2021 (pe zece luni). Acesta este un lucru care ar trebui să dea de gândit mediului politic. Se încearcă de către decidenţii politici să se execute proiecte contractate acum 2-3 ani la preţurile de atunci, pe când în 2022 avem inflaţia pe care o avem şi preţuri crescute mult în domeniul materialelor de construcţie. Acest lucru ne paşte şi la PNRR, unde, din păcate, nu avem proiecte corespunzătoare. Deci, rezumând 2022, dacă am putea face o analiză sector cu sector, la final avem creştere, din păcate tot pe consum şi, din păcate, pentru că politicile de finanţare şi cele economice sunt haotice, consumăm din import, ceea ce se vede în balanţa comercială, care are o creştere a deficitului cu 45% faţă de anul precedent. "Am mâncat" peste 9 miliarde de euro din import, în plus, anul trecut faţă de 2021.

Reporter: Dacă aducem în discuţie criza energetică, nu ar fi trebuit ca aceasta să se resimtă mai puţin în cazul României, având în vedere resursele energetice pe care le avem şi care ar putea să fie valorificate?

Cristian Pârvan: Chestiunea costurilor energiei se invocă a fi o chestiune generală, fiind legată de război şi de renunţarea la aprovizionarea cu gaze din Rusia, dar ele atestă două lucruri foarte clare: la nivel european ne-am bazat pe resurse disproporţionat de ieftine, în cazul unor economii puternice, şi evident că atunci când a intervenit acest şantaj geopolitic, lucrurile nu aveau cum să poată fi remediate foarte rapid, investiţiile în energie necesitând un interval important de timp, de la un an la zece ani. Deci ne aflăm în această situaţie din cauza acestor chestiuni geopolitice, dar şi din faptul că România nu a făcut niciun fel de investiţii în energetică de ani de zile. Şi acest lucru se întâmplă pentru că nu avem o strategie energetică. Ceea ce a publicat recent Ministerul Energiei este doar o lucrare filozofică, în care nu se spune cum să facem, ce să facem, când, cu ce şi cine să facă. Deci da, criza energetică, în cazul României, ar fi trebuit să se resimtă mult mai puţin, pentru că noi avem resurse energetice suficiente pentru a fi valorificate.

Acum se discută foarte mult de zăcământul din Marea Neagră şi este important acest lucru. Dar de faptul că de trei ani nu am făcut nimic să exploatăm zăcăminte de gaze naturale de la Carajele, de exemplu, care este proprietatea statului român, care ce ar fi trebuit să le exploateze, nu se spune nimic. Deci criza energetică are cauze externe, dar, din păcate, are şi cauze interne care arată lipsă de profesionalism şi de strategie a guvernanţilor. Şi atunci venim şi cârpim.

Reporter: În acest context, nu există un interes crescut din partea potenţialilor investitori în energia verde?

Cristian Pârvan: Există şi avem nenumărate exemple, pentru că oamenii de afaceri s-au orientat imediat şi au dezvoltat parcuri fotovoltaice. Sunt unităţi industriale care au instalat capacităţi de ordinul megawaţilor, problema este că lipseşte politica. Deci, în lipsa unei strategii şi a unor măsuri coerente, chiar şi industria care se preocupă să-şi asigure energia este descurajată. Capacitatea Ministerului Mediului, care ar trebui să fie promotorul panourilor fotovoltaice şi al instalării lor, se dovedeşte a nu fi ceea ce trebuie. La fel, Ministerul Dezvoltării Locale şi Lucrărilor Publice, care ar trebui să răspundă pentru iluminatul public cu panouri fotovoltaice, la nivelul unităţilor administrative. Toate acestea presupun ca în Guvern miniştrii să lucreze împreună. Or, deocamdată, din demersurile pe care le-a făcut PIAROM, vă pot demonstra că fiecare minister spune că răspunderea aparţine altui minister.

Reporter: Cum a evoluat criza forţei de muncă anul trecut?

Cristian Pârvan: Aici avem probleme foarte serioase. Creşterea salariilor din mediul bugetar este justificată în multe cazuri, însă în alte situaţii este nejustificată, după părerea noastră - de exemplu, nu dai la toată lumea creşteri de 15% în domeniul fondurilor europene. Trebuie să dăm şi creşteri de salarii proporţionale cu facturile încasate de la Comisia Europeană, pentru că unii au muncit, au urmărit proiectele, au stat pe capul beneficiarilor, i-au ajutat, i-au controlat şi am putut deconta. Noi, anul acesta, terminăm exerciţiul financiar 2014-2020 (+3) şi avem încă 65%-70% fonduri europene din bugetul 2014-2020 prelungit nefolosite. Deci, în acest context, unul dintre aspectele în care mediul de afaceri are mari probleme în continuare este domeniul forţei de muncă. Problema este foarte amplă. Pe lângă faptul că în fiecare an avem 35%-40 % absolvenţi de liceu care nu iau bacalaureatul, deci care n-au nicio competenţă, şi avem din cauza aceasta procentul cel mai mare de tineri neangajaţi, am dat 100.000 de permise de forţă de muncă, să fie aduşi muncitori din afară, şi nu am adaptat structura consulatelor care trebuie să examineze dosarele. Am lăsat-o la nivelul la care era acum 10-20 de ani şi analizează 3-5 dosare pe zi. Aşadar, degeaba dăm 100.000 de permise de muncă aprobate în România dacă noi nu asigurăm tot fluxul de examinare, facilitare şi aducere a acestei forţe de muncă în ţară.

Reporter: Ce-i aşteaptă pe oamenii de afaceri în 2023?

Cristian Pârvan: Din toate datele de până acum, cu mari incertitudini, totuşi mediul de afaceri rămâne optimist şi crede că vom performa. Chiar aş îndrăzni să spun că peste nivelul de 1%-4%, cât se preconizează ca va creşte economia României în acest an. Indiferent de ce fac guvernanţii, de ce măsuri se iau la noi şi la nivel european, mediul de afaceri încearcă să-şi ducă mai departe misiunea lui şi să înregistreze, evident, profit. Are însă foarte multe provocări - de la provocările energetice şi cele legate de forţa de muncă până la faptul că, deocamdată, solidaritatea economică europeană este doar o dorinţă şi mai puţin nişte proiecte paneuropene concretizate.

Mediul de afaceri românesc încearcă, are inovaţii, are produse. Din păcate, ele nu sunt valorificate, pentru că, la nivelul României, avem o tendinţă păguboasă ca principalii ordonatori de credite să se uite cu încăpăţânare la importuri, fără a epuiza şi a folosi ceea ce fac producătorii români.

În acelaşi timp, oamenii de afaceri răspund la toate aceste provocări - îşi instalează panouri fotovoltaice şi vor continua să facă cest lucru, reducându-şi costurile în mod cert, vor înlocui gazul metan cu instalaţii pe pelete, vor încearca să califice şi să-şi asigure forţă de muncă.

Provocarea salarizării este o chestiune foarte complicată, pentru că toată lumea a discutat numai de salariul minim, dar nu se înţelege şi nu se gândeşte că o firmă care majorează salariul minim trebuie să mişte toată grila de salarizare, pentru că cel care a avut 3000 de lei faţă de cel cu 2550 va zice că vrea şi el cu 450 mai mult, ca să nu fie remunerat la fel cu cel necalificat. Toate aceste lucruri se tratează, din păcate, superficial la nivelul decidenţilor politici.

Reporter: Având în vedere contextul geopolitic, există intenţii din partea vreunui operator privat în zona de apărare?

Cristian Pârvan: Da. PIAROM, de mai mulţi ani, a luat în considerare ideea de a susţine, aşa cum s-a clamat în toate programele partidelor, ca cei 2% din PIB, acum 2,5%, să fie folosiţi şi la refacerea şi reindustrializarea României. Nu există un plan de reindustrializare a României. Ca urmare, evident că nimeni nu ştie ce se doreşte.

Noi, în avans, la PIAROM, am luat legătura cu Ministerul Apărării Naţionale, am calificat anumite unităţi care ar fi de interes pentru apărarea României, să îndeplinească criteriile NATO şi criteriile legilor de achiziţii militare din România şi sperăm că demersul nostru, încet-încet, să ducă la creşterea proiectelor comune între furnizori consacraţi de produse militare şi producători români, nu numai cu cei din cadrul ROMARM.

Pentru 2023 marea provocare rămâne folosirea fondurilor europene, atât cele din exerciţiul financiar 2014-2020(+3), cât şi cele din bugetul 2021-2027 şi din PNRR. Sunt sume de bani formidabile care pot intra în economia românească dacă decidenţii politici sunt capabili să-şi îndeplinească toate obligaţiile. Astfel, firmele româneşti vor fi stimulate să îndeplinească diverse proiecte, fie că vorbim de spitale, de creşe, de şosele, de căi ferate şi aşa mai departe. Dar avem nevoie de decidenţi politici competenţi care să poată să pună în funcţiune aceste proiecte.

Este clară lipsa de capacitate şi de competenţă la nivelul administraţiei locale, care cere permanent creşterea nivelului de salarizare. Să nu uităm că toate aceste proiecte trebuie să meargă până la nivel de comună, judeţ, municipiu, pentru că ei au cerut proiectele acestea.

În esenţă, cu toate incertitudinile, şi ele sunt foarte multe, 2023 ar putea duce România la un alt nivel de dezvoltare, dacă am avea politici coerente, ferme şi bine ţintite. Iar pentru acest lucru avem finanţări, avem mediu de afaceri, avem oameni care vor să lucreze. Să-i punem la treabă pe proiecte concrete!

Reporter: Mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

APA NOVA
hidroelectrica.ro
fedbet.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

23 Apr. 2024
Euro (EUR)Euro4.9762
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6699
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1198
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7698
Gram de aur (XAU)Gram de aur344.5697

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
domeniileostrov.ro
edevize.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
hipo.ro
32.aicps.ro
roenergy.eu
AIESEC
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb