Crypto

DAN SUCIU, BNR:"Decizia de reducere a dobânzii-cheie subliniază strategia BNR de scădere graduală a dobânzilor"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 19 ianuarie

"Decizia de reducere a dobânzii-cheie subliniază strategia BNR de scădere graduală a dobânzilor"

Guvernul s-a împrumutat ieri, pe scadenţa septembrie 2031, la un randament mediu de 3,09%. În ianuarie 2020, pe aceeaşi scadenţă, costurile erau de 4,72%

Decizia Băncii Naţionale a României (BNR) de reducere a dobânzii-cheie de la 1,50% la 1,25% subliniază strategia de reducere graduală a dobânzilor pe care a adoptat-o banca centrală, a declarat, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o intervenţie telefonică la Digi24.

Suciu a afirmat: "Au fost opinii care prefigurau o decizie de genul acesta a Băncii Naţionale. Opiniile analiştilor erau împărţite dar pe fond era aşteptată această reducere în această perioadă, mai ales că Banca Naţională, neavând un calendar stabil de şedinţe de politică monetară, nu mai există acele repere fixe pe care analiştii le pot lua în calcul şi în funcţie de care pot să estimeze sau nu o decizie a Băncii Naţionale. În consecinţă poate fi considerată o surpriză deoarece nu am avut calendar, dar ea este în conformitate cu ceea ce ne arată piaţa şi cu ceea ce ne arată evoluţia inflaţiei, pentru că până la urmă acestea sunt reperele fundamentale pe care încercăm să le construim, iar decizia de reducere subliniază încă odată că această strategie de reducere graduală a dobânzilor pe care Banca Naţională a adoptat-o şi anunţat-o în cursul anului trecut dă rezultate în contextul în care avem şi o stabilitate a cursului de schimb (...) şi o inflaţie care se situează sub intervalul ţintă, o inflaţie de undeva la 2%. Acestea sunt premizele şi acesta este scenariul pe care încercăm să-l construim, în care avem indicatori cu o anumită stabilitate şi o uşoară reducere a dobânzilor".

Decizia BNR este unul dintre motivele pentru care ieri am avut o scădere puternică a ROBOR, a spus Suciu.

ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indice al pieţei pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a scăzut ieri la 1,59% de la un nivel de 1,78% atins vineri. La 31 decembrie, ROBOR la 3 luni era la 2,03%, scăzând până la 1,78% pe fondul trecerii sistemului bancar pe surplus de lichiditate şi pe fondul semnării acordului politic între membrii coaliţiei de guvernare.

Analiştii financiar-bancari anticipau în general o scădere a ratei de politică monetară de către BNR însă nu atât de devreme în an. Amintim că comunicatul BNR cu deciziile precizează că este de aşteptat o revenire a inflaţiei după scăderea la 2,06% în decembrie în primele două luni din an - comunicatul menţionează de asemenea liberalizarea preţurilor la energie pentru consumatorii casnici drept incertitudine pentru evoluţia inflaţiei - ceea ce înseamnă că acesta a fost unul din ultimele momente în care BNR ar fi putut să reducă dobânda-cheie înainte de reflaţia mai puternică a preţurilor - deciziile de politică monetară au în general un decalaj de câteva luni până la apariţia efectelor.

ROBOR la 3 luni reprezintă de asemenea dobânda la care băncile se împrumută între ele pe piaţă, iar BNR a redus vineri dobânda Lombard (la care băncile se pot împrumuta de la BNR) la 1,75% de la 2,00%, ceea ce înseamnă că băncile nu ar avea de ce să se împrumute între ele la o dobândă mai mare decât rata Lombard.

"Există şi o lichiditate suficientă în piaţă, pentru că dacă n-ar exista suficienţi bani în piaţă probabil n-am avea această evoluţie (a ROBOR). Vă amintiţi că în martie-aprilie (...) am avut o creştere sau o tentaţie de creştere a acestor indicatori de dobândă şi Banca Naţională a revenit cu măsuri speciale de asigurare a lichidităţii. A fost unul din obiectivele de moment. Am depăşit acel scenariu şi suntem într-o situaţie în care piaţa are destui bani. Important este desigur să fie la o dobândă cât mai acceptabilă, raportată însă şi la inflaţie, pentru că aceasta este raportarea pe care trebuie să o facem atunci când vorbim de dobânzi. Am văzut comentarii legate de faptul că cumva dobânda de politică a Băncii Naţionale de 1,25% cât este acum ar fi totuşi mai ridicată decât cea din zonă şi că nominal cel puţin este pozitivă. Într-adevăr, aşa este. Dar dacă o corelăm cu inflaţia, pentru că orice dobândă o corelăm cu inflaţia, vedem că defapt, în piaţă, avem, din perspectiva dobânzii de politică monetară, o dobândă real negativă. E inflaţie de 2%, dobânda de 1,25%, deci e un diferenţial de 0,75% de dobândă real negativă. Ceea ce arată că în continuare, şi Banca Naţională, şi economia românească, beneficiază de acest puseu de dobânzi, de preţ mic al banilor. În contextul unor indicatori stabili de curs valutar şi de inflaţie, ceea ce nu se întâmplă în alte ţări", a mai punctat Dan Suciu.

Decizia BNR vine astfel în linie cu politica de reducere graduală a dobânzilor (pentru stat, populaţie şi firme), care vine la rândul ei în contextul în care, în România, creditele amânate la plată companiilor şi persoanelor fizice, prin facilităţile oferite de stat şi de bănci, se ridică la cel puţin 41,7 miliarde de lei, circa 14,7% din totalul finanţărilor acordate sectorului neguvernamental. Reducerea ROBOR înseamnă inclusiv reducerea dobânzilor care vor trebui plătite de persoanele şi de companiile care şi-au amânat plăţile la credite şi reducerea riscului de neplată.

Întrebat dacă a existat pe masa CA al BNR şi posibilitatea reducerii dobânzii la 1,00% şi dacă este posibil ca dobânda să se reducă la 1%, Suciu a mai precizat: "Noi nu avem acum o strategie prin care încercăm să ghidăm, să anunţăm o anumită direcţie de evoluţie. Nu avem forward guidance cum se numeşte în limbajul de specialitate pentru evoluţia dobânzii, aşa că vom analiza în continuare în funcţie de evoluţia indicatorilor. Sunt o serie întreagă de incertitudini pe care le avem în faţă din perspectiva inflaţiei care, sigur, sunt luate în calcul când discutăm nivelul dobânzii, unul ţine de «haideţi să vedem cum arată bugetul», deşi sunt semnale care arată o reducere (a deficitului bugetar), o consolidare fiscală prin reducerea deficitului bugetar, ceea ce este încurajator dar sigur trebuie să vedem şi structura propriu-zisă a bugetului, şi au existat o serie de semne de întrebare legat de evoluţia preţului la energie (pentru consumatorii casnici - n.r.). Sincer, nu ştim cum va evolua acest preţ, care are un impact important în calcului inflaţiei. Nu ştim cum va evolua pentru că sunt o serie de incertitudini legate de administrarea propriu-zisă a transferului spre piaţa concurenţială. Până nu clarificăm toate lucrurile aceste e greu de spus că luăm în calcul o decizie sau alta".

Procesul liberalizării preţurilor la energie pentru consumatorii casnici a fost gestionat într-o manieră extrem de slabă de către ANRE, reglementatorul pieţei energiei. Consumatorii casnici care nu vor trece din piaţa reglementată în piaţa concurenţială vor intra într-un aşa numit "serviciu universal", piaţă unde se poate plăti o factură cu până la 29% mai mare în funcţie de regiune şi implicit furnizor. Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, consideră că doar 1 din 10 consumatori din piaţa concurenţială se vor muta în acest an cu contractele în piaţa liberă. Situaţia este însă una încă fluidă în condiţiile în care Guvernul a venit cu propuneri pentru evitarea intrării automate a consumatorilor în piaţa de serviciu universal unde tarifele sunt cele mai mari.

Totodată, ieri, prima zi după decizia BNR, costurile de finanţare pe termen lung (scadenţa 10 ani) ale României au scăzut pe piaţa secundară cu 19 puncte de bază, la 2,88%, cel mai redus nivel din octombrie 2016 încoace. Intrarea sub pragul de 3%, nivel nemaiatins din 2017, a venit pe fondul undei de optimism din pieţele financiare internaţionale, pe fondul excesului de lichiditate şi a ameliorării percepţiei de risc pe plan intern, potrivit analiştilor.

Pe piaţa primară, la licitaţia de ieri pe obligaţiunile cu scadenţa septembrie 2031, Guvernul a împrumutat 801,7 miliarde de lei la un randament mediu de 3,09%, cu 31 de puncte de bază mai ieftin decât la licitaţia similară din decembrie. Cererea pe această emisiune de datorie publică (septembrie 2031) a fost de 1,136 miliarde de lei la un volum planificat a fi emis de minister prin prospect de 500 milioane lei.

Pe aceeaşi scadenţă, septembrie 2031, în luna ianuarie 2020 Guvernul se împrumuta (cu 718,4 milioane de lei) la un cost mediu de 4,72%. În aprilie 2019 se împrumuta chiar la un cost mediu de 5,21%. Minimul istoric de randament pe scadenţa 10 ani este de 2,58%, minim atins în februarie 2015.

Costurile de finanţare pentru datoria contractată de România sunt foarte importante în acest an deoarece ţara noastră are şi în 2021 de finanţat un deficit bugetar enorm, de aproximativ 7% din PIB - după cel de circa 9% din 2020 -, la care se adaugă sumele ce trebuie împrumutate pentru rostogolirea datoriei. Ţara noastră s-a angajat în faţa partenerilor europeni să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB la finele lui 2024, perioada de consolidare bugetară fiind întinsă pe mai mulţi ani pentru a se reduce impactul tăierii cheltuielilor statului în economie şi mai precis pentru a nu se reintra într-o nouă recesiune după criza Covid. Guvernul s-a angajat totuşi, în ciuda deficitului structural de peste 3% din PIB, să majoreze pensiile în acest an. Salariile bugetarilor, care sunt mult peste cele din sectorul privat, au fost totuşi îngheţate pentru acest an de către Guvern, un semnal dat pieţelor şi finanţatorilor privind planurile de consolidare fiscală.

Premierul Florin Cîţu a felicitat vineri BNR pentru decizia de a reduce dobânda de politică monetară.

"Felicit BNR pentru decizia de a reduce dobânda de politică monetară de la 1,5% la 1,25%. Prin această decizie banca centrală confirmă scăderea inflaţiei pe termen mediu şi lung. În acelaşi timp, această decizie reprezintă dovada că politica fiscală în România nu mai este un factor destabilizator în economie", a afirmat premierul Florin Cîţu, potrivit paginii de Facebook a Guvernului României.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Caderea dobanzii duce la amanarea viiturii financiare plasata in viitor.

    Atrage mai multi speculanti in jocul financiar! 

    Mare, Mare atentie... acest joc a mai fost jucat prin 1870, 1918-29, prin 1970-1981, prin 1990 Japonia ce are trend descendent la active de peste 20 de ani, 2005, 2009 ... si iar acum. 

    Foarte multe vov plensi la cea mai mica variatie a dobanzii la termen scurt. 

    Tot carnatul de “credite impachetate” si vandute mai departe pe piata financiara in tranzactionare se supune unui risc imens de default. 

    Se repeta jocul... ce tinde sa devina cat mai izbitor cu perioada exacta din 1918-1929 si 1970-1981 ... nu miroase deloc a bine! 

    Si atunci ca si acum dobanda reala se ducea spre negativ in timp ce creditarea si activele urcau la cote speculative fara rata reala de recuperare; dar din cauza legii financiare ce coteaza activul la cat se cumpara si nu la cat valoreaza face menomenul bulei credit sa creasca si sa creasca (acest fenomen a fost observat si in usa dupa marea presnitura), tehnica market at the market price (moment in care activele de pe bookul bancar se ridica din pix - respectiv electronic - la alte valori inflate), fenomen ce angreneaza bancile in a se supraindatora si a supraindatora clientii pe active / valori ce nu au rate reale de recuperare (nu genereaza real lichiditate la valoarea cotata) iar din cauza asta foarte multi incep sa speculeze doar pe CAGR (care nu este sigur). 

    Eu ma uit in piata si vad cum zeci de banci au inchis si au vandut “activele financiare” unor banci de investitii ce va juca carnatul de MBOuri pe bursa internationala. 

    Creditele facute de Romani nici nu mai sunt in tara ca radacina principala, sunt impachetate si vandute pe piata financiara. 

    Aceasta muzica se v-a oprii iar (asa cum s-a oprit in 89 de a tinut 12 ani de depresie) in istorie apar mereu fenomenele exagerate de speculatie si supraindatorari excesive. 

    semnat comenturi “cretine” 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Crypto

Supliment dedicat pieţei monedelor digitale
Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

04 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8784
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0503
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.3880
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6437
Gram de aur (XAU)Gram de aur223.2049

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
HackITall2
Women Professionals in the Automotive Industry
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro